captură video

VIDEO Ambuteiajele din Chișinău, sabotaj pentru primar? Ceban: „Nu exclud că se face intenționat”

Primarul capitalei Ion Ceban nu exclude că reprezentanții Guvernului l-ar sabota intenționat, prin nedirijarea traficului rutier așa cum ar trebui. În cadrul ediției din 10 decembrie a emisiunii „Пятница с А. Голя” de la RTR Moldova, edilul s-a arătat indignat că reproșurile cu privire la ambuteiajele din mun. Chișinău curg anume în adresa sa.

„Ieri am văzut că a publicat cineva o fotografie de pe viaduct. De dirijarea traficului rutier din oraș se ocupă poliția. Nu exclud deja că se face intenționat rău. Pentru că nu a crescut numărul de mașini în oraș timp de un an. Nu a crescut semnificativ, cel puțin. Hai să admitem 3000 sau 5000 de mașini. Dar nu au fost așa ambuteiaje”, a declarat primarul capitalei.

Ion Ceban a subliniat că Primăria are alte competențe, nu și gestionarea traficului.

„Întrebările nu trebuie să fie către primar sau Direcția transport. Noi ne ocupăm de infrastructură: drumuri, parcări. De ce mă întrebați pe mine? De această problemă se ocupă poliția, ei au o ramură specializată, care trebuie să ridice aceste mașini. Vreți ca primarul să alerge și să aplice amenzi? E foarte important, pentru că oamenii și inclusiv puterea încearcă să devieze subiectul în direcția greșită”, a mai spus primarul.

Edilul a mai spus că Primăria ar fi propus mai multe idei pentru decongestionarea traficului din oraș, însă acestea nu ar fi fost acceptate.

„Printre acestea se numără circulație reversibilă pe str. Alecu Russo dimineața și seara. Am propus Ministerului de Interne, nu vor. Și pe Vasile Lupu”, a mai menționat Ceban.

Reprezentanții Guvernului nu au comentat, deocamdată, afirmațiile lui Ion Ceban.

Pe 13 noiembrie, în urma unei întrevederi dintre primarul Ion Ceban și ministrul Afacerilor Interne Ana Revenco, s-a anunțat crearea unui grup comun de lucru format din specialiști în domeniul circulației și siguranței rutiere, care va fi preocupat de siguranța traficului rutier din mun. Chișinău.

Nu este pentru prima oară când Ion Ceban lansează acuzații în adresa Guvernului. Pe 9 decembrie, aceasta a acuzat guvernarea de „tentativă de atac raider asupra unor întreprinderi din Chișinău”. Edilul a declarat că s-ar pretinde un prejudiciu de 12 mln de lei de la „Apă Canal Chișinău”, în gestiunea căreia se află stația de epurare, iar această sumă ar urma să provocare falimentarea întreprinderii. Iar pe 13 septembrie, Ion Ceban a declarat că ar fi fost informat de către foști angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) că s-ar urmări provocarea intenționată a apariției mirosului neplăcut de la stația de epurare. Declarația a provocat ironii pe rețelele de socializare.

https://youtu.be/aHzPZx6HfVw?t=2783

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: