Facebook/Maxim Melinti

VIDEO Biserica din Ghidighici trece la Mitropolia Basarabiei. Maxim Melinti: „Rămânem cu același stil vechi”

Preotul Maxim Melinti a anunțat pe 10 decembrie că biserica din satul Ghidighici, municipiul Chișinău, a aderat la Mitropolia Basarabiei. Preotul a spus că decizia a fost luată „la solicitarea creștinilor satului Ghidighici” și că „aderarea nu este un moft personal”. Potrivit lui Melinti, biserica rămâne cu același calendar, cu același stil vechi, și va marca aceleași sărbători. 

Astăzi, la solicitarea creștinilor satului Ghidighici, comunitatea noastră a revenit la Biserica-Mamă, aderând la Mitropolia Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române”, a scris preotul Maxim Melinti pe rețelele de socializare.

El a publicat și un video în care s-a adresat locuitorilor satului. Melinti a precizat că aderarea la Mitropolia Basarabiei „nu este un moft personal” și nici un „act politic sau economic”.

De acum încolo suntem parte a familiei mari biserica ortodoxă română. (…) Aderarea noastră nu este un moft personal, nu este un act politic sau economic, sau social. Aderarea, de-a lungul ultimilor ani, a fost solicitată de către creștinii și enoriașii satului Ghidighici”, a comunicat preotul.

El a comunicat locuitorilor satului că biserica din Ghidighici „rămâne cu același calendar, cu același stil vechi”.

Să fiți foarte atenți, nu aderăm la nici o grupare schismatică, la nici un fel de cult sectant sau eretic. (…) Rămânem cu același calendar, cu același stil vechi, prăznuim sărbători domnești și cinstim pe sfinți așa cum am făcut până la momentul de față. În continuare mărturisim același crez și același simbol de credință, fără nici o schimbare. În continuare vom oficia aceeași sfântă liturghie, ne vom împărtăși din același trup și sânge. (…) Vom săvârși aceleași sfinte taine: botezul, cununia, înmormântare, sfințire de casă și altele”, a conchis preotul.

Cinci preoți de la Mitropolia Moldovei au fost opriți să oficieze slujbe și eliberați din funcția de paroh, prin decrete semnate de Mitropolitul Vladimir, pe 14 noiembrie 2023. Instituția bisericească și-a motivat hotărârea prin faptul că aceștia ar fi părăsit „samavolnic” Biserica Ortodoxă din Moldova, nu s-au supus autorităților bisericești ierarhic superioare și ar fi încălcat jurământul depus la hirotonie.

Preoții care au fost opriți din a oficia, prin decretul semnat de mitropolitul Vladimir, au spus că decretul ar fi unul „nul”, ținând cont că nu mai fac parte din Mitropolia Moldovei.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, aproximativ 50 de biserici au aderat la Mitropolia Basarabiei, iar tendința este una în creștere, a declarat pentru Radio Moldova secretarul Mitropoliei Basarabiei, Constantin Olariu.

Biserica Ortodoxă din Moldova își menține statutul în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, în pofida îndemnului unor preoți de a adera la Patriarhia Română. Între timp, alți preoți continuă să părăsească în mod independent Mitropolia Moldovei și să se alăture Mitropoliei Basarabiei. NM a povestit despre confruntarea dintre Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei, „exodul” preoților și posibile scenarii de viitor.

***

În iunie 2021, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove anunța că preotul bisericii de la Ghidighici Maxim Melinti a fost oprit de a săvârși slujbe bisericești. Potrivit Mitropoliei, cauza ar fi contribuția la dezvoltarea mișcării LGBT din Republica Moldova dar și activitățile îndreptate spre „răsturnarea bunei rânduieli bisericești”. Ulterior, Maxim Melinti și-a cerut scuze de la mitropolitul Moldovei: „Cer iertare în fața Înalt Preasfințitului Vladimir și în fața întregii lumi pentru că am creat o tulburare în societate și rog să-mi restabiliți dreptul de a sluji în continuare”. Într-un final, preotul a fost restabilit în a oficia slujbe.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: