parlament.md

VIDEO Deputat PAS: Este prematur să vorbim de un război diplomatic între Chișinău și Moscova

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Dorian Istratii a spus că este prematur să vorbim despre un război diplomatic dintre Chișinău și Moscova. Declarația a fost făcută în contextul deciziei recente a Ministerului de Externe de a declara persona non grata un diplomat rus. Parlamentarul a menționat că un război diplomatic este atunci când ” toți angajații diplomatici, inclusiv și ambasadorul, sunt expulzați”. 

Întrebat dacă „intrăm într-un fel de fază de război diplomatic între Chișinău și Moscova”, Istratii a comunicat: „Război diplomatic este atunci cânt toți angajații diplomatici, inclusiv și ambasadorul, sunt expulzați și trimiși la plimbare înapoi în țara lor. Asta se numește război diplomatic. Noi nu suntem la acea etapă și cred că este prematur să vorbim de un război diplomatic”.

„Noi ca țară, o țară independentă și dorim ca noi singuri să ne decidem soarta, vrem un respect din partea la restul țărilor, inclusiv din partea Federației Ruse. Or Federația Rusă până acum era obișnuită că deschidea cu piciorul ușa în Republica Moldova și aveau un comportament cum l-a manifestat inclusiv și acel diplomat, care a fost expulzat. Trebuie să fie un respect reciproc și atunci lucrurile nu vor degenera într-un război diplomatic”, a conchis Istratii, la TV8.

 

Amintim că liderul Tatarstanului anunța pe 17 aprilie că se află pe Aeroportul Internațional Chișinău și că autoritățile moldovenești nu i-au permis intrarea pe teritoriul țării noastre. Minnikhanov urma să participe la primul Congres internațional al diplomației populare „Prietenia popoarelor 2023”, desfășurat pe 17 aprilie, la Comrat.

„Dragi prieteni, suntem la Chișinău. Acum am aterizat la invitația lui Victor Petrov și Alexandr Suhodolski, care recent ne-au vizitat republica. Aveam planificat un program amplu, dar autoritățile Moldovei au decis că nu putem să vă vizităm țara”, a declarat liderul Tatarstanului. De menționat Victor Petrov este candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei. Anterior, deputatul socialist Vasile Bolea și-a anunțat susținerea pentru Petrov. Asta cu toate că, secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea a anunțat că socialiștii îl vor susține pe Grigorii Uzun, fost deputat al fracțiunii PSRM în Parlament.

Poliția de Frontieră a confirmat că liderul Tatarstanului a primit refuz de intrare în Moldova.

Refuzul autorităților moldovenești privind intrarea în țară a liderului Tatarstanului este „un alt pas neprietenesc” față de Rusia, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova.

La ședința Guvernului din 19 aprilie, premierul Dorin Recean a vorbit despre încercarea de a intra în Moldova a liderului Tatarstanului. Potrivit lui Recean „luni, patru cetățeni, unii din ei pretinzând că sunt religioși au încercat să vină aici la Chișinău și să se implice în alegeri și în politica locală”. Recean a spus autoritățile nu vor „accepta ca cineva să se implice în treburile interne Moldovei”. Totodată, Recean a cerut ca reprezentanților Ambasadei Federației Ruse să li se retragă acreditarea de la Aeroport. În același timp, el a solicitat vicepremierului Nicu Popescu să analizeze „dacă unul din aceștia doi nu și-a meritat să fie deportați”.

Ulterior, șeful diplomației Republicii Moldova Nicu Popescu a dispus convocarea de urgență, la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a ambasadorului Federației Ruse la Chișinău Oleg Vasnețov. Acțiunea a avut loc, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă, pentru a-l informa despre decizia autorităților noastre în cazul legat de liderul Tatarstanului.

La câteva ore distanță, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a anunțat că un diplomat de la Ambasada Rusiei a fost declarat drept persona non grata, fiind obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldovei.

Pe 20 aprilie, Ambasada Federației Ruse la Chișinău a calificat decizia drept „încă un pas neprietenos” din partea Chișinăului în raport cu Rusia, care „nu va rămâne fără răspuns”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: