Platforma DA

(VIDEO) Năstase vrea să știe cum au fost cheltuiți banii din bugetul Primăriei pentru 2021, înainte de discuțiile despre anul viitor

Andrei Năstase, președintele fracțiunii Platformei Demnitate și Adevăr (DA) din cadrul Consiliului Municipal Chișinău (CMC), a declarat că nu este corect să fie aprobat bugetul municipiului pentru anul 2022, în timp ce nu se cunoaște cum a fost valorificat cel de anul curent. Declarația a fost făcută, în data de 30 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă. În același timp, consilierii municipali ai formațiunii au prezentat mai multe solicitări pe subiectul bugetului municipal pentru 2022.

Andrei Năstase a menționat că a avut loc o primă rundă de consultări pe marginea proiectului bugetului. Consilierul Platformei DA a insistat pe prezentarea de urgență a unei informații exhaustive cu privire la implementarea bugetului pentru anul 2021.

„Ar fi nedrept să trecem la aprobarea unui buget pentru anul 2022, dacă locuitorii Chișinăului nu ar cunoaște cu exactitate cum a fost realizat bugetul din anul ce se scurge”, a comunicat Năstase.

Totuși, liderul fracțiunii Platforma DA din CMC a prezentat mai multe propuneri, pentru anul viitor:

– detalii despre sumele distribuite fiecărei suburbii și fiecărui domeniu;

– identificarea, de urgență, a resurselor suplimentare pentru procurarea a încă 100 de unități de transport public;

– majorarea alocației pentru alimentația copiilor;

– cu privire la decongestionarea traficului rutier;

– amenajarea mai multor parcări la periferii, între cartiere și în centrul istoric;

– inițierea unui proiect de reconstrucție a podului de pe str. Ismail, reparația podului de pe str. Mihai Viteazul, extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân cu prelungirea liniei de troleibuz până la strada Bucovina;

– elaborarea unui program municipal privind prevenirea și controlul infertilității în rândul femeilor;

– HoReCa să nu fie supuse majorării de taxe, iar în cazul repetării situației de lockdown să fie scutite de 50 la sută din taxe;

–  creșterea taxei comerciale pentru benzinării de la 50 de mii – la 60 de mii;

– taxa locală pentru cazinouri să crească de la 500 de mii – la 600 de mii de lei

„Este important să punem umărul cu toții și acolo unde se găsesc mai bune soluții pentru oameni, să le punem în aplicare. Locuitorii merită niște bugete transparente și consultate cu oamenii”, a conchis Andrei Năstase.

***

Pe 24 noiembrie, Primăria municipiului Chișinău a anunțat că a inițiat discuții publice, într-un format larg, pe marginea proiectului bugetului municipal Chișinău, pentru anul 2022, cu reprezentanții fracțiunilor din cadrul Consiliului Municipal Chișinău (CMC), Preturile de sector, reprezentanții din cadrul suburbiilor, experți în domeniu, asociații profesionale, sectorul asociativ, activiști civici etc.

De asemenea, în această săptămână, Executivul Primăriei va prezenta proiectul de buget pentru 2022 în fiecare sector. Tot de săptămâna aceasta, sunt planificate dezbateri pe marginea principalului document financiar al capitalei cu specialiștii din domeniul economic, cultură, sport, tineret, educație, protecția drepturilor copilului, persoane cu nevoi speciale și transport alternativ.

De menționat că proiectul de buget pe anul 2022 prevede venituri în sumă de 5 125 412,7 mii lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat 2 618 328,5 lei și cheltuieli în sumă de 6 250 277,9 mii lei. Soldul bugetar (deficit) preconizat este de 1 124 865,2 mii lei. Comparativ cu prevederile aprobate pe anul 2021, veniturile globale ale bugetului pentru anul 2022 s-au majorat cu 380 537,5 mii lei sau cu 8,0 la sută şi cu 843 634,7 mii lei sau cu 19,7 la sută faţă de realizările anului 2020.

Cheltuielile bugetului municipal Chişinău pe anul 2022 se estimează cu o descreştere de 34 420,5 mii lei sau cu 0,5 la sută, în raport cu bugetul aprobat pe anul 2021.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: