Andrei Mardari/NewsMaker

(VIDEO) Onorarii pentru concert, pliante, amenajarea scenei din PMAN. Cât a cheltuit Guvernul pentru adunarea din 21 mai

Cheltuielile pentru desfășurarea Adunării „Moldova Europeană” se ridică la 4,7 mln lei. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă, pe 24 mai. Din acești bani s-a procurat inclusiv apă pentru participanții la adunare, au fost arendate unități sanitare, au fost tipărite pliante, dar și amenajată scena din Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). 

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că procesul de organizare logistică a Adunării, inclusiv programul cultural, a fost asumat de către Guvernul Republicii Moldova „urmare a faptului că această inițiativă a fost o inițiativă oficială a președintei Maia Sandu”.

Astfel, potrivit reprezentantului Guvernului, suma totală a cheltuielilor pentru desfășurarea evenimentului se ridică la 4,7 milioane de lei.

Din acești bani, Ministerul Culturii a confecționat 2 mii de steaguri a Moldovei și UE, care au fost repartizate prin intermediul Cancelariei de Stat în fiecare localitate din țară, participanților la eveniment le-au fost repartizate peste 40 de mii de sticle de apă, iar organizatorii au arendat 100 de unități sanitare, inclusiv pentru persoane cu dizabilități, care au fost disponibile în PMAN.

Totodată, potrivit lui Vodă, autoritățile au confecționat materiale informative pentru a combate dezinformarea și pentru informarea din prima sursă cu privire la procesul de organizare a evenimentului, atât în Chișinău, cât și în regiuni.

În total au fost tipărite 10 mii de pliante, 8 mii de postere expuse în spațiile publice și închiriate afișaje în capitală și în regiuni

„Guvernul nu cheltuit nici un leu pentru transportarea participanților sau asigurarea cu mâncare, în pofida unor zvonuri lansate în această perioadă”, a precizat Vodă.

Devizul pentru cheltuieli, potrivit reprezentantului Guvernului, a mai inclus costul pentru chiria și amenajarea scenei din PMAN, sonorizarea, asigurarea infrastructurii necesare în jurul Arcului de Triumf, corturi, dar și onorarii pentru concert.

Pe 21 mai, în PMAN, a avut loc Adunarea „Moldova Europeană”. Evenimentul a avut două părți: adresări către cetățeni și un program artistic. Adunarea „Moldova Europeană” s-a desfășurat la Chișinău, dar și în alte 33 de capitale și orașe europene.

La Chișinău, președinta Maia Sandu a susținut un discurs în fața moldovenilor. Șefa statului a asigurat că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. De menționat că președinta a vorbit în cinci limbi la Adunarea „Moldova Europeană”. Deși cea mai mare parte a discursului a fost în română, aceasta a adresat un mesaj și în rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară.

Și președinta Parlamentului European Roberta Metsola, aflată la Chișinău – la Adunarea „Moldova Europeană”, a vorbit de pe scena din PMAN. Metsola a spus că vrea să fie alături de Moldova, atunci când țara va începe negocierile privind aderarea la UE. „Sperăm că în acest an”, a menționat oficialul.

La sfârșitul Adunării „Moldova Europeană” a fost adoptată rezoluția „Moldova Europeană”. Prin acest document, moldovenii și-au afirmat aspirația Republicii Moldova de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Potrivit datelor Poliției, în Piața Marii Adunări Naționale – pe 21 mai, s-au adunat între 75 000 și 80 000 de persoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: