ria.ru

VIDEO Putin a vorbit despre atacul nocturn asupra Ucrainei și puterea „Oreșnik”, patriarhul Kirill a îndemnat la calm față de „tema nucleară”

Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, țară cara a invadat Ucraina în februarie 2022, a declarat că trupele ruse au atacat noaptea trecută teritoriul ucrainean cu 90 de rachete și 100 de drone. El a mai spus că loviturile sunt un „răspuns la atacurile neîncetate asupra teritoriului rus cu rachete americane ATACMS”. De asemenea, liderul rus a vorbit și despre racheta numită „Oreșnik”, menționând că „la atacurile continue asupra teritoriului Rusiei cu rachete occidentale” se va răspunde „inclusiv prin continuarea testării „Oreșnik” în condiții de luptă” și a adăugat că instituțiile ruse „selectează ținte de atac pe teritoriul Ucrainei” iar acestea pot fi inclusiv „centre de luare a deciziilor din Kiev”. De cealaltă parte, în timpul unui discurs, liderul Bisericii Ortodoxe ruse a îndemnat oamenii să nu se teamă de armele nucleare, deoarece „creștinii nu se tem de sfârșitul lumii”. 

Putin a spus pe 28 noiembrie că Rusia a atacat noaptea trecută 17 ținte din Ucraina, cu 90 de rachete și 100 de drone. Loviturile, a comunicat președintele rus, au vizat „obiective militare, obiective ale industriei de apărare și sistemele lor de susținere”.

Aceste lovituri din partea noastră au fost, de asemenea, ca răspuns la atacurile neîncetate asupra teritoriului rus cu rachete americane ATACMS”, a adăugat acesta în timpul unei ședințe, în Kazahstan, a liderilor Organizației Tratatului de Securitate Colectivă.

Putin s-a referit și la racheta balistică hipersonică numită „Oreșnik”.

Am fost nevoiți să mergem la testarea ei în condiții de luptă, anume nevoiți. (…) Ca răspuns la atacurile cu arme occidentale asupra teritoriului regiunilor Briansk și Kursk, cu rachete ATACMS și Storm Shadow. Analogul „Oreșnik” nu există, desigur, nicăieri în lume. Și cred că nu vor apărea curând. (…) Potrivit experților militari și tehnici, în cazul utilizării masive și în grup a acestor rachete, adică mai multe rachete „Oreșnik” lansate simultan, puterea acestui atac va fi comparabilă cu utilizarea armelor nucleare. Deși „Oreșnik” nu este o armă de distrugere în masă, bineînțeles. În primul rând, pentru că – și acest lucru a fost confirmat de testul din 21 noiembrie – este o armă de mare precizie, iar în al doilea rând, și cel mai important, nu există nicio încărcătură nucleară, ceea ce înseamnă că nu va exista nici o contaminare nucleară după utilizarea sa. (…) Și, desigur, la atacurile continue asupra teritoriului Rusiei cu rachete de lungă distanță de producție occidentală, așa cum s-a menționat deja, vom răspunde, inclusiv prin posibilitatea continuării testării „Oreșnik” în condiții de luptă, așa cum s-a făcut pe 21 noiembrie”, a comunicat Putin.

În continuare, Putin a adăugat că „în prezent, Ministerul Apărării și Statul Major al Armatei Ruse selectează ținte de atac pe teritoriul Ucrainei”.

Acestea pot fi obiecte militare, întreprinderi din industria de apărare sau centre de luare a deciziilor din Kiev. Cu atât mai mult că regimul de la Kiev a încercat în repetate rânduri să lovească obiective de importanță națională din Rusia, la Sankt Petersburg și Moscova. Iar aceste încercări continuă”, a menționat acesta.

Tot pe 28 noiembrie, a atras atenția Agentstvo, patriarhul Kirill a îndemnat oamenii să nu se teamă de armele nucleare, deoarece creștinii nu se tem de sfârșitul lumii.

Crearea fricii în jurul posibilelor scenarii apocaliptice, alarmismul excesiv și speculațiile pe tema nucleară nu sunt utile din punct de vedere spiritual. Vrăjmașul neamului omenesc încearcă să semene neliniște în inimile oamenilor, pentru a le paraliza voința și a-i lipsi de curaj, căci este mai ușor de manipulat un om lipsit de pacea spirituală. (…) Creștinii nu se tem de așa-zisul sfârșit al lumii. Noi îl așteptăm pe domnul Iisus, care va veni în slava sa cea mare, va distruge răul și va judeca toate națiunile”, a spus liderul Bisericii Ortodoxe Ruse în timpul unei sesiuni plenare a Adunării Mondiale a Poporului Rus.

Menționăm că Ucraina se confruntă cu invazia rusă din 24 februarie 2022. Agresiunea militară împotriva țării vecine a început la ordinul președintelui Rusiei, Vladimir Putin. În dimineața zilei de 21 noiembrie 2024, Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că armata rusă a lansat o rachetă balistică intercontinentală asupra orașului Dnipro. Tipul de încărcătură nu a fost precizat, doar faptul că ea a venit alături de alte rachete hipersonice și de croazieră. Ulterior, Putin a anunțat că trupele ruse au lovit cu o rachetă balistică hipersonică „Oreșnik” un obiectiv al unui complex militar-industrial din orașul ucrainean Dnipro. Putin a mai spus că invazia rusă din Ucraina, pe care a început-o în februarie 2022, „a preluat elemente de caracter global”. Detalii AICI.

Mai precizăm că, în dimineața zilei de 28 noiembrie 2024, în Ucraina s-a anunțat că trupele ruse au atacat sistemul energetic al țării. În urma bombardamentelor, „Ukrenergo” – operator de stat al sistemului de transport al energiei electrice din Ucraina – a anunțat o întrerupere de urgență a electricității. Loviturile au vizat, în special, regiunile Kiev, Sumî, Harkov și Volîn. Între timp Moldelectrica a anunțat că sistemul electroenergetic al Republicii Moldova funcționează în regim stabil, fără întreruperi. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Moldova, aleasă în premieră în consiliul executiv al UNESCO. Popșoi: „Salvarea limbii găgăuze, o prioritate”

Republica Moldova a fost aleasă, pentru prima dată, membru al Consiliului Executiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, care a precizat că țara va deține mandatul pentru perioada 2025–2029. Alegerile au avut loc în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO. Potrivit ministrului Mihai Popșoi, o prioritate a țării va fi salvarea și promovarea limbii găgăuze.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că „această poziție va oferi Republicii Moldova posibilitatea de a contribui într-un mod direct la conducerea acestei organizații importante și de a-și împărtăși experiența în domenii cum ar fi: educația în situații de criză, combaterea dezinformării, cercetarea în circumstanțele actuale cu inteligența artificială care domină toate domeniile”.

„Republica Moldova va putea să contribuie, dar să și învețe să obțină noi beneficii, inclusiv în promovarea și creșterea numărului de obiective materiale și imateriale ale UNESCO în Republica Moldova. În același timp, o prioritate pentru țara noastră este salvarea și promovarea limbii găgăuze. Ori conform unui raport UNESCO, această limbă este pe cale de dispariție, iar Republica Moldova este ferm determinată să contribuie, să păstreze cultura și identitatea găgăuză ca parte integrantă a Republicii Moldova. În același timp, vom munci pentru a contribui la dezvoltarea acestei organizații importante”, a declarat oficialul moldovean.

Conform Ministerului Afacerilor Externe, Consiliul Executiv este unul dintre principalele organe de conducere ale UNESCO. „Acesta pune în aplicare deciziile Conferinței Generale, monitorizează implementarea programelor organizației, formulează recomandări privind admiterea noilor state membre și are un rol esențial în procesul de selectare și numire a Directorului General. Totodată, Consiliul poate convoca sesiuni extraordinare și conferințe internaționale dedicate domeniilor-cheie de activitate ale UNESCO, educația, știința, cultura și comunicarea”, a comunicat ministerul de la Chișinău.

Menționăm că, în perioada 3-4 noiembrie, Mihai Popșoi a efectuat o vizită de lucru la Samarkand, Republica Uzbekistan, unde a participat la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO. De asemenea, șeful diplomației moldovene a avut întrevederi bilaterale cu reprezentanți ai conducerii UNESCO și cu omologi prezenți la eveniment.

***

Actualmente, Republica Moldova este reprezentată pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO de un singur sit – Arcul Geodezic Struve (sit transfrontalier, amplasat pe teritoriul a 10 state: Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina şi Moldova).

În februarie 2025, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a anunțat că vinăriile subterane Cricova și Mileștii Mici au fost incluse în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO. Instituția preciza că cele două obiecte mizează să revendice locul în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Amintim că, în septembrie 2022, în timpul unei vizite la Universitatea de Stat din Comrat, șefa statului, Maia Sandu, s-a referit la importanța limbii găgăuze în regiune, menționând că „sunt necesare eforturi pentru a păstra limba și cultura găgăuză pentru generațiile prezente și viitoare”. Ulterior, în martie 2025, în timpul unei vizite la Paris, președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu directorul general al UNESCO. Conform instituției prezidențiale, un subiect important al discuției a fost protejarea limbii și culturii găgăuze.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: