captură foto/youtubeTV8

VIDEO Stamate, replică pentru Bolea: „Să răscolească prin memorie. În 2019 au tras o palmă Comisiei de la Veneția”

Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate susține că socialistul Vasile Bolea a solicitat și demisia sa, nu doar a ministrului Justiției și a judecătorilor Curții Constituționale, după avizul Comisiei de la Veneția cu privire la modificările adoptate, în august, la Legea Procuraturii. În cadrul ediției din 14 decembrie a emisiunii „Freedom” de la TV8, aceasta i-a sugerat lui Bolea să își amintească cum a sfidat opinia Comisiei de la Veneția acum doi ani.

Întrebată de moderatorul emisiunii dacă urmează demisii, așa cum a solicitat Vasile Bolea, Olesea Stamate a răspuns: „În niciun caz. Domnului Bolea i-aș recomanda să mai răscolească un pic prin memorie și să-și amintească modul în care au sfidat ei Comisia de la Veneția, în 2019, atunci când au operat modificări la componența Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând avizul Comisiei de la Veneția și exact în ziua când a venit conducerea Comisiei de la Veneția la Chișinău ei au votat proiectul în a doua lectură. A fost o palmă trasă Comisiei de la Veneția”, a replicat Olesea Stamate.

Președinta Comisiei juridice a amintit că, ulterior, proiectul de lege votat de majoritatea parlamentară de atunci a fost declarat neconstituțional. Potrivit deputatei PAS, în cazul de față situația este complet diferită.

„Aici noi am adoptat o lege, am primit avizul Comisiei de la Veneția, vom analiza atent recomandările Comisiei și pe cele care vom considera necesare de reintrodus într-un mod diferit, vom veni cu un proiect de lege. Noi avem o colaborare foarte bună cu Comisia de la Veneția și, de fapt, acesta și este mecanismul de colaborare”, a explicat deputata PAS.

Deputatul socialist Vasile Bolea susține că Sergiu Litvinenco ar trebui să demisioneze din funcția de ministru al Justiției. Declarația a fost făcută în cadrul unui briefing din 14 decembrie, în contextul notei critice publicate de Comisia de la Veneția asupra modificărilor adoptate de Parlament la Legea Procuraturii. La fel, Bolea este de părere că ar trebui să renunțe la mandat și judecătorii Curții Constituționale.

Pe 13 decembrie, Comisia de la Veneția a publicat concluziile formulate după examinarea amendamentelor la Legea procuraturii, adoptate de Legislativ în august 2021. Experții au remarcat că modificările au fost adoptate înainte de a fi supuse dezbaterilor cu societatea civilă și specialiștii din domeniu. În opinia Comisiei, astfel de amendamente ar trebui adoptate într-un mod „mai transparent”. De asemenea, aceștia au ajuns la concluzia că autoritățile ar trebui să revadă procedura cu privire la evaluarea activității procurorului general.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvernul mai taie din primăriile care vor rămâne după reforma teritorială. Top cinci „cele mai puternice”, care vor primi cei mai mulți bani

Guvernul propune ca numărul primăriilor din R. Moldova să fie redus de la aproape 900 în prezent la 273, în rezultatul procesului de amalgamare voluntară și normativă. Informația a fost comunicată pe 8 octombrie de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a amintit, de asemenea, despre propunerea de a înlocui actualele 32 de raioane cu trei regiuni și ca țara să aibă trei municipii și UTA Găgăuzia. Potrivit lui Buzu, în următoarele zile, Guvernul va propune spre consultare primul pachet de legi, iar toate aceste hotare vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor. În context, Buzu a prezentat propunerea noii hărți administrativ-teritoriale.

Buzu a anunțat că „Guvernul propune următoarea configurație administrativă: 273 de primării, trei regiuni, trei municipii de nivelul II – Taraclia, Chișinău și Bălți – și UTA Găgăuzia”.

„În următoarele zile, Guvernul va propune spre consultare primul pachet de legi, care urmează să implementeze această structură. Vom avea consultări largi. Ne vom consulta și la Guvern cu societatea civilă. Vom merge la Parlament, vom invita la discuții fiecare fracțiune parlamentară. Vom discuta și cu partidele extraparlamentare. Vom discuta și vom avea o rundă suplimentară de consultări în fiecare raion. Vom invita și primăriile vizate încă o dată să se expună pe proiectul de lege, pe noua hartă”, a declarat Buzu.

Potrivit lui Buzu, aprobarea primului pachet legislativ va permite începerea procesului de tranziție. „După care vor urma și alte pachete legislative prin care urmează să clarificăm modul în care vor funcționa regiunile și noile primării”, a adăugat el.

Secretarul general al Guvernului a precizat că „toate aceste prevederi, toate aceste hotare, vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor”. „Noi votăm în această toamnă pachetul legislativ. Toate aceste prevederi, toate aceste hotare, vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor. Până atunci, primăriile funcționează conform hotarelor care le au acum, conform bugetelor pe care le au acum”, a menționat el.

Ce se schimbă și ce rămâne în actuala formă

Buzu a precizat că, în 2023, la alegerile locale, cetățenii au primit trei buletine de vot: pentru funcția de primar, pentru consiliul local și pentru consiliul raional. „În 2027, iarăși vor primi 3 buletine de vot: pentru funcția de primar, deja în circumscripția nouă; pentru candidații la funcția de consilier în circumscripția nouă, în primăria mai mare; și consilieri regionali”, a adăugat el.

În ceea ce privește consilierii regionali, a precizat Buzu, după ce vor fi aleși, le vor fi validate mandatele. Ulterior, consilierii regionali se vor întruni în ședințe în cele trei regiuni și vor alege președinții și vicepreședinții de regiune. „Se schimbă doar scara – de la 32 la 3 – și se schimbă competențele acestor regiuni. Regiunile nu vor mai presta servicii, nu vor administra rețea de școli, nu vor mai fi fondatori ai oficiilor medicilor de familii, nu vor administra bunuri, cum ar fi muzee, stadioane, clădiri, școli sportive. Toate aceste lucruri vor fi preluate de către primăriile din orașele respective”, a comunicat el. Potrivit lui Buzu, „regiunile vor avea un mandat de a accelera dezvoltarea regională, să faciliteze proiecte transfrontaliere, să faciliteze proiecte între primăriile din acea regiune”.

În ceea ce privește primăriile, Buzu a comunicat: „Un cetățean de ce merge la primărie? Să ia un certificat, o adeverință, să se plângă, are nevoie de asistent social, lucrător social, să achite o taxă. Toate aceste lucruri vor fi prestate în continuare în localitate. În fiecare localitate vom propune primăriilor să aibă acel reprezentant al primarului”.

„Este important să le oferim acestor echipe capacități, să construim primării puternice, cu mai multe resurse, să digitalizăm procesele și să ne asigurăm că acolo există profesioniștii necesari. Este important să ne pregătim pentru fondurile europene și să dezvoltăm capacități de a implementa proiecte mari care să ofere cetățenilor servicii esențiale: drumuri, iluminat stradal, apă, canalizare, sortarea deșeurilor”, a mai declarat secretarul general al Guvernului. 

***

Amintim că, în luna septembrie, Buzu estima că, după alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor rămâne aproximativ 292 de primării. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: