Andrei Mardari/NewsMaker

VIDEO Tauber se va adresa la CEDO: „Persoanele care se fac vinovate de acest dezmăț vor fi atrase la răspundere”

Membra Partidului „ȘOR” Marina Tauber se va adresa la Curtea Supremă pentru Drepturile Omului (CEDO), dacă Curtea Supremă de Justiție nu va emite o decizie în favoarea sa, în contextul alegerilor pentru funcția de primar al mun. Bălți. Anunțul a fost făcut de către Vadim Bănaru, reprezentantul legal al Marinei Tauber la Comisia Electorală Centrală (CEC).

Vadim Bănaru a declarat că a fost deja depusă la CSJ cererea de recurs a hotărârii privind anularea înregistrării Marinei Tauber în calitate de concurent electoral pentru alegerile din Bălți.

„Vă asigurăm că ne vom adresa în continuare la CEDO. Anterior am mai făcut asemenea proceduri și suntem siguri că va veni momentul când R. Moldova va fi condamnată pentru aceste abuzuri. Și, cu siguranță, persoanele care se fac vinovate de acest dezmăț vor fi atrase la răspundere, inclusiv penală”, a menționat reprezentantul lui Tauber.

***

În dimineața de 5 decembrie, cu doar jumătate de oră înainte de deschiderea secțiilor de votare în mun. Bălți, Curtea de Apel Bălți a decis să mențină hotărârea primei instanțe, privind excluderea Marinei Tauber din cursa electorală. În consecință, CEC a anunțat că alegerile sunt suspendate.

În primul tur de scrutin, Marina Tauber a acumulat cele mai multe voturi în calitate de concurent electoral. CEC a depistat, însă, că aceasta a depășit plafonul cheltuielilor și nu a reflectat transparent toate mijloacele financiare. Potrivit raportului CEC, candidata a cazat mai mulți activiști și susținătorii la Dumbrava Albă – o tabără de odihnă din Bălți, pentru aceasta fiind folosiți 152 de mii de lei. Plata pentru cazare la tabăra Dumbrava Albă a fost efectuată de către Svetlana Popan, persoană care se regăsește pe lista Partidului „ȘOR” pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent.

Membrii CEC au susținut o conferință de presă. Aceștia au menționat că nu este deocamdată clar dacă Marina Tauber va putea candida în cadrul turului II, după reluarea procesului electoral. Vicepreședintele CEC Pavel Postica a respins acuzațiile lui Tauber, potrivit cărora ar fi „primit indicații directe de la Maia Sandu” privind excluderea sa. Totodată, membrii CEC nu iau în considerare posibilitatea demisiei de onoare din cauza situației create la Bălți.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

84 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste. Conducerea Moldovei: „Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare la 84 de ani de la primul val al deportărilor staliniste. Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu au evocat traumele lăsate de regimul sovietic asupra zecilor de mii de familii din Republica Moldova și au făcut apel la păstrarea memoriei istorice.

„Sovieticii au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată. Durerea acelor vremuri încă ne răscolește. O resimțim ori de câte ori cineva încearcă să nege faptele sau să ascundă adevărul. Cea mai profundă formă de respect față de strămoșii noștri este să păstrăm vie amintirea suferinței lor – și să ne asigurăm ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată. Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”, a scris președinta Maia Sandu pe rețele.

Premierul Dorin Recean a adus o mărturie personală. Șeful Guvernului a vorbit despre drama trăită de familia sa, acum 84 de ani: „Șase din cei 12 copii ai bunicului meu de pe tată au fost deportați în Siberia, alți 3 au fost nevoiți să se ascundă în România. Această tragedie nu este doar o statistică în cărțile de istorie – este tragedia neamului nostru. Copiii au rămas fără tați, familiile au fost rupte și duse în diferite locuri la pierzanie, iar noi, cei rămași, n-am știut și ni s-a interzis să aflăm ce s-a ales din ei. Unde au murit. În ce groapă au fost aruncați. Ce vină li s-a adus. Ne-a fost interzis să întrebăm, să vorbim, să aflăm”.

Și în Parlament, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor primului val de deportări.

„În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în Moldova a început prima operațiune a deportărilor staliniste. (…) Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime ale regimului autoritar. (…) Este important să vorbim despre aceste atrocități, fiindcă vorbim despre bunicii, părinții și rudele noastre, care au îndurat chinuri și care, mulți dintre ei, nu s-au mai întors acasă”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Amintim că, pe 11 iunie, ultimele 20 000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise către Agenția Națională a Arhivelor. Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57 000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg. 

***

Conform raportului către Stalin, Molotov și Beria, pe 13 iunie din RSSM au fost deportați într-o singură noapte 24 360 persoane. Circa o mie de persoane ale căror nume figurau în listele inițiale au reușit să evite deportarea. Doar trei au reușit să se ascundă. 318 au trecut în prealabil în altă localitate. 133 de persoane nu au fost strămutate pentru că erau grav bolnave. Cu toate acestea, din amintirile victimelor, femeile cu sarcină avansată nu erau scutite de deportare. 829 de persoane au fost scutite de deportare „pe motivul insuficienței probelor” vinovăției. Majoritatea deportaților proveneau din Chișinău, Bălți, Taraclia. Erau strămutați cu familiile, cu toate acestea, pe drum spre locul de surghiun membrii familiilor erau separați. Circa 8 mii de bărbați au fost internați în lagăre de muncă. Mamele cu copii erau plasate în colonii speciale din Kazahstan, și din regiunile Omsk și Novosibirsk.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: