VinOpera s-a extins și a dublat numărul artiștilor în 2023: 90 de muzicieni vor urca pe scenele din Varnița, Bulboaca și Castel Mimi!

Cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional de Muzică Clasică VinOpera se anunță un adevărat fior artistic. Acest eveniment impresionant reunește nu mai puțin de 90 de artiști și muzicieni de talie internațională, depășind astfel orice așteptări anterioare.

Fundația Constantin Mimi, organizatorul acestui spectacol muzical de excepție, a făcut o mutare surprinzătoare, dublând numărul de participanți comparativ cu anul precedent. De la muzică clasică și până la folclor și rock alternativ, repertoriul diversificat promite să atragă atenția publicului într-o manieră neașteptată.

Festivalul îmbină armonios notele muzicale ale artiștilor cu vinuri fine, o atmosferă incitantă sub cerul senin în locații din zona rurală mai puțin obișnuite pentru un eveniment de operă. Acest amalgam cultural oferă o experiență inedită, ce trebuie trăită pentru a fi crezută.
Odată cu extinderea festivalului în trei locații diferite, s-a mai produs o mișcare impresionantă — acesta s-a deschis publicului larg. Două dintre cele trei concerte sunt accesibile tuturor, oferindu-le iubitorilor de muzică șansa să fie martorii unor recitaluri memorabile. Este vorba de spectacolele organizate în satul Varniţa, pe 30 august şi la Bulboaca, pe 31 august. Două zile în care artişti consacraţi precum Ansamblul Etnofolcloric «Plăieşii», maestrul Constantin Moscovici, «Gândul Mâţei Band», Felicia Dunaf şi «Dunaff Band» vor evolua pentru toţi admiratorii.

O seară fascinantă la Castel Mimi

Se anunţă o seară feerică și în prima zi de toamnă, 1 septembrie. Toţi melomanii sunt aşteptaţi la cea mai frumoasă atracţie turistică din ţara noastră, monument de arhitectură — Castel Mimi, pentru a participa la un grandios spectacol simfonic, combinat cu un show de lumini, degustări de vinuri şi bucate alese.

După ce VinOpera a fost desemnat cel mai bun eveniment vinicol european al anului 2022, în cadrul concursului organizat de către ITER VITIS Rutele Culturale ale Consiliului Europei, şi «Evenimentul Anului» la Wine Travel Awards 2021 în categoria «Evenimentul Enogastronomic», ediţia din acest an capătă o şi mai mare amploare. Peste 60 de muzicieni ai Orchestrei Operei Naţionale din Bucureşti şi ai Filarmonicii «Serghei Lunchevici» vor încânta auzul spectatorilor, sub conducerea dirijorului român Daniel Jinga, director general al Operei Naționale București.

Seara va fi încununată de vocile celor mai mari artişti de operă de la Bucureşti şi Chişinău. Printre ele cea a lui Iordache Basalic, solist al Operei Române de aproape 30 ani şi a Mădălinei Barbu, încadrată în categoria rară a sopranelor de coloratură, a cărei voce este asemănată cu cea a unei privighetori. Şi artiştii noştri de valoare, apreciaţi la nivel internaţional şi laureaţi ai celor mai prestigioase concursuri mondiale, Lilia Istratii şi Dumitru Mâţu, au pregătit recitaluri care să vă provoace fiori şi emoţii de încântare, în atmosfera nemaipomenită de la unicul castel din ţara noastră.

Uitaţi de grija parcării, pentru că la Castel Mimi aveţi un loc asigurat, iar dacă vă pasă de mediul ambiant, ceea ce vă îndeamnă organizatorii, atunci renunţaţi la automobilele proprii şi daţi prioritate trenului vinului, pentru a vă bucura din plin de relaxarea unei seri magice, savurând un pahar de vin şi bucurându-vă de prezenţa muzicienilor de valoare. Lăsaţi-vă în grija gazdelor, care vor avea grijă de confortul vostru şi de o deservire impecabilă, de care au avut parte şi înalţii oficiali prezenţi la Summit-ul Comunităţii Politice Europene, desfăşurat la 1 iunie 2023, la Castel Mimi.

Fii parte a celui mai notoriu Festival Internațional de Muzică Clasică din ţara noastră! Vino la VinOpera în perioada 30 august — 1 septembrie şi urmăreşte recitalurile din primele rânduri.

Fundația Constantin Mimi continuă ferm promovarea turismului în regiune, iar desfășurarea Festivalului Internațional de Muzică Clasică VinOpera în raionul Anenii Noi promovează și contribuie la acest lucru.

Pentru mai multe detalii despre festival puteți accesa paginile de Facebook ale Fundației Constantin Mimi şi a Castel Mimi.

Bilete – https://iticket.md/event/festivalul-international-de-muzica-clasica-vinopera-la-castel-mimi-2023

Festivalul Internaţional de Muzică Clasică VinOpera 2023 este organizat de către Fundaţia Constamtin Mimi, proiectul fiind finanțat de către Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român «Mihai Eminescu» şi Castel Mimi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

fmf.md

Antrenorul principal al naționalei Moldovei la fotbal și-a dat demisia, după înfrângerea cu Norvegia, 1-11

Serghei Cleșcenco și-a depus mandatul de selecționer al echipei naționale a Republicii Moldova, în urma discuției cu conducerea Federației Moldovenești de Fotbal (FMF). Informația a fost comunicată de reprezentanții FMF.

„În acești aproximativ 4 ani am trăit împreună multe emoții, unele mai puțin plăcute, pentru care îmi cer scuze, dar și multe frumoase. Împreună am fost la un pas de o calificare istorică la EURO 2024, împreună am promovat în Liga C a Ligii Națiunilor. În tot acest timp am simțit sprijinul vostru, al suporterilor, al jucătorilor, al staff-ului și al Federației. Vă mulțumesc tuturor pentru încrederea și susținerea acordată. Am muncit împreună, am crezut și am luptat pentru culorile țării noastre. În viață există urcușuri și coborâșuri, și cred că a venit timpul pentru o schimbare, o decizie pe care o consider potrivită atât pentru mine, cât și pentru echipă. Urez mult succes naționalei în meciurile importante ce urmează în această toamnă! Hai, Moldova!”, a declarat Serghei Cleșcenco pentru FMF.

Reprezentanții Federației au declarat că situația din cadrul naționalei de seniori, precum și raporturile altor selecționate, urmează să fie analizate în cadrul unei ședințe a Comitetului de Antrenori, care va avea loc la începutul săptămânii viitoare, iar recomandările vor fi transmise ulterior Comitetului Executiv al FMF, pentru luare de decizii.

Anunțul Federației vine după ce, pe 9 septembrie, echipa națională de fotbal a Republica Moldova a pierdut cu Norvegia, scor 1-11, în cel de-al cincilea meci din preliminariile Campionatul Mondial 2026. Singurul gol al Moldovei a venit în minutul 74, printr-un autogol al fotbalistului norvegian Leo Østigård. „Asta e rușine și e vina mea”, declara Serghei Cleșcenco.

Serghei Cleșcenco a fost numit antrenor principal al naționalei de fotbal a Republica Moldova pe 3 decembrie 2021.

Imagine simbol

Polonia și Letonia impun restricții la frontierele cu Rusia și Belarus. Moldova emite alertă de călătorie

Polonia introduce, începând cu 12 septembrie, ora 00:00, restricții temporare de traversare pe ambele sensuri ale frontierei cu Federația Rusă și Belarus, după multiple încălcări ale spațiului aerian polonez de către drone rusești. În acest context, Ambasada Republicii Moldova la Varșovia a emis o avertizare de călătorie pentru cetățenii moldoveni.

La frontiera cu Rusia, restricțiile vizează punctele de trecere rutieră Gronowo și Gołdap. La granița cu Belarus, vor fi afectate punctele Połowce, Sławatycze, Kuźnica și Bobrowniki (auto), Białowieża și Rudawka (traversare terestră, pietonală), precum și Terespol și Kuźnica (feroviar).

Restricțiile vor rămâne în vigoare până la o nouă decizie a autorităților poloneze.

Ambasada recomandă cetățenilor moldoveni care intenționează să călătorească în Polonia să consulte alertele de pe pagina oficială a Poliției de frontieră poloneze granica.gov.pl, unde informația este disponibilă în limbile engleză, germană și rusă.

Totodată, autoritățile de la Varșovia au impus și restricții aeriene. Potrivit Reuters, Polonia a interzis zborurile cu drone și a limitat traficul aerian ușor, necomercial, de-a lungul frontierelor estice cu Belarus și Ucraina. Aceste restricții, care nu afectează avioanele de pasageri, au intrat în vigoare pe 10 septembrie și se vor aplica până pe 9 decembrie, conform Agenției Poloneze pentru Servicii de Navigație Aeriană (PANSA).

Decizia Poloniei a fost urmată și de Letonia, care a anunțat că își închide spațiul aerian de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus începând cu 11 septembrie, ora 18:00, până cel puțin pe 18 septembrie. Ministrul apărării, Andris Spruds, a precizat că măsura este una preventivă, în contextul atacurilor cu drone asupra Poloniei, chiar dacă în prezent nu există o amenințare directă pentru Letonia. În același timp, Seimul de la Riga examinează posibilitatea închiderii totale a frontierei terestre cu Rusia și Belarus pe durata exercițiilor militare ruso-belaruse „Zapad-2025”, scrie DW.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker/Tudor Mardei

Mesajul lui Nicușor Dan înainte de parlamentare: „În 2028, putem să avem Moldova membră a UE”

Președintele României, Nicușor Dan, i-a îndemnat pe cetățenii moldoveni să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, menționând că R. Moldova ar putea deveni țară membră a Uniunii Europene în 2028. Potrivit acestuia, o guvernare pro-rusă „ar putea destabiliza regiunea” și ar „permite trupe ruse să vină în regiunea transnistreană”. Șeful de stat a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu oferit pe 10 septembrie postului TVR România.

Președintele român a sprijinit avertismentul președintei Maiei Sandu din Parlamentul European, unde aceasta a vorbit despre riscurile la adresa democrației și ingerințele externe în alegerile din Republica Moldova.

Dincolo de toată această dezinformare pe care o vedem în toate țările europene, cu știri false și cu tot ce publicul nostru s-a obișnuit deja, acesta este un prim fapt. E o chestiune importantă nu doar Republicii Moldova, o țară mică în Europa, ci pentru Europa în ansamblu. Și, de aceea, ați văzut manifestări de sprijin din partea liderilor europeni pentru R. Moldova. Pentru că o guvernare pro-rusă la Chișinău poate să destabilizeze zona, poate să provoace, să fie de acord să aduce trupe ruse în regiunea transnistreană, cu presiune pe Ucraina, R. Moldova, România”, a subliniat Nicușor Dan.

Șeful de stat a îndemnat moldovenii să participe la vot pentru menținerea parcursului pro-european al țării.

„Trebuie să respectăm voința cetățenilor din R. Moldova pot doar să-i îndemn să meargă la vot, cu speranța că după toate aceste eforturi, ar fi păcat ca R. Moldova să abandoneze calea europeană, ale cător rezultatele sunt foarte aproape. În 2028 putem să avem R. Moldova membră a UE”, a mai menționat președintele român.

***

Amintim că președinta Maia Sandu a ținut pe 9 septembrie un discurs în Parlamentul European. Șefa statului le-a vorbit eurodeputaților despre lupta Republicii Moldova pentru democrație și tacticile folosite de Federația Rusă pentru a influența rezultatele alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestei luni. Maia Sandu a făcut și o adresare către cetățenii moldoveni în care a menționat că scopul Kremlinului este oprirea țării noastre din drumul său către UE. Oficiala i-a îndemnat moldovenii să iasă la vot și să aleagă „un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană”.

Maia Sandu a subliniat că, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat de la obținerea independenței, Republica Moldova a reușit să rămână un stat democratic.

Ea a subliniat că, de-a lungul timpului, Uniunea Europeană, alături de SUA, a ajutat țara noastră să implementeze reforme și să se modernizeze, dând astfel „speranță” cetățenilor moldoveni că locul lor este în UE. Șefa statului a menționat că, odată cu 24 februarie 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei, Republica Moldova a știut că „nu mai poate aștepta”, având nevoie de siguranță, și a depus cererea de aderare la UE câteva zilei mai târziu, iar ulterior a devenit țară-candidată și a deschis negocierile de aderare.

Vlah cere explicații de la ambasadorul Canadei, după ce a fost sancționată: „Admit că s-a produs o confuzie”

Fosta bașcană a Găgăuziei și lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, candidată la parlamentare pe lista Blocului „Patriotic”, îi solicită ambasadorului Canadei în Republica Moldova, Gavin Buchan, explicații privind includerea sa în lista de sancțiuni. Într-o scrisoare adresată diplomatului, Vlah a sugerat că autoritățile canadiene ar fi putut fi „induse în eroare” sau că ar fi avut loc „o confuzie”.

Vlah a anunțat pe 11 septembrie că a transmis un demers oficial autorităților canadiene, prin care solicită să afle motivele sancționării sale și să-i fie prezentate probele care au stat la baza acestei măsuri. În scrisoare, ea spune că a fost „surprinsă” de decizia Canadei de a o sancționa.

„Nu am avut nici o tangenţă cu ţara Dvs. şi nu am dat nici un motiv care să determine autorităţile canadiene să ia decizia respectivă. Eu mi-am exprimat public punctul de vedere la această temă şi, cu tot respectul pentru ţara Dvs., totuşi, am admis şi admit în continuare că, probabil, autorităţile canadiene au fost induse în eroare sau s-a produs careva confuzie, lucru care, consider că trebuie verificat”, se arată în scrisoarea Irinei Vlah, expediată ambasadorului Canadei.

În aceeași scrisoare, Vlah s-a plâns ambasadorului Canadei pe autoritățile de la Chișinău. Ea acuză guvernarea că ar folosi sancțiunile Canadei pentru a o intimida și a o persecuta în calitate de lider de opoziție.

Amintim că pe 28 august, Canada a anunțat că a introdus pe lista de sancțiuni 16 cetățeni ai Republicii Moldova, membri ai partidelor proruse sau apropiați de Ilan Șor. Printre aceștia se numără Irina Vlah, liderul partidului „Șansă”, Alexei Lungu, foștii deputați Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, precum și alți politicieni. Persoanele vizate nu pot intra în Canada, le vor fi înghețate bunurile de pe teritoriul acestei țări, iar cetățenilor canadieni le este interzis să colaboreze cu ele sau să le finanțeze activitatea.

Pe 5 septembrie, premierul Dorin Recean a anunțat că Serviciul Fiscal va bloca conturile Irinei Vlah. Atunci, „Inima Moldovei” a calificat măsura drept presiune politică. Reprezentata partidului, Diana Rosipanu, a declarat pentru NM că autoritățile „au obținut mai întâi includerea Irinei Vlah în lista de sancțiuni, iar apoi folosesc această decizie ca justificare pentru introducerea de restricții pe plan intern”.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Ministerul Apărării: informațiile despre militari britanici și NATO în Moldova sunt false

Pe Telegram și TikTok au apărut informații despre o presupusă „dislocare a militarilor britanici la granița cu regiunea transnistreană” și despre „sosirea, după alegeri, a peste 800 de militari NATO în Republica Moldova”. Ministerul Apărării al Republicii Moldova a atenționat că aceste informații sunt false și că nu este prima dată când apar în spațiul public. „Sunt parte a războiului hibrid pe care-l duce Rusia împotriva Republicii Moldova”, a declarat instituția de la apărare.

Ministerul Apărării a raportat că, în ultimele zile, au reapărut informații false pe unele rețele sociale despre o presupusă „dislocare a militarilor britanici la granița cu regiunea transnistreană” și despre „sosirea, după alegeri, a peste 800 de militari NATO în Republica Moldova”.

„Aceste afirmații nu au nicio bază reală. Sunt minciuni. Nu este pentru prima dată când astfel de scenarii inventate sunt răspândite pe Telegram sau TikTok, alături de alte narațiuni false despre așa-zisa „militarizare” a țării. Toate sunt parte a războiului hibrid pe care-l duce Rusia împotriva Republicii Moldova”, a declarat instituția de la apărare pe 11 septembrie.

Potrivit ministerului, scopul acestor acțiuni este „să semene frica și agresiunea”. „Multiplicatorii acestor informații urmăresc să genereze panică și să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Obiectivul lor este să lovească în parcursul european al țării noastre, care aduce pace și stabilitate. Îndemnăm cetățenii să se informeze din surse oficiale și credibile și să nu cadă pradă acestor minciuni”, au precizat reprezentanții instituției.

***

Anul trecut, canale de Telegram au răspândit informația că 500 de soldați francezi ar fi dislocați în Republica Moldova. Ministerul Apărării de la Chișinău a dat asigurări că informația este falsă și a îndemnat cetățenii să se informeze din surse oficiale.

În același an, pe stâlpi din Chișinău au apărut afișe cu mesaj în limba română, în care se pretindea că Legiunea Franceză ar recruta soldați în Moldova. Pe afișe însă nu era indicată nicio informație de contact. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat atunci că afișele respective și informațiile pe care le răspândesc sunt un fals.

Tot anul trecut, pe canale de Telegram circula informația potrivit căreia complexul logistic multimodal ce urmează să fie construit în Berești, raionul Ungheni, ar fi un „hub NATO pentru livrarea de armament în Ucraina”. Premierul a atenționat că informația este falsă.

În iunie 2025, Ministerul Apărării a raportat că pe rețelele de socializare și la unele posturi TV circulau dezinformări privind neutralitatea Republicii Moldova. Potrivit instituției, activitățile Armatei Naționale, precum exercițiile internaționale sau antrenamentele militare de rutină, erau prezentate ca „încălcări grave ale neutralității” țării. Atunci, ministerul a asigurat că toate instituțiile statului respectă neutralitatea, inclusiv în colaborarea cu NATO.

În luna iulie, Ministerul Apărării a dezmințit informațiile apărute pe canale de Telegram și TikTok, potrivit cărora „10 soldați și ofițeri ai Armatei Naționale s-ar fi aflat în Ucraina”, dintre care „4 ar fi decedat, iar alți 2 ar fi fost răniți” în urma unui atac al forțelor ruse.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: