Ion Chicu
Максим Андреев, NewsMaker

Virusul iresponsabilității. De ce morala autorităților pentru bolnavii de coronavirus este o idee rea

Autoritățile Moldovei ne încredințează că sunt pregătite pentru orice evoluție a situației privind coronavirusul. Iar reacția lor la primul caz de infectare cu virusul Covid-19 care a fost înregistrat în Moldova a provocat agresiune în societate față de femeia infectată. Autoritățile au comunicat despre ea o informație neverificată și au numit „iresponsabilă” decizia ei de a zbura spre Moldova cu simptome ale maladiei. NM și câțiva experți au analizat, cum atitudinea autorităților influențează asupra dispoziției și atmosferei din societate.

Cum au reacționat autoritățile

Primul caz de coronavirus în Moldova a fost confirmat la 7 martie, seara târziu. Comunicând despre aceasta, Ministerul Sănătății a greșit cursa din Italia cu care femeia infectată cu coronavirus a zburat spre Moldova. În dimineața următoare, ministrul sănătății Viorica Dumbrăveanu a spus că încă la 29 februarie, această femeie s-a adresat la un spital din Italia, având temperatură înaltă. Potrivit afirmațiilor ministrului, câteva zile mai târziu, deși starea sănătății era precară, femeia a părăsit spitalul și a luat un bilet la avion spre Moldova. Dumbrăveanu a subliniat că femeia nu a comunicat despre starea sănătății sale nici polițiștilor de frontieră, nici însoțitorilor de bord.

Prim-ministrul Ion Chicu a scris pe Facebook că femeia „a fugit din spital” și a spus că gestul acesteia este „iresponsabil”. Totodată, fiul femeii a spus că medicii italieni au externat-o pe mama sa și au declarat că ea nu este infectată cu coronavirus. El a menționat că mama sa a rămas fără lucru în Italia și era, practic, în stradă, de aceea a fost nevoită să revină în Moldova.

La conferința de presă din 9 martie, președintele Igor Dodon a dezvăluit numele acestei femei și, la fel, a numit „iresponsabil” comportamentul ei.

La 11 martie, premierul Chicu a comunicat pe Facebook că o mamă și cei trei copii ai săi au fost spitalizați, bănuiți de coronavirus, după ce „au fost la shopping în Verona”. Premierul a îndemnat „oamenii să conștientizeze pe deplin pericolul pentru viața și sănătatea lor. Măcar a copiilor, dacă de-a lor nu le pasă”.

Peste câteva ore, ministrul sănătății Dumbrăveanu a spus că această femeie a venit de la Milano și nu de la Verona. La fel ca și premierul, ministrul a subliniat că femeia a fost în Italia la cumpărături.

Cum reacționează oamenii

După autorități, și în rețelele sociale au apărut învinuiri de „iresponsabilitate” la adresa celor infectați și a celor care au venit din Italia. Acestora le-au fost adresate insulte și cuvinte de ură. La unul dintre textele NM, de exemplu, a fost scris următorul comentariu despre prima femeie infectată: „Dacă va evita [moartea], dați-i neapărat cinci ani”.

Alții au scris că trebuie să fii un egoist ca să vii în Moldova și „să-ți infectezi toată familia”: „Dacă tușești sau te simți rău… stai … acolo și nu veni acasă […]. Gândiți-vă, oameni buni, și nu fiți egoiști”.

Mulți nu numai că o insultau pe femeia infectată, dar și o acuzau că ea va fi cauza răspândirii epidemiei în Moldova: „Noi ne bucuram că în Moldova nu este acest virus tâmpit și acum poftim, cadou… Haideți să ne facem toți asemenea cadouri familiilor. Noi toți suntem pe o bombă care este gata să explodeze […]. Nu purtați această porcărie dintr-o parte în alta”.

Ce spun experții

Psihologul Elena Covaliov consideră că autoritățile „au dreptate parțial”, afirmând că bolnavii de coronavirus sunt iresponsabili. Ea a menționat că „în principiu, bolnavii se gândesc la propria bunăstare”. De aceea, potrivit ei, cei din jur trebuie să-i ajute pe oamenii infectați „să privească real situația”. Ea a mai spus că „funcționarii se orientează spre reglementarea relațiilor sociale în care orice pas greșit pune în pericol întreaga societate”. În opinia psihologului, „unii funcționari pur și simplu simulează că lucrează: nu trebuie să faci ceva, pur și simplu întinuiește-l pe altul”.

La rândul său, politologul Victor Ciobanu consideră că atitudinea conducătorilor țării demonstrează mai degrabă „iresponsabilitatea și neprofesionalismul autorităților”. „Cetățenii nu sunt obligați să știe toate subtilitățile virusologiei. Iar autoritățile trebuiau să ia măsuri speciale încă acum două-trei săptămâni. Trebuiau să acționeze încă atunci când a izbucnit focarul în Italia și au apărut cazuri de îmbolnăviri în România”, susține Ciobanu.

După apariția în Moldova a primului caz de coronavirus, Asociația Promo-LEX a îndemnat autoritățile să comunice informația cu privre la răspândirea virusului, dar „să nu pună note pacienților infectați”. Pe ceilalți cetățeni i-a îndemnat „să nu discrimineze persoanele infectate cu noul tip de coronavirus”, iar presei – „să urmărească comentariile” la știrile despre coronavirus.

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității i-a îndemnat pe cetățeni să se abțină de la mesaje care ar investiga la ură și discriminare. Consiliul i-a chemat pe toți să lupte cu boala și nu cu bolnavii”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24

Eugen Tomac, desemnat prim-ministru al României. S-a născut în Ucraina și are cetățenia R. Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat prim-ministru pe Eugen Tomac, consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Șeful statului a anunțat desemnarea în cadrul unei conferințe de presă din 4 iunie, la Palatul Cotroceni.

Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul, din poziția de prim-ministru. (…) Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament. Dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide, pe multe probleme. (…) E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceiași responsabilitate de la partidele politice”, a declarat Nicușor Dan.

La rândul său, Eugen Tomac s-a declarat „onorat” că i-a fost încredințată sarcina de a forma noul Executiv.

Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem, cunosc așteptările românilor și sunt conștient de provocările pe care trebuie să le depășim împreună. Viziunea mea este clară: România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate. Doar așa putem oferi României direcția clară de care avem nevoie. (…) În acest spirit, îmi asum cu bună credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă, care să muncească pentru cetățeni. (…) Voi prezenta României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a spus premierul desemnat.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac, în vârstă de 44 de ani, este istoric de profesie.

De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții în administrația publică. A activat în Ministerul Afacerilor Externe și în Administrația Prezidențială, unde a fost responsabil de relația cu românii de pretutindeni și consilier al lui Traian Băsescu.

A fost ales deputat în Parlamentul României în 2012 și reales în 2016. Și-a exercitat mandatul până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European.

Din 2019 este eurodeputat din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). În actuala legislatură a Parlamentului European face parte din grupul Renew Europe.

Eugen Tomac este președintele PMP din 2022. Formațiunea a fost înființată în 2014 și s-a consoliat în jurul fostului președinte Traian Băsescu, care s-a alăturat ulterior.

În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit pe Eugen Tomac consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Eugen Tomac este un susținător al aderării Republicii Moldova la UE și al unirii Republicii Moldova cu România.

Acesta deține cetățenia României, Republicii Moldova și Ucrainei.

***

Amintim că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: