Pandemia de coronavirus

Virusul iresponsabilității. De ce morala autorităților pentru bolnavii de coronavirus este o idee rea

Nadejda Coptu
| 12 martie, 2020
20:11

Autoritățile Moldovei ne încredințează că sunt pregătite pentru orice evoluție a situației privind coronavirusul. Iar reacția lor la primul caz de infectare cu virusul Covid-19 care a fost înregistrat în Moldova a provocat agresiune în societate față de femeia infectată. Autoritățile au comunicat despre ea o informație neverificată și au numit „iresponsabilă” decizia ei de a zbura spre Moldova cu simptome ale maladiei. NM și câțiva experți au analizat, cum atitudinea autorităților influențează asupra dispoziției și atmosferei din societate.

Cum au reacționat autoritățile

Primul caz de coronavirus în Moldova a fost confirmat la 7 martie, seara târziu. Comunicând despre aceasta, Ministerul Sănătății a greșit cursa din Italia cu care femeia infectată cu coronavirus a zburat spre Moldova. În dimineața următoare, ministrul sănătății Viorica Dumbrăveanu a spus că încă la 29 februarie, această femeie s-a adresat la un spital din Italia, având temperatură înaltă. Potrivit afirmațiilor ministrului, câteva zile mai târziu, deși starea sănătății era precară, femeia a părăsit spitalul și a luat un bilet la avion spre Moldova. Dumbrăveanu a subliniat că femeia nu a comunicat despre starea sănătății sale nici polițiștilor de frontieră, nici însoțitorilor de bord.

Prim-ministrul Ion Chicu a scris pe Facebook că femeia „a fugit din spital” și a spus că gestul acesteia este „iresponsabil”. Totodată, fiul femeii a spus că medicii italieni au externat-o pe mama sa și au declarat că ea nu este infectată cu coronavirus. El a menționat că mama sa a rămas fără lucru în Italia și era, practic, în stradă, de aceea a fost nevoită să revină în Moldova.

La conferința de presă din 9 martie, președintele Igor Dodon a dezvăluit numele acestei femei și, la fel, a numit „iresponsabil” comportamentul ei.

La 11 martie, premierul Chicu a comunicat pe Facebook că o mamă și cei trei copii ai săi au fost spitalizați, bănuiți de coronavirus, după ce „au fost la shopping în Verona”. Premierul a îndemnat „oamenii să conștientizeze pe deplin pericolul pentru viața și sănătatea lor. Măcar a copiilor, dacă de-a lor nu le pasă”.

Peste câteva ore, ministrul sănătății Dumbrăveanu a spus că această femeie a venit de la Milano și nu de la Verona. La fel ca și premierul, ministrul a subliniat că femeia a fost în Italia la cumpărături.

Cum reacționează oamenii

După autorități, și în rețelele sociale au apărut învinuiri de „iresponsabilitate” la adresa celor infectați și a celor care au venit din Italia. Acestora le-au fost adresate insulte și cuvinte de ură. La unul dintre textele NM, de exemplu, a fost scris următorul comentariu despre prima femeie infectată: „Dacă va evita [moartea], dați-i neapărat cinci ani”.

Alții au scris că trebuie să fii un egoist ca să vii în Moldova și „să-ți infectezi toată familia”: „Dacă tușești sau te simți rău… stai … acolo și nu veni acasă […]. Gândiți-vă, oameni buni, și nu fiți egoiști”.

Mulți nu numai că o insultau pe femeia infectată, dar și o acuzau că ea va fi cauza răspândirii epidemiei în Moldova: „Noi ne bucuram că în Moldova nu este acest virus tâmpit și acum poftim, cadou… Haideți să ne facem toți asemenea cadouri familiilor. Noi toți suntem pe o bombă care este gata să explodeze […]. Nu purtați această porcărie dintr-o parte în alta”.

Ce spun experții

Psihologul Elena Covaliov consideră că autoritățile „au dreptate parțial”, afirmând că bolnavii de coronavirus sunt iresponsabili. Ea a menționat că „în principiu, bolnavii se gândesc la propria bunăstare”. De aceea, potrivit ei, cei din jur trebuie să-i ajute pe oamenii infectați „să privească real situația”. Ea a mai spus că „funcționarii se orientează spre reglementarea relațiilor sociale în care orice pas greșit pune în pericol întreaga societate”. În opinia psihologului, „unii funcționari pur și simplu simulează că lucrează: nu trebuie să faci ceva, pur și simplu întinuiește-l pe altul”.

La rândul său, politologul Victor Ciobanu consideră că atitudinea conducătorilor țării demonstrează mai degrabă „iresponsabilitatea și neprofesionalismul autorităților”. „Cetățenii nu sunt obligați să știe toate subtilitățile virusologiei. Iar autoritățile trebuiau să ia măsuri speciale încă acum două-trei săptămâni. Trebuiau să acționeze încă atunci când a izbucnit focarul în Italia și au apărut cazuri de îmbolnăviri în România”, susține Ciobanu.

După apariția în Moldova a primului caz de coronavirus, Asociația Promo-LEX a îndemnat autoritățile să comunice informația cu privre la răspândirea virusului, dar „să nu pună note pacienților infectați”. Pe ceilalți cetățeni i-a îndemnat „să nu discrimineze persoanele infectate cu noul tip de coronavirus”, iar presei – „să urmărească comentariile” la știrile despre coronavirus.

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității i-a îndemnat pe cetățeni să se abțină de la mesaje care ar investiga la ură și discriminare. Consiliul i-a chemat pe toți să lupte cu boala și nu cu bolnavii”.

coronavirus

Știri similare

Viață

O nouă variantă de coronavirus se răspândește la nivel global: precizările ANSP privind situația din Moldova

Viață

HMPV sau metapneumovirusul din China: Când a apărut, simptome și categorii de risc

Politică

GagauziyaLand și apropiați ai lui Șor, monitorizați de SIS. Cine a scapă de lista neagră

Doina Buruiană
| 20 iunie, 2025
18:03

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a exclus multe persoane, organizaţii şi companii din lista persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate, că sunt asociate lui Grigore Caramalac, Vladimir Andronachi şi Ilan Șor – subiecți ai sancțiunilor internaționale. Despre aceasta a aflat RISE Moldova. Portalul de investigații a publicat și un ordin în acest sens, semnat de directorul SIS pe 19 iunie.

Astfel din lista persoanelor afiliate lui Grigore Caramalac au fost excluşi Andrei Gargalîc, Vitali Cebanu şi alte trei persoane, dar şi câteva companii şi organizaţii.

Din cea a persoanelor asociate lui Vladimir Andronachi, au fost scoşi Miroslav Scurtu, Iulia Scurtu şi Elena Vodă, iar din lista celor asociaţi cu Veaceslav Platon a fost exclus Iuri Gheorghiţă.

În cazul listei persoanelor care figurau că sunt asociate cu Ilan Șor au fost excluşi Ivan Tucan, Andrei Simacovici, Valentina Copnova şi Violina Corjan, dar şi două firme. În schimb au fost incluse A.O. „OGUZ LAND” SRL (GagauziyaLand), „Mislat” şi SRL „Zegor Grup”.

Potrivit sursei, SIS nu a precizat motivele excluderii persoanelor din listă.

Amintim că interlopul din Republica Moldova Grigore Caramalac, alias Bulgaru, a fost vizat în mai multe dosare penale, fiind anterior anunțat în căutare internațională.

În unul dintre acestea, Caramalac a scăpat de răspundere penală după ce fostul șef interimar al Procuraturii Generale din Moldova, Andrei Pântea, a dispus ca dosarul penal să fie transmis autorităților din Federația Rusă, care ulterior l-au clasat. Pântea și-a depus apoi demisia „în legătură cu plecarea onorată din funcție”.

În instanță, Pântea și-a recunoscut vina, însă a fost amnistiat.

În februarie 2023, fundația lui Ifavis a anunțat că Grigore Caramalac organizează în orașul ucrainean Melitopol care este ocupat de trupele ruse o „acțiune sportivă-patriotică”.

***

Vladimir Andronachi face parte din cercul oamenilor de încredere ai oligarhului Vladimir Plahotniuc, de care e și legată intrarea lui în politică. Cei doi au figurat împreună și într-un dosar de trafic de arme deschis de procurorii români pe numele lui Victor But, faimosul traficant de arme rus, potrivit Rise.

În octombrie 2021, Andronachi a fost pus sub învinuire în dosarul „Fraudei bancare”. Politicianul este cercetat pentru escrocherie și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesul unui grup criminal organizat. Tot atunci, pe numele fostului deputat a fost emis un mandat de arest și anunțat în căutare internațională.

Un an mai târziu, la 2 noiembrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat despre reținerea ex-parlamentarului. S-a întâmplat după ce Andronachi, care se afla la acel moment în Ucraina, a fost declarat indezirabil și expulzat din țara vecină, scrie RISE Moldova. Ulterior acesta a fost plasat în arest la domiciliu. În august 2023, această măsură preventivă i-a fost înlocuită cu „garanția personală”. Acest lucru înseamnă că deși este eliberat, Andronachi trebuie să respecte anumite condiții și restricții stabilite de către instanță, iar patru persoane garante se vor asigura că aceste condiții vor fi respectate.

***

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc. Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei. În ultima perioadă, Șor a făcut mai multe declarații de la Moscova. Pe 21 aprilie 2024 a anunțat despre „crearea blocului politic Victorie”. Pe 9 mai a fost prezent la parada de la Moscova. Pe 9 iunie, tot de la Moscova, a anunțat despre un congres al blocului „Victorie”. În mai 2024, Șor a anunțat că a primit pașaport al Federației Ruse. Pe 13 aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul frauda bancară și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. În decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut condamnarea. Detalii AICI.