Ion Chicu
Максим Андреев, NewsMaker

Virusul iresponsabilității. De ce morala autorităților pentru bolnavii de coronavirus este o idee rea

Autoritățile Moldovei ne încredințează că sunt pregătite pentru orice evoluție a situației privind coronavirusul. Iar reacția lor la primul caz de infectare cu virusul Covid-19 care a fost înregistrat în Moldova a provocat agresiune în societate față de femeia infectată. Autoritățile au comunicat despre ea o informație neverificată și au numit „iresponsabilă” decizia ei de a zbura spre Moldova cu simptome ale maladiei. NM și câțiva experți au analizat, cum atitudinea autorităților influențează asupra dispoziției și atmosferei din societate.

Cum au reacționat autoritățile

Primul caz de coronavirus în Moldova a fost confirmat la 7 martie, seara târziu. Comunicând despre aceasta, Ministerul Sănătății a greșit cursa din Italia cu care femeia infectată cu coronavirus a zburat spre Moldova. În dimineața următoare, ministrul sănătății Viorica Dumbrăveanu a spus că încă la 29 februarie, această femeie s-a adresat la un spital din Italia, având temperatură înaltă. Potrivit afirmațiilor ministrului, câteva zile mai târziu, deși starea sănătății era precară, femeia a părăsit spitalul și a luat un bilet la avion spre Moldova. Dumbrăveanu a subliniat că femeia nu a comunicat despre starea sănătății sale nici polițiștilor de frontieră, nici însoțitorilor de bord.

Prim-ministrul Ion Chicu a scris pe Facebook că femeia „a fugit din spital” și a spus că gestul acesteia este „iresponsabil”. Totodată, fiul femeii a spus că medicii italieni au externat-o pe mama sa și au declarat că ea nu este infectată cu coronavirus. El a menționat că mama sa a rămas fără lucru în Italia și era, practic, în stradă, de aceea a fost nevoită să revină în Moldova.

La conferința de presă din 9 martie, președintele Igor Dodon a dezvăluit numele acestei femei și, la fel, a numit „iresponsabil” comportamentul ei.

La 11 martie, premierul Chicu a comunicat pe Facebook că o mamă și cei trei copii ai săi au fost spitalizați, bănuiți de coronavirus, după ce „au fost la shopping în Verona”. Premierul a îndemnat „oamenii să conștientizeze pe deplin pericolul pentru viața și sănătatea lor. Măcar a copiilor, dacă de-a lor nu le pasă”.

Peste câteva ore, ministrul sănătății Dumbrăveanu a spus că această femeie a venit de la Milano și nu de la Verona. La fel ca și premierul, ministrul a subliniat că femeia a fost în Italia la cumpărături.

Cum reacționează oamenii

După autorități, și în rețelele sociale au apărut învinuiri de „iresponsabilitate” la adresa celor infectați și a celor care au venit din Italia. Acestora le-au fost adresate insulte și cuvinte de ură. La unul dintre textele NM, de exemplu, a fost scris următorul comentariu despre prima femeie infectată: „Dacă va evita [moartea], dați-i neapărat cinci ani”.

Alții au scris că trebuie să fii un egoist ca să vii în Moldova și „să-ți infectezi toată familia”: „Dacă tușești sau te simți rău… stai … acolo și nu veni acasă […]. Gândiți-vă, oameni buni, și nu fiți egoiști”.

Mulți nu numai că o insultau pe femeia infectată, dar și o acuzau că ea va fi cauza răspândirii epidemiei în Moldova: „Noi ne bucuram că în Moldova nu este acest virus tâmpit și acum poftim, cadou… Haideți să ne facem toți asemenea cadouri familiilor. Noi toți suntem pe o bombă care este gata să explodeze […]. Nu purtați această porcărie dintr-o parte în alta”.

Ce spun experții

Psihologul Elena Covaliov consideră că autoritățile „au dreptate parțial”, afirmând că bolnavii de coronavirus sunt iresponsabili. Ea a menționat că „în principiu, bolnavii se gândesc la propria bunăstare”. De aceea, potrivit ei, cei din jur trebuie să-i ajute pe oamenii infectați „să privească real situația”. Ea a mai spus că „funcționarii se orientează spre reglementarea relațiilor sociale în care orice pas greșit pune în pericol întreaga societate”. În opinia psihologului, „unii funcționari pur și simplu simulează că lucrează: nu trebuie să faci ceva, pur și simplu întinuiește-l pe altul”.

La rândul său, politologul Victor Ciobanu consideră că atitudinea conducătorilor țării demonstrează mai degrabă „iresponsabilitatea și neprofesionalismul autorităților”. „Cetățenii nu sunt obligați să știe toate subtilitățile virusologiei. Iar autoritățile trebuiau să ia măsuri speciale încă acum două-trei săptămâni. Trebuiau să acționeze încă atunci când a izbucnit focarul în Italia și au apărut cazuri de îmbolnăviri în România”, susține Ciobanu.

După apariția în Moldova a primului caz de coronavirus, Asociația Promo-LEX a îndemnat autoritățile să comunice informația cu privre la răspândirea virusului, dar „să nu pună note pacienților infectați”. Pe ceilalți cetățeni i-a îndemnat „să nu discrimineze persoanele infectate cu noul tip de coronavirus”, iar presei – „să urmărească comentariile” la știrile despre coronavirus.

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității i-a îndemnat pe cetățeni să se abțină de la mesaje care ar investiga la ură și discriminare. Consiliul i-a chemat pe toți să lupte cu boala și nu cu bolnavii”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Grosu, după tragedia de la Măgdăcești: „Sistemul a eșuat”. Ce spune despre o eventuală demisie a ministrului Justiției VIDEO

Tragedia de la Măgdăcești este o durere care nu poate fi acoperită cu toate demisiile de pe pământ. Declarația a fost făcută pe 3 septembrie de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, care a recunoscut că „sistemul a eșuat”.

„E o durere care nu poate fi acoperită cu toate demisiile de pe pământ. E o tragedie enormă. (…) Sistemul a eșuat, asta trebuie să recunoaștem”, a spus Grosu, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Potrivit lui Grosu, „problema care a fost descoperită este fisura în sistem”. „În momentul în care el iese cu brățara de pe teritoriul Republicii Moldova, semnalul nu mai vine în sistem. Aici e o procedură care se numește consemn la frontieră. (…) Ei pot să circule, dar în sistemul Poliției de Frontieră ei trebuie să apară ca și consemn”, a comunicat Grosu. Totodată, el a spus că au fost descoperite și alte lucruri care vor necesita înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea restricțiilor. „Asta deja e apanajul Parlamentului. Aici trebuie să ne implicăm noi”, a adăugat Grosu.

În timpul declarațiilor, Grosu a mai spus că, urmare a tragediei de la Măgdăcești, cei 190 agresori familiali monitorizați electronic în Republica Moldova „au fost verificați”. „Toată lumea este pusă pe alertă. Evident, din experiența asta dură, trebuie să învățăm și să corectăm”, a adăugat oficialul.

Întrebat dacă, în contextul acestei tragedii, ministrul Justiției ar trebui să-și dea demisia, Grosu a răspuns: „Haideți așa, acum procuratura trebuie să facă cercetările, să stabilească cine și-a făcut meseria, cine nu și-a făcut meseria”.

***

Pe 31 august, o femeie de 42 de ani și soțul său, în vârstă de 47 de ani, au fost găsiți morți la Măgdăcești, raionul Criuleni. Potrivit informațiilor preliminare ale autorităților, bărbatul ar fi mers la domiciliul comun, deși avea interdicția de a se apropia de soția sa în baza unei ordonanțe de protecție. Conform versiunii preliminare a poliției, acesta ar fi împușcat mortal femeia, după care și-ar fi luat viața cu aceeași armă. În urma tragediei, trei copii au rămas orfani, dintre care doi sunt minori.

Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat, pe 1 septembrie, că a inițiat o anchetă internă pentru a verifica modul în care a fost monitorizat bărbatul și dacă au fost respectate procedurile și obligațiile privind supravegherea electronică. Tot pe 1 septembrie, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat un proces penal pentru a stabili, între altele, cum a fost posibil ca bărbatul să se apropie de victimă, în pofida ordonanței de protecție emise pe numele său.

Pe 2 septembrie, șeful Inspectoratului de Probațiune și-a dat demisia după crima de la Măgdăcești. Demisia a fost anunțată de ministrul Justiției, care a prezentat și cronologia cazului de la Măgdăcești. Detalii AICI. Pe 3 septembrie, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va introduce cinci măsuri „urgente” pentru consolidarea protecției victimelor violenței domestice, după tragedia de la Măgdăcești. Detalii AICI. Tot pe 3 septembrie, Platforma Femeilor Deputate din Parlament a anunțat că va organiza audieri publice după tragedia de la Măgdăcești.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: