Captură video

„Vom ajunge până la CEDO”. Ceban susține că Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost acționate în judecată

Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost acționate în judecată de Primăria Chișinău. Cel puțin aceasta a declarat edilul capitalei Ion Ceban. Autoritățile municipiului cer de la instituțiile statului întoarcerea unei pretinse datorii. „Vom ajunge până la CEDO să ne asigurăm că drepturile ne sunt respectate”, a menționat Ceban. 

Edilul capitalei Ion Ceban a scris pe rețelele de socializare că Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost acționate în judecată.

„Primăria municipiului Chișinău a acționat în instanță aceste instituții de stat pentru a le obliga să întoarcă în bugetul municipiului Chișinău datoria de peste jumătate de miliard de lei, creată în urma acțiunilor de delegare a atribuțiilor suplimentare către APL Chișinău, fără acoperire financiară”, a menționat Ceban.

Astfel, autoritățile Chișinăului solicită de la Guvern și Ministerul Finanțelor:

⁃ „158 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru compensarea sporului lunar în valoare fixă în mărime de 1300 lei pentru angajații autorităților/instituțiilor bugetare finanțate de la bugetul municipal Chișinău pentru anul 2023;
⁃ 158 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru compensarea sporului lunar în valoare fixă în mărime de 1300 lei pentru angajații autorităților/instituțiilor bugetare finanțate de la bugetul municipal Chișinău pentru anul 2024;
⁃ 210,8 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru menținerea serviciului de „Asistenți personali” pentru anul 2024”.

Ceban a adăugat că „orice cetățean poate să se alăture procesului de judecată împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor”.

„Invităm pe toți cei care vor să asiste la acest proces să o facă. Vom ajunge până la CEDO să ne asigurăm că drepturile ne sunt respectate”, a conchis primarul.

Deocamdată instituțiile vizate nu au reacționat la noul anunț al autorităților capitalei.

Pe 4 ianuarie 2024, Ion Ceban menționa că se pregătește să atace în judecată Guvernul și Parlamentul. Edilul susținea că a luat decizia după ce autoritatea centrală ar fi refuzat să aloce mai mulți bani municipalității, punând astfel presiune financiară pe locuitorii capitalei. Drept replică, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, i-a recomandat lui Ion Ceban „să înceteze electorala” și să se apuce de lucru.

***

Amintim, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a municipiului Chișinău s-a întrunit în ședință, pe 29 decembrie. Autoritatea a constatat atunci că municipiul riscă să se confrunte cu o situație excepțională, cu caracter socio-economic. Potrivit deciziei, în ultimii ani, povara financiară asupra bugetului municipal a depășit suma de 1,3 miliarde de lei. Situația ar fi cauză de acțiunile „discriminatorii” și „ilegale” ale autorității publice centrale, se arată în decizia CSE Chișinău. Detalii – AICI.

Pe 2 ianuarie, primarul capitalei s-a arătat indignat că Ministerul Finanțelor ar fi transmis „la sfârșitul ultimei zile lucrătoare din 2023” circulara despre aprobarea Legii bugetului de stat pentru anul 2024. „Ipocrizie și incompetență”, a spus acesta, adăugând că în august 2023 Ministerul a transmis o circulară cu „alți parametri bugetari”. A doua zi, Ministerul Finanțelor a declarat că documentul este transmis imediat după ce Legea bugetului este publicată în Monitorul Oficial. Totodată, instituția a evidențiat că volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul municipal Chișinău pentru 2024 s-a majorat cu circa 39,5 milioane de lei, față de parametrii care se conțineau circulara din august 2023.

„O ipocrizie, având în vedere contribuția semnificativă de 23 miliarde de lei a Chișinăului la formarea bugetului de stat” – așa a comentat pe 4 ianuarie viceprimarul Olga Ursu declarațiile Ministerului Finanțelor. Potrivit ei, majorarea ar reprezenta doar 0,4% din bugetul total al municipiului.

Ministerul Finanțelor a venit ulterior cu mai multe precizări. Potrivit instituției, conform Legii bugetului de stat pentru 2024, volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul municipal Chișinău constituie 3 777,1 mii lei, volumul transferurilor aprobat în Legea bugetului de stat pentru anul 2023 fiind de 3 859,1 mii lei. Majorarea reprezintă, așadar, potrivit ministerului de profil, 81,5 milioane de lei în 2024 față de 2023.

„Suma de 39,5 milioane de lei, menționată în precizarea anterioară, se referă la majorarea parametrilor bugetari incluși în Circulara Ministerului Finanțelor din luna august 2023, dar nu față de parametrii aprobați pentru 2023-2024, așa cum s-a menționat anterior”, a precizat Ministerul Finanțelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Între aplauze și scandări: noii judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul FOTO/VIDEO

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.

Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.

În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.

Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. 

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: