Captură video

„Vom ajunge până la CEDO”. Ceban susține că Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost acționate în judecată

Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost acționate în judecată de Primăria Chișinău. Cel puțin aceasta a declarat edilul capitalei Ion Ceban. Autoritățile municipiului cer de la instituțiile statului întoarcerea unei pretinse datorii. „Vom ajunge până la CEDO să ne asigurăm că drepturile ne sunt respectate”, a menționat Ceban. 

Edilul capitalei Ion Ceban a scris pe rețelele de socializare că Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost acționate în judecată.

„Primăria municipiului Chișinău a acționat în instanță aceste instituții de stat pentru a le obliga să întoarcă în bugetul municipiului Chișinău datoria de peste jumătate de miliard de lei, creată în urma acțiunilor de delegare a atribuțiilor suplimentare către APL Chișinău, fără acoperire financiară”, a menționat Ceban.

Astfel, autoritățile Chișinăului solicită de la Guvern și Ministerul Finanțelor:

⁃ „158 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru compensarea sporului lunar în valoare fixă în mărime de 1300 lei pentru angajații autorităților/instituțiilor bugetare finanțate de la bugetul municipal Chișinău pentru anul 2023;
⁃ 158 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru compensarea sporului lunar în valoare fixă în mărime de 1300 lei pentru angajații autorităților/instituțiilor bugetare finanțate de la bugetul municipal Chișinău pentru anul 2024;
⁃ 210,8 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru menținerea serviciului de „Asistenți personali” pentru anul 2024”.

Ceban a adăugat că „orice cetățean poate să se alăture procesului de judecată împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor”.

„Invităm pe toți cei care vor să asiste la acest proces să o facă. Vom ajunge până la CEDO să ne asigurăm că drepturile ne sunt respectate”, a conchis primarul.

Deocamdată instituțiile vizate nu au reacționat la noul anunț al autorităților capitalei.

Pe 4 ianuarie 2024, Ion Ceban menționa că se pregătește să atace în judecată Guvernul și Parlamentul. Edilul susținea că a luat decizia după ce autoritatea centrală ar fi refuzat să aloce mai mulți bani municipalității, punând astfel presiune financiară pe locuitorii capitalei. Drept replică, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, i-a recomandat lui Ion Ceban „să înceteze electorala” și să se apuce de lucru.

***

Amintim, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a municipiului Chișinău s-a întrunit în ședință, pe 29 decembrie. Autoritatea a constatat atunci că municipiul riscă să se confrunte cu o situație excepțională, cu caracter socio-economic. Potrivit deciziei, în ultimii ani, povara financiară asupra bugetului municipal a depășit suma de 1,3 miliarde de lei. Situația ar fi cauză de acțiunile „discriminatorii” și „ilegale” ale autorității publice centrale, se arată în decizia CSE Chișinău. Detalii – AICI.

Pe 2 ianuarie, primarul capitalei s-a arătat indignat că Ministerul Finanțelor ar fi transmis „la sfârșitul ultimei zile lucrătoare din 2023” circulara despre aprobarea Legii bugetului de stat pentru anul 2024. „Ipocrizie și incompetență”, a spus acesta, adăugând că în august 2023 Ministerul a transmis o circulară cu „alți parametri bugetari”. A doua zi, Ministerul Finanțelor a declarat că documentul este transmis imediat după ce Legea bugetului este publicată în Monitorul Oficial. Totodată, instituția a evidențiat că volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul municipal Chișinău pentru 2024 s-a majorat cu circa 39,5 milioane de lei, față de parametrii care se conțineau circulara din august 2023.

„O ipocrizie, având în vedere contribuția semnificativă de 23 miliarde de lei a Chișinăului la formarea bugetului de stat” – așa a comentat pe 4 ianuarie viceprimarul Olga Ursu declarațiile Ministerului Finanțelor. Potrivit ei, majorarea ar reprezenta doar 0,4% din bugetul total al municipiului.

Ministerul Finanțelor a venit ulterior cu mai multe precizări. Potrivit instituției, conform Legii bugetului de stat pentru 2024, volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul municipal Chișinău constituie 3 777,1 mii lei, volumul transferurilor aprobat în Legea bugetului de stat pentru anul 2023 fiind de 3 859,1 mii lei. Majorarea reprezintă, așadar, potrivit ministerului de profil, 81,5 milioane de lei în 2024 față de 2023.

„Suma de 39,5 milioane de lei, menționată în precizarea anterioară, se referă la majorarea parametrilor bugetari incluși în Circulara Ministerului Finanțelor din luna august 2023, dar nu față de parametrii aprobați pentru 2023-2024, așa cum s-a menționat anterior”, a precizat Ministerul Finanțelor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: