publika.md

Votat. Cetățenii neasigurați vor cumpăra polița medicală cu 12600 de lei

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2023 a fost adoptată de legislativ, cu 57 de voturi ale deputaților. Documentul prevede atât venituri, cât şi cheltuieli în jur de 14,1 miliarde de lei. În comparaţie cu suma aprobată pentru 2022, este prognozată majorarea veniturilor și a cheltuielilor cu 15,1%. 

Cuantumul primei de asigurare medicală obligatorie în sumă procentuală din salariu şi din alte recompense nu s-a modificat și va constitui 9%. Cetățenii care trebuie să se asigure de sine stătător vor putea cumpăra polița medicală obligatorie cu 12600 de lei, mărime care reiese din salariul nominal mediu pe țară prognozat pentru anul 2023 în sumă de 11700 de lei.

Totodată, rămân în vigoare facilitățile și reducerile pentru cei care vor procura prima de asigurare medicală obligatorie de sine stătător. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 martie, aceasta va putea fi procurată la preț de  4056 de lei. Potrivit datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, peste 90% din cei care procură prima de asigurare de sine stătător o fac până la 1 aprilie, deci cu reducere de preț.

Partea preponderentă a fondurilor AOAM, în jur de 13,9 miliarde de lei, urmează a fi acumulată în fondul pentru achitarea serviciilor medicale și farmaceutice. Această cifră este cu peste 1,8 miliarde de lei sau cu 15,1% mai mare comparativ cu cea aprobată pentru 2022.

De asemenea, Legea fondurilor AOAM pentru 2023 prevede acoperirea cheltuielilor pentru majorarea, începând cu 1 octombrie 2022, a salariilor personalului din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, indexarea cheltuielilor instituțiilor medico-sanitare pentru medicamente și a cheltuielilor de întreținere la indicele prețului de consum prognozat pentru anul 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Moldova, aleasă în premieră în consiliul executiv al UNESCO. Popșoi: „Salvarea limbii găgăuze, o prioritate”

Republica Moldova a fost aleasă, pentru prima dată, membru al Consiliului Executiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, care a precizat că țara va deține mandatul pentru perioada 2025–2029. Alegerile au avut loc în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO. Potrivit ministrului Mihai Popșoi, o prioritate a țării va fi salvarea și promovarea limbii găgăuze.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că „această poziție va oferi Republicii Moldova posibilitatea de a contribui într-un mod direct la conducerea acestei organizații importante și de a-și împărtăși experiența în domenii cum ar fi: educația în situații de criză, combaterea dezinformării, cercetarea în circumstanțele actuale cu inteligența artificială care domină toate domeniile”.

„Republica Moldova va putea să contribuie, dar să și învețe să obțină noi beneficii, inclusiv în promovarea și creșterea numărului de obiective materiale și imateriale ale UNESCO în Republica Moldova. În același timp, o prioritate pentru țara noastră este salvarea și promovarea limbii găgăuze. Ori conform unui raport UNESCO, această limbă este pe cale de dispariție, iar Republica Moldova este ferm determinată să contribuie, să păstreze cultura și identitatea găgăuză ca parte integrantă a Republicii Moldova. În același timp, vom munci pentru a contribui la dezvoltarea acestei organizații importante”, a declarat oficialul moldovean.

Conform Ministerului Afacerilor Externe, Consiliul Executiv este unul dintre principalele organe de conducere ale UNESCO. „Acesta pune în aplicare deciziile Conferinței Generale, monitorizează implementarea programelor organizației, formulează recomandări privind admiterea noilor state membre și are un rol esențial în procesul de selectare și numire a Directorului General. Totodată, Consiliul poate convoca sesiuni extraordinare și conferințe internaționale dedicate domeniilor-cheie de activitate ale UNESCO, educația, știința, cultura și comunicarea”, a comunicat ministerul de la Chișinău.

Menționăm că, în perioada 3-4 noiembrie, Mihai Popșoi a efectuat o vizită de lucru la Samarkand, Republica Uzbekistan, unde a participat la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO. De asemenea, șeful diplomației moldovene a avut întrevederi bilaterale cu reprezentanți ai conducerii UNESCO și cu omologi prezenți la eveniment.

***

Actualmente, Republica Moldova este reprezentată pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO de un singur sit – Arcul Geodezic Struve (sit transfrontalier, amplasat pe teritoriul a 10 state: Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina şi Moldova).

În februarie 2025, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a anunțat că vinăriile subterane Cricova și Mileștii Mici au fost incluse în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO. Instituția preciza că cele două obiecte mizează să revendice locul în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Amintim că, în septembrie 2022, în timpul unei vizite la Universitatea de Stat din Comrat, șefa statului, Maia Sandu, s-a referit la importanța limbii găgăuze în regiune, menționând că „sunt necesare eforturi pentru a păstra limba și cultura găgăuză pentru generațiile prezente și viitoare”. Ulterior, în martie 2025, în timpul unei vizite la Paris, președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu directorul general al UNESCO. Conform instituției prezidențiale, un subiect important al discuției a fost protejarea limbii și culturii găgăuze.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: