Diabetul zaharateste cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism cantitatea de insulină secretată nu este cea optimă sau când celulele periferice nu răspund la acțiunea sa (insulina este un hormon ce participă la micșorarea concentrației glucozei din sânge).
Această afecțiune produce tulburări la nivelul întregului metabolism și, în timp, poate afecta funcționarea diverselor organe din corp.
Măsurarea nivelului de zahăr în sânge este cea mai bună metodă de a depista la timp maladia și de a o trata fără a ajunge la complicații.
Pentru a contribui la prevenția acestei afecțiuni, Farmacia Familiei a decis ca și în anii precedenți să ia atitudine și să se implice nu doar prin a informa publicul, ci și prin a contribui direct. Astfel, în toată rețeaua Farmacia Familiei s-a desfășurat campania de Măsurare Gratuită a Glicemiei. Orice vizitator a avut posibilitatea să verifice indicele de glicemie în sânge pe parcursul zilei de 14 noiembrie.
Startul campaniei a fost dat de către dl Boris Golovin, președinte Asociației Diabeticilor din Republica Moldova, în incinta Centrului de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”.
Moldovenii au pierdut peste 1,5 milioane de lei în 24 de ore din cauza escrocheriilor telefonice, potrivit unui avertisment al Poliției Republicii Moldova. În ultimele 24 de ore au fost raportate 13 cazuri de escrocherie, înregistrate în Chișinău, Briceni, Bender, Cahul, Glodeni și Sîngerei. Datorită vigilenței cetățenilor, au fost prevenite 322 de tentative de fraudă.
Escrocii acționează prin apeluri și mesaje false, prezentându-se drept angajați ai băncilor sau ai instituțiilor statului, cu scopul de a obține bani, date bancare sau informații personale. Poliția avertizează că în multe situații victimele își dau seama că au fost înșelate abia după săptămâni sau luni de la efectuarea transferurilor — unele fraude investiționale desfășurate între februarie și iunie 2026 au fost raportate abia pe 9 iunie.
Poliția îndeamnă cetățenii să nu ofere niciodată bani, date bancare sau informații personale la telefon, să închidă imediat apelurile suspecte, să verifice informațiile direct la instituția vizată și să sesizeze Poliția în cazul tentativelor de fraudă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Publicitate neconformă la jocurile de noroc a fost constatată la 14 posturi de televiziune din Republica Moldova, în urma unui control efectuat de Consiliul Audiovizualului în perioada 9—15 aprilie 2026. Consiliul a emis pe 10 iunie câte o notificare publică de intrare în legalitate pentru fiecare dintre acestea, acordându-le trei zile lucrătoare pentru remediere. Din totalul de 40 de posturi monitorizate, 26 nu au difuzat comunicări comerciale la jocuri de noroc, iar 14 au făcut-o cu abateri de ordin tehnic și carențe de conținut.
Constatările au rezultat în urma unui control efectuat în perioada 9—15 aprilie 2026, în care au fost monitorizate 40 de posturi TV. Dintre acestea, 26 nu au difuzat comunicări comerciale la jocuri de noroc, iar 14 au făcut-o cu abateri de ordin tehnic și carențe de conținut.
Posturile care au primit notificări sunt Jurnal TV, Cinema 1, 7 TV, TV8, unu1TV, Realitatea TV, Exclusiv TV, PRO TV Chișinău, WE SPORT TV, Next TV, Premiera TV, ONE TV, STAR TV și TV9.
Abaterile constatate vizează în principal difuzarea programului „Marele Cash”, transmis simultan de 12 posturi TV începând cu ora 22:00, și reluat de alte șase. Mesajele de autopromovare a acestui program ar putea fi calificate drept spoturi publicitare, deoarece conțin elemente de publicitate pentru „Loteria Națională” — prezentarea biletelor de loterie, site-ul 7777.md și logoul Loteriei Naționale. Totodată, șase posturi — Jurnal TV, WE SPORT, Next TV, Premiera TV, ONE TV și Star TV — au difuzat comunicări comerciale în afara intervalului orar permis de lege, respectiv 22:00—07:00.
Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a anunțat că autoritatea planifică organizarea unei discuții publice cu toți furnizorii de servicii media pentru clarificarea regulilor privind publicitatea la jocurile de noroc și că lucrează la elaborarea unui ghid metodologic cu instrucțiuni practice pentru posturi.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.
Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.
Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.
O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.
Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.
O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.
Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.
În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.
Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.
Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.
Adunarea Populară a Găgăuziei va organiza pe 12 iunie audieri publice asupra proiectului de hotărâre privind organizarea alegerilor regionale. Audierile sunt convocate de Comisia permanentă pentru probleme juridice și sunt deschise deputaților, reprezentanților autorităților, organizațiilor obștești, mass-mediei și cetățenilor interesați. Documentul supus dezbaterii publice propune un mecanism de armonizare a legislației electorale naționale cu cea a autonomiei, pentru a debloca procesul electoral din Găgăuzia.
Documentul stabilește că normele Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei nr. 344/1994 au prioritate în aplicare la soluționarea conflictelor juridice privind organizarea alegerilor. Totodată, proiectul prevede că sintagmele „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” sunt considerate echivalente, iar în actele juridice oficiale vor putea fi utilizate ambele denumiri.
Potrivit proiectului, „prezenta hotărâre este orientată spre asigurarea certitudinii juridice și crearea condițiilor pentru desfășurarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei, legislatura a VIII-a, în 2026, și nu poate fi utilizată ca temei pentru limitarea competențelor autonomiei și a statutului său juridic special, prevăzute de Constituția Republicii Moldova.
Proiectul prevede că organul electoral al Găgăuziei va fi formată din nouă membri, trei propuși de Adunarea Populară, trei de Comitetul Executiv și trei de Judecătoria Comrat.
Un element important al proiectului este că candidaturile propuse de Comitetul Executiv și de instanța judecătorească nu pot fi respinse de Adunarea Populară dacă acestea corespund cerințelor legislației electorale. Mandatul Comisiei este de cinci ani, iar președintele și secretarul acesteia vor activa permanent, în timp ce ceilalți membri vor fi convocați de președinte după necesitate.
Membrii Comisiei vor depune un jurământ solemn în fața Adunării Populare.
Proiectul introduce o condiție de rezidență pentru alegători și candidați. La alegerile pentru Adunarea Populară nu vor putea vota persoanele care locuiesc în Găgăuzia de mai puțin de un an și nu au domiciliul în circumscripția electorală respectivă de cel puțin 12 luni. Excepție fac alegătorii care au împlinit 18 ani și votează pentru prima dată.
Deputat în Adunarea Populară poate fi ales un cetățean al Republicii Moldova care a împlinit 21 de ani, are drept de vot, a locuit cel puțin un an pe teritoriul Găgăuziei și locuiește de cel puțin 12 luni în circumscripția pe care dorește să o reprezinte. Pentru înregistrare, candidatul trebuie să prezinte liste de semnături cu 100—150 de alegători din circumscripția respectivă, sau 50—75 de semnături dacă în circumscripție locuiesc mai puțin de 500 de alegători.
Cum vor fi organizate alegerile
Adunarea Populară va fi formată din 35 de deputați, aleși în circumscripții uninominale pe o perioadă de patru ani, câte un mandat la fiecare 5.000 de alegători, cu condiția că fiecare localitate să aibă cel puțin un deputat. Data alegerilor va fi stabilită prin hotărâre a Adunării Populare cu cel puțin 80 de zile înainte de scrutin și numai după confirmarea componenței Comisiei Electorale Centrale cu cel puțin șapte membri.
Proiectul mai prevede că persoanele care dețin funcții publice de responsabilitate, inclusiv bașcanul Găgăuziei, membrii Comitetului Executiv, președinții de raioane și primarii, sunt obligate să-și suspende activitatea în funcție pe perioada campaniei electorale, din momentul înregistrării candidaturii.
Scopul declarat al proiectului este de a asigura claritate juridică și de a crea condiții pentru desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 2026. Totodată, documentul subliniază că nu poate fi folosit pentru a limita atribuțiile autonomiei sau statutul său special garantat de legislația Republicii Moldova.
Proiectul urmează să fie transmis Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale, iar prevederile vor intra în vigoare la data adoptării.
***
Reamintim, Adunarea Populară a Găgăuziei urma să se întrunească, pe 2 iunie, într-o ședință extraordinară. Principalul subiect de pe ordinea de zi era adoptarea hotărârii „Cu privire la modul de organizare a reglementării juridice a alegerilor regionale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei de legislatura a VIII-a în anul 2026”.
Documentul vizează soluționarea divergențelor dintre Comrat și Chișinău privind organizarea alegerilor. Problema constă în existența unor neconcordanțe între Codul Electoral al autonomiei și Codul electoral național, a cărui nouă versiune a fost adoptată în 2023. Acestea nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților APG a expirat încă anul trecut. Din acest motiv, organizarea alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare este blocată.
Pentru a depăși impasul juridic, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru formate din reprezentanți ai autonomiei și ai autorităților centrale, sub egida Președinției. În urma acestor discuții a fost elaborată o hotărâre prin care Chișinăul și Comratul au ajuns la un compromis asupra aspectelor disputate.
Astfel, după două tentative eșuate de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară, situația părea să se apropie de o soluție. Odată cu adoptarea hotărârii, APG ar fi putut aproba componența autorității electorale a autonomiei și stabili data scrutinului. Totuși, la ședința din 2 iunie, proiectul nu a fost examinat din lipsă de cvorum. La reuniune au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați ai Adunării Populare.
În aceeași zi, după eșecul unei noi tentative de a depăși criza politică prelungită, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. „Salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”, declara el.
NewsMaker a explicat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri – alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cea de-a XV-a ediție a Moldova Digital Summit a confirmat o schimbare importantă de poziționare: transformarea digitală asigură infrastructură pentru integrare europeană, creștere economică, servicii publice mai eficiente și încredere între stat, cetățeni și mediul de afaceri.
În perioada 5-6 iunie 2026, Arena Chișinău a reunit circa 4.000 de participanți, peste 100 de speakeri locali și internaționali, 45 de expozanți care au prezentat produse și servicii din domeniul digital, al educației și al tehnologiei, precum și 70 de sesiuni, ateliere și întâlniri dedicate viitorului digital al Republicii Moldova.
Pe agenda summitului s-au aflat identitatea digitală, inteligența artificială, securitatea cibernetică, cloud, fintech, automatizarea proceselor, educația digitală, investițiile și conectarea Republicii Moldova la spațiul digital european.
Ediția din acest an, organizată sub genericul „Where Digital Vision Meets European Ambition”, a adus împreună autorități publice, parteneri internaționali, companii tehnologice, investitori, startupuri, experți și reprezentanți ai ecosistemului digital. Mesajul central a fost clar: Moldova poate folosi viteza de adopție digitală ca un avantaj competitiv în procesul de apropiere de Uniunea Europeană.
Eugeniu Osmochescu, Viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării: „Digitalizarea este una dintre direcțiile importante ale parcursului european al Republicii Moldova. În 2026, discuția nu mai este doar despre reforma e-guvernării, ci despre eficiența serviciilor oferite de stat cetățenilor și mediului privat. Aproximativ 70% dintre cetățeni interacționează deja cu servicii digitale, iar Republica Moldova este aliniată la bunele practici și cerințele europene în domeniul digitalizării.”
EVO 2.0 și Portofelul de identitate digitală
Unul dintre cele mai importante momente ale summitului a fost lansarea EVO 2.0, cu Portofelul de identitate digitală. Noua etapă a ecosistemului EVO va permite gestionarea și partajarea sigură a datelor și documentelor digitale, verificarea identității în relația cu instituțiile, companiile și băncile, precum și reducerea proceselor manuale bazate pe hârtie. Potrivit Agenției de Guvernare Electronică, de la lansarea aplicației EVO au fost generate peste 300.000 de acte digitale, iar trei bănci au integrat portofelul și urmează să îl utilizeze la ghișeu.
Impactul digitalizării este deja măsurabil. În 2025, serviciile digitale guvernamentale au generat economii de peste 853 milioane de lei, iar cetățenii și companiile au economisit peste 9,3 milioane de ore. Infrastructura MConnect realizează peste 3,2 milioane de schimburi de date zilnic, reducând solicitarea repetată a documentelor și pregătind terenul pentru servicii proactive, conectate la evenimente reale din viața oamenilor și a afacerilor.
Soluții eficiente pentru companii și administrație
Pentru mediul privat, summitul a mutat discuția de la aspirație la aplicare. Sesiunile dedicate businessului au adus în prim-plan soluții pentru automatizare, inteligență artificială, CRM, ERP, contabilitate digitală, guvernanța datelor, securitate cibernetică, digital banking și eficientizarea operațiunilor. Într-un context în care 78% dintre serviciile publice destinate mediului de afaceri sunt deja disponibile digital, transformarea digitală devine un instrument direct de reducere a birocrației, optimizare a proceselor și creștere a productivității.
Discuțiile au fost susținute de expertiza unor lideri globali în tehnologie și servicii digitale, printre care Mastercard, IBM, Oracle, Samsung, Palo Alto Networks, Salesforce, UiPath și Amazon Web Services, alături de companii locale precum Orange Moldova, Sirius, Deeplace, Simpals și altele.
Moldova ca sandbox european pentru inovație digitală
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a conturat viziunea Republicii Moldova ca spațiu de testare pentru inovație digitală.
Michelle Iliev, secretară de stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova: „Moldova este o opțiune relevantă și poate deveni un laborator pentru economia europeană, un mediu credibil de testare, în care soluțiile de inteligență artificială aplicată, HealthTech, GovTech și securitate cibernetică pot fi validate rapid, sigur și responsabil, înainte de a fi implementate și scalate.”
Moldova Digital Summit 2026 a arătat că dimensiunea redusă a pieței, infrastructura digitală existentă și dialogul direct dintre stat, industrie și partenerii internaționali pot deveni avantaje competitive pentru testarea rapidă, ajustarea și scalarea soluțiilor digitale.
Tekwill Expo Day: competențe pentru economia digitală
Educația și competențele digitale au fost subiectele zilei la Tekwill Expo Day, desfășurat pe 6 iunie, în cadrul celei de-a doua zi a MDS26. Evenimentul a conectat școala, universitatea, companiile tech, partenerii de dezvoltare și tinerii interesați de cariere digitale, prin EdTech Moldova Forum, IT Career Expo, zona Expo, demonstrații interactive, experiențe VR, soluții AI și tehnologii aplicate educației. Programul a inclus și finala națională Tekwill Junior Ambassadors, precum și prima ediție a Olimpiadei Naționale de Inteligență Artificială, transformând a doua zi a summitului într-un spațiu în care digitalizarea a fost tradusă în competențe, proiecte dezvoltate de elevi și dialog direct despre viitorul forței de muncă.
De la eveniment de industrie la direcție națională
Moldova Digital Summit 2026 a avut și o miză de poziționare internațională. Prezența Comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, și mesajele transmise la deschiderea evenimentului au consolidat imaginea Republicii Moldova ca stat care adoptă standarde europene și poate contribui la dezvoltarea viitorului digital al Europei. Participarea Moldovei la direcțiile europene privind portofelul de identitate digitală și integrarea în consorțiul WE BUILD arată că țara este conectată la unele dintre cele mai relevante procese tehnologice ale UE.
Prin amploare, conținut și rezultate concrete, Moldova Digital Summit 2026 a depășit statutul de eveniment de industrie. A devenit o platformă de validare a unei direcții naționale: un stat mai digital, o economie mai competitivă, o generație mai pregătită pentru economia tehnologică și o integrare europeană susținută de infrastructură, talent și servicii care produc impact real.
Despre Moldova Digital Summit 2026
Moldova Digital Summit este principalul eveniment dedicat transformării digitale din Republica Moldova. Ediția 2026 a fost organizată sub patronajul Guvernului Republicii Moldova de către ATIC, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park și Tekwill.
Parteneri Strategici: Uniunea Europeană | Cooperarea Germană pentru Dezvoltare | Guvernul Italiei | Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) | Agenția de Investiții din Moldova | Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF) | Programul Innovate Moldova | Suedia | Regatul Unit | Elveția | Helvetas Moldova | Proiectul OPTIM | UN Women | UNICEF | Grupul Băncii Mondiale | Agenția Servicii Publice | Consiliul Nordic de Miniștri | Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului
Partener Diamond: Mastercard
Partener Gold: Orange Moldova
Parteneri Silver: IBM | Reliable Solutions Distributor | Provision | Palo Alto Networks | Mekanys | Salesforce | International Media Support (IMS) | Amazon Web Services | BRINEL | IQANTO I Porsche Center Moldova I Dorna | Chateau Cojusna
Parteneri Media: AGORA | Bani.md | Diez | Forbes Moldova | FOX CO | NewsMaker | Point.md | Radio Noroc | Realitatea | Realitatea FM | Realitatea TV | rupor.md | Simpals | Știri.md | Vocea Basarabiei | The List
Parteneri de comunitate: Startup Moldova | Business Voice | I Universitatea Tehnicǎ a Moldovei | Floral Soul | AmCham Moldova | Technovator I Academia de Studii Economice din Moldova
