Фото: Личный архив,

45 de zile în captivitate. Povestea directoarei unei școli din regiunea Harkov, care a ajuns în închisorile rusești

Satul cu un nume neobișnuit, Lesnaia Stenka, este situat în partea de est a regiunii Harkov. Larisa Fesenko, directoarea unui liceu local, a supraviețuit după ce a ajuns captivă în mâinile rușilor și a refuzat să impună elevilor „lumea rusă”. Ea a fost de acord să-și împărtășească povestea cu Alina Dîhman, autoarea proiectului The Reckoning Project.

Nu a renunțat la simbolurile ucrainene

Satul nostru este destul de izolat, așa că, înainte de pandemia de COVID-19, școala din Lesnaia Stenka funcționa ca internat. Era o școală mare, cu o capacitate de 750 de elevi. Copiii din alte sate rămâneau acolo timp de cinci zile, iar în weekend se întorceau acasă.

Am încercat să păstrez totul în școală într-un stil național: prosoape tradiționale, steaguri, o hartă uriașă a Ucrainei în hol. De asemenea, școala avea un muzeu dedicat operațiunii antiteroriste (ATO), cu fotografii ale soldaților căzuți, iar în cealaltă parte a sălii era un colț ucrainean tradițional. Acolo, întregul sat aduna obiecte vechi, haine – lucruri specifice regiunii noastre.

Imediat după invazie, șeful comunei mi-a spus că trebuie să îndepărtăm toată această simbolistică. Deși raionul Kupiansk a fost ocupat în primele zile ale invaziei pe scară largă a Rusiei, rușii nu au venit în satul nostru până vara. Satul nostru este foarte izolat, este cel mai îndepărtat colț al raionului, iar în jur sunt păduri.

Rușii încă nu ajunseseră în sat, însă șeful comunei deja vorbea despre îndepărtarea simbolisticii. Dar eu sunt o femeie încăpățânată. I-am spus că nu voi scoate nimic, pentru că a îndepărta steagurile Ucrainei înseamnă să mă tem de ruși. Singurul lucru pe care l-am făcut a fost să ascund fotografiile eroilor ATO, pentru că acolo erau nume. Nu voiam să pun în pericol rudele lor.

Recalificarea cadrelor didactice în Rusia

Undeva la începutul lunii iunie 2022, mi-au spus că trebuie să merg în Kupiansk, centrul raional, pentru o întâlnire cu directorii tuturor școlilor din raion. La această întâlnire, trebuia să aduc listele de la liceu: care dintre profesori sunt de acord să meargă la recalificare în Federația Rusă.

Consideram că a te vinde pentru bani — iar rușii promiteau câte 10 mii de ruble fiecăruia — este josnic și dezgustător. Dar dintre cei 17 profesori, 9 au acceptat să colaboreze. Am fost șocată, nu am dormit toată noaptea, nu înțelegeam: înseamnă că nu cunoaștem deloc oamenii cu care lucrăm de ani de zile, cu care comunicăm, cu care trăim în același sat?

Le-am spus totul profesorilor care au ales să colaboreze cu ocupanții. După aceea, aceștia au scris o scrisoare despre mine și au dus-o la administrația de ocupație a regiunii Harkov, lui Vitalii Gancev.

În 2013, Gancev lucra la secția raională de poliție din regiunea Harkov, era locotenent-colonel. Conform site-ului Mirotvoreț, mai târziu, Gancev s-a mutat la Lugansk, unde a lucrat în structurile poliției autoproclamatei „LNR”.

După invazia pe scară largă a Federației Ruse, fostul polițist a reapărut în regiunea Harkov, acum alături de ruși. Potrivit informațiilor Oficiului Procurorului General al Ucrainei, din iunie 2022, Gancev a condus „administrația de ocupație a regiunii Harkov” pe teritoriile temporar ocupate ale regiunii. El a dat ordine, printre altele, pentru introducerea rublei rusești pe teritoriile ocupate temporar și a semnat un ordin pentru demontarea simbolisticii ucrainene. După eliberarea Kupianskului în septembrie 2022, conform anchetei, Vitalii Gancev a plecat în Federația Rusă.

El este suspectat de comiterea unei infracțiuni conform articolului 111, partea a 2-a din Codul Penal al Ucrainei (trădare de patrie și complicitate cu statul agresor). Pedeapsa maximă este detenția pe viață. În prezent, Gancev este dat în urmărire în Ucraina.

Ofițerii FSB mi-au strâns mâinile și mi-au spus să merg la subsol

În iulie 2022, pentru prima dată, ofițeri FSB au venit la mine. Au intrat în curte și mi-au spus: „Suntem de la FSB. Și avem pretenții față de dumneavoastră.” Mi-au spus că instig împotriva Rusiei, deși aceasta va rămâne aici pentru totdeauna, iar Ucraina nu va mai veni.

Am stat și i-am privit liniștită și le-am răspuns: „Aceasta este părerea dumneavoastră, iar a mea este complet diferită.” Iar ei mi-au spus: „Deci încă o să mai discutați cu noi? Acum vine o altă echipă și nu știm ce vor face cu dumneavoastră. Gândiți-vă bine, cu siguranță nu este prima și ultima dată când ne întâlnim.”

Au continuat să exercite presiuni asupra mea ca să predau ștampilele și documentele școlii. Am refuzat, iar rușii au venit pentru a doua oară. Toți erau cu cagule și nu își descopereau fețele. M-au imobilizat, mi-au strâns mâinile. L-au scos pe soțul meu în hol și l-au pus lângă el pe un paznic. Ceilalți au început să răscolească tot ce era în casă. Aveam panglici galben-albastre de la clopoțelul școlii — le-au luat. Aveam diplome cu stema Ucrainei — le-au luat. Am încercat să mă opun, atunci m-au lovit cu țeava armei. Apoi mi-au spus să mă îmbrac, pentru că urmează să plec cu ei.

În captivitate, oamenilor li se cerea să cânte imnul rus

Este foarte greu să îți amintești de perioada de captivitate. Într-o celulă de două locuri erau aproximativ 12 persoane. Nici vorbă de igienă, iar WC-ul avea rezervorul spart. Afară era mijlocul verii, iar în celulă temperatura ajungea la aproape 50 de grade. De asemenea, aceștia închideau uneori deschizăturile din uși, prin care se dădea mâncarea, iar apoi le deschideau și râdeau. Ne obligau să cântăm imnul Rusiei de trei ori pe zi și ne urmăreau prin camerele de supraveghere video pentru a vedea cine nu îl cânta. Persoanele care refuzau erau umilite și bătute. Așa au trecut 45 de zile.

În noaptea dintre 7 și 8 septembrie 2022, rușii ne-au închis în celule și au plecat. Lângă celula noastră a căzut o rachetă, iar noi am înțeles că ocupanții fie au murit în urma exploziei, fie au fugit. Atunci, toți am dat năvală pe ușă și am reușit să o deschidem.

Am petrecut noaptea într-o biserică goală, care mi-a ieșit în cale în drum spre casă. Când am ajuns acasă, era un adevărat miracol să-l văd pe soțul meu. Rușii îmi spuneau că asta nu se va întâmpla niciodată. Și nu știam dacă din cauza că nu voi ieși din subsol sau pentru că el nu mai era în viață.

Primul apel a avut loc sub ținta armelor

Când, după eliberare, am mers pentru prima dată la liceu, harta Ucrainei era acoperită, stema Ucrainei era smulsă, iar în bibliotecă au fost aduse manuale rusești. Manualele ucrainene fuseseră puse în saci, probabil pentru a fi distruse. În școală flutura steagul Rusiei, iar pe o tablă era scris „Rusia – patria noastră.”

Părinții copiilor ne-au spus că înainte de 1 septembrie 2022, profesorii care acceptaseră colaborarea cu administrația de ocupație au mers la toți părinții și le-au spus că, dacă nu își aduc copiii la școală pe 1 septembrie, îi vor priva de drepturile părintești. Pe 1 septembrie, în timpul primului sunet al clopoțelului, pe acoperișul liceului erau oameni înarmați. Așa arăta „lumea rusă.”

În ianuarie 2024, „Departamentul de interne al Administrației Militaro-Civile a regiunii Harkov”, organ de ocupație, a deschis dosar penal împotriva Larisei Fesenko – „complice al regimului nazist.”

Pe 1 iulie 2024, Federația Rusă a lansat o bombă aeriană asupra liceului din Lesnaia Stenka. A început un incendiu, iar clădirea a fost aproape complet distrusă. De asemenea, a fost avariat Casa de Cultură a satului și zeci de case private, printre care și casa Larisei Fesenko și a soțului său.

Liceul din Lesnaia Stenka după lovitura unei bombe aeriene rusești, iulie 2024. Foto: Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență ale Ucrainei

„Patru bombe aeriene ghidate (cu o greutate între 250 și 2000 de kilograme) au fost lansate asupra școlii noastre. Iar casa noastră este la doar câțiva pași de ea”, a declarat profesoara.

Alina DÎHMAN

Textul a fost pregătit în colaborare cu The Reckoning Project – o echipă internațională de jurnaliști și avocați care se ocupă cu documentarea, mediatizarea și colectarea de dovezi pentru anchetarea crimelor de război.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Soroca investește în energie verde: Panouri solare pentru viitor sustenabil, conduse de femei lidere / VIDEO

La Soroca, Incubatorul de Afaceri a făcut pasul decisiv către energia verde prin instalarea unui sistem modern de panouri fotovoltaice și baterii solare. Acest proiect ambițios aduce beneficii energetice și economice semnificative pentru incubator și cei 20 de rezidenți ai săi, reducând costurile la electricitate și asigurând o sursă proprie de energie curată.
Detalii aflați în materialul realizat de partenerii noștri Observatorul de Nord.

În spatele acestui proiect inovator se află o femeie cu viziune – Liliana Babără, directoarea Incubatorului, care a împletit dezvoltarea durabilă cu leadershipul feminin și determinarea de a crea un viitor mai verde pentru comunitatea ei.

Proiectul de instalare a panourilor solare la Incubatorul de Afaceri Soroca s-a născut ca parte a inițiativei „Rețeaua Start -UpHub: Laboratoare antreprenoriale (RLA) din Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN)”, lansată în 2022. Acest proiect complex a inclus renovarea clădirii incubatorului (inclusiv termoizolarea pereților), amenajarea spațiului adiacent și crearea a cinci laboratoare de afaceri în instituții de învățământ din oraș. Consiliul Raional Soroca a adus o contribuție semnificativă, investind peste 1,2 milioane de lei între 2022 și 2025 pentru dezvoltarea incubatorului și implementarea acestor idei inovatoare. Valoarea totală a proiectului, ca rezultat al actualizării devizului de cheltuieli, a constituit 7 349 805 lei,
inclusiv: Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) a alocat 6 614 824 lei și IP ”IAS Gunnar Due Gundersen” – 73 498 lei. Instalarea panourilor solare pe acoperiș reprezintă faza finală (a III-a) a proiectului și are atât un scop practic, cât și unul educativ – demonstrează utilizarea energiei regenerabile și importanța eficienței energetice în comunitate.

Pentru realizarea acestui proiect au fost accesate granturi și suport tehnic din partea autorităților și a partenerilor de dezvoltare. De exemplu, la nivel național există programe care oferă co-finanțare de până la 50% pentru instalațiile solare ale întreprinderilor mici și mijlocii, cum este cazul unui antreprenor din Edineț care, dintr-o investiție de 4 milioane lei în panouri fotovoltaice, a beneficiat de finanțare în proporție de 50% (2 milioane lei rambursați prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, ODA) și de încă 50% prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.  Astfel de scheme de sprijin fac mai accesibilă adoptarea energiei verzi și au contribuit și la succesul inițiativei de la Soroca. Incubatorul a reușit să obțină fonduri nerambursabile pentru achiziția panourilor și a bateriilor, contribuind cu o cotă de co-finanțare din bugetul propriu și al partenerilor locali.

Lucrările de instalare s-au desfășurat într-un mod planificat pentru a nu perturba activitatea rezidenților. În decurs de câteva luni, acoperișul clădirii a fost echipat cu panouri solare, iar sistemul a fost conectat la rețea prin intermediul unui invertor modern, permițând incubatorului să devină prosumator (producător și consumator de energie). În prezent, în orele însorite, o bună parte din energia electrică folosită în sălile de lucru, birouri și laboratoare este furnizată de soare, surplusul fiind stocat în baterii sau livrat în rețea.

Liliana Babără, directoarea Incubatorului de Afaceri Soroca și inițiatoarea proiectului solar, spune că ideea a venit natural, odată cu renovarea clădirii: „Este un proiect complex, și noi ne-am pus ca sarcină, în primul rând, să facem o termoizolare a clădirii, și dacă faci termoizolare, clar că este necesar și e binevenit ca să pui și niște panouri solare. Noi le-am conceput ca, dacă le punem, panourile solare, atunci este și un beneficiu pentru incubator, în sensul că am putea să avem acces la lumină electrică mai ieftină și am putea, totodată, să susținem și rezidenții care sunt în cadrul incubatorului, pentru a beneficia de niște cheltuieli operaționale mai mici.”. Cu alte cuvinte, scopul a fost reducerea costurilor la energie pentru întreaga clădire, ceea ce se traduce în chirii și cheltuieli mai mici pentru firmele găzduite.

Implementarea nu a fost lipsită de provocări. La scurt timp după montare, o furtună puternică în vara anului 2023 a avariat 13 panouri, punând la încercare reziliența proiectului. „Cu părere de rău, în vara anului 2023, în urma unei furtuni puternice, 13 panouri solare au fost deteriorate. Este clar că aceasta a fost o problemă serioasă pentru noi, mai ales că abia le instalasem și trecuse foarte puțin timp de la punerea lor în funcțiune. Primii pași pe care i-am făcut au fost adresarea către Agenția de Dezvoltare Regională Nord, unde am depus o scrisoare oficială. Ulterior, a fost instituită o comisie de verificare pentru a stabili cauzele deteriorării panourilor. Ne-am adresat și Comisiei Situații Excepționale, care funcționa la acel moment în contextul condițiilor meteorologice severe. Toate instituțiile au dat dovadă de receptivitate, însă concluzia a fost că deteriorarea panourilor a avut o cauză naturală, necontrolată de om, deci nu a fost vina cuiva anume. Cu toate acestea, noi am rămas în așteptare, sperând că se vor identifica resurse financiare care să ne permită completarea echipamentelor pierdute.”.

Deși pagubele au fost dureroase, soluțiile nu au întârziat. Liliana Babără a continuat să caute resurse pentru înlocuirea echipamentelor distruse și a primit vești bune: „Vreau să vă dau și o veste bună: în cadrul unui proiect finanțat de UNDP – Comunități reziliente, cu sprijinul Instituției Publice ODA, toate cele 11 incubatoare vor beneficia de un grant de până la 30.000 de dolari. Aceste fonduri sunt destinate în special pentru dotarea incubatoarelor cu panouri solare noi. De asemenea, în funcție de decizia pe care o vom lua, este posibil să optăm și pentru alte echipamente, cum ar fi o pompă de căldură – vom vedea ce anume se potrivește cel mai bine necesităților noastre.

Eu am crezut în acest proiect și am muncit pentru el – am bătut la uși, am visat, și mi-am propus că voi continua să dotez incubatorul, să îl dezvolt și să îl completez cu tot ce este necesar. Dacă priviți acoperișul incubatorului, este destul de mare, astfel încât am putea instala până la 70 kW de panouri solare. Așa că eu sper în continuare și sunt convinsă că vom reuși!” – spune dumneaei, amintind că majorarea tarifelor la energie electrică din ultimul an i-a convins pe mulți de utilitatea acestor sisteme. Datele preliminare îi dau dreptate: în primele luni de funcționare, instalația solară a produs circa 20% din necesarul de energie al incubatorului pe timp de vară, reducând proporțional consumul din rețea. Pe măsură ce sistemul va fi extins și, eventual, dotat cu baterii pentru stocarea energiei, economia la bugetul instituției va crește și ea.

Pentru antreprenorii găzduiți în incubator, investițiile în infrastructură fac deja diferența. Veaceslav Burlacu, reprezentantul Guvernului în teritoriu, subliniază că datorită panourilor fotovoltaice „rezidenții beneficiază de scutiri la energie electrică și pot activa în condiții mai normale, deoarece s-au instalat panouri fotovoltaice în această instituție. Astfel ei pot concura pe piața noastră internă și pot dezvolta afacerile”. Cu alte cuvinte, costurile mai mici la utilități îi ajută pe micii întreprinzători să fie mai competitivi și să reinvestească economiile în dezvoltarea afacerilor lor.

Victor Ciuvaga, consilier raional Soroca și coordonator al platformei FabLab din cadrul incubatorului, vede în acest proiect și o lecție despre independența energetică: „Acum suntem la finalizarea acestui proiect… instalarea panourilor solare pe acoperișul clădirii… trebuie să aibă și un efect educativ, și anume utilizarea energiei regenerabile… având mai multe centrale eoliene, având mai multe panouri solare, ne creăm o independență față de importul de energie, respectiv energia trebuie să devină mai accesibilă, mai ieftină și, cel mai important… mai ecologică”. Cu ajutorul energiei solare, comunitatea locală nu doar economisește bani, dar contribuie și la protejarea mediului, reducând emisiile poluante.

Efectele pozitive ale incubatorului – modernizat și eficient energetic – se resimt în rândul întreprinderilor locale. Sabina Ceban, fondatoarea unei școli private de limbi străine Babilonian School of Foreign Languages din Soroca, rezidentă a incubatorului de peste șase luni, afirmă că „Ca rezident al Incubatorului de Afaceri Soroca de mai bine de șase luni, pot spune cu certitudine că această experiență mi-a schimbat perspectiva asupra dezvoltării unei afaceri. Incubatorul nu este doar un spațiu de lucru – este o comunitate de antreprenori care se susțin reciproc și care beneficiază de un mediu propice pentru creștere. Atmosfera din incubator este una de colaborare și încurajare. Faptul că toate cele 25 de întreprinderi care au trecut prin incubator în primii trei ani continuă să existe și să se dezvolte, creând peste 130 de locuri de muncă în raion, demonstrează eficacitatea acestui model de susținere a afacerilor mici și mijlocii. Acest lucru îmi oferă încredere că și afacerea mea are șanse reale de succes pe termen lung.”.

Astfel, reducerea cheltuielilor operaționale – inclusiv la energie electrică – permite antreprenorilor să investească mai mult în activitatea lor, fie că e vorba de cursuri de limbă engleză, cum este în cazul Sabinei, fie de producție sau servicii.

Și alți rezidenți confirmă beneficiile, deși mai există și aspecte ce pot fi îmbunătățite. Alina Marețcaia, fondatoarea unei afaceri locale numite „Salina” și chiriașă în incubator, spune că „practic, avem 2 ani de când activăm aici și suntem mulțumiți de condiții”.

Transformarea energetică de la Soroca se înscrie într-un context mai larg, în care Republica Moldova face pași rapizi spre diversificarea surselor de energie și creșterea ponderii celor regenerabile. Criza energetică recentă și prețurile mari la utilități au accelerat adoptarea panourilor solare pe întreg teritoriul țării, atât de către cetățeni, cât și de companii. Numărul instalațiilor fotovoltaice a cunoscut o creștere explozivă – în anul 2023 s-a înregistrat un avans de 300% comparativ cu 2022 în ceea ce privește capacitățile fotovoltaice montate, conform datelor Ministerului Energiei. Această tendință se reflectă și în producția națională de electricitate: dacă în 2023 aproximativ 9% din consumul de energie electrică al țării a fost acoperit din surse regenerabile, în 2024 ponderea a urcat la peste 16%,  iar obiectivul asumat este atingerea pragului de 30% energie verde în mixul energetic până în 2030.

Pentru a încuraja aceste evoluții pozitive, autoritățile au introdus măsuri legislative și scheme de sprijin. De la 1 ianuarie 2024, mecanismul de contorizare netă a fost înlocuit cu facturarea netă, care permite prosumatorilor – consumatori ce își produc propria energie din surse regenerabile – cu instalații de până la 200 kW să livreze surplusul în rețea și să primească compensații financiare. Aceasta înseamnă că întreprinderi ca Incubatorul de Afaceri Soroca pot injecta în sistemul național energia solară neconsumată și o pot valorifica sub formă de credit pe factura electrică ulterioară, sporind rentabilitatea investiției. Totodată, Guvernul și partenerii internaționali oferă granturi și facilități fiscale pentru proiecte de energie regenerabilă – de la scutiri de TVA pentru echipamente verzi, până la finanțări nerambursabile dedicate eficienței energetice în IMM-uri. Ca rezultat, în prezent mii de gospodării și peste o mie de agenți economici din Moldova au devenit prosumatori, contribuind cumulat la peste 115 MW de capacitate fotovoltaică instalată în toată țara.

Reușita proiectului de la Soroca se datorează, în mare măsură, viziunii și perseverenței Lilianei Babără. În calitate de manager al incubatorului, ea a demonstrat cum o idee verde poate fi transpusă în realitate la nivel local. Ea subliniază că astfel de inițiative aduc beneficii multiple – economice, de mediu și sociale – și pot inspira atât mai multe femei, cât și întreaga comunitate.

„Eu îndemn toți conducătorii care au instituții, și publice și private… să se uite la lucrurile date mai cu perspectivă, mai cu încredere, și o să vedem că lucrurile frumoase o să se întâmple”, spune ea, convinsă că liderii locali trebuie să privească investițiile în energie verde ca pe un act de responsabilitate față de viitor. Aceasta evidențiază că deja există exemple pozitive în oraș: Grădinița nr.7 „Călina” din dealul Sorocii, condusă la fel de o femeie, a fost recent renovată printr-un proiect național, incluzând instalarea panourilor solare, semn că tranziția energetică prinde rădăcini la nivel local.

Totodată, Liliana Babără fiind lider și o femeie vizionară, vede în energia regenerabilă o oportunitate de a implica și motiva tinerii. Incubatorul găzduiește un FabLab (laborator de fabricare digitală) unde elevii și studenții vin în contact cu noile tehnologii. Povestește despre un elev de clasa a XI-a care, inspirat de ceea ce a văzut, i-a spus: „Doamna Liliana, când împlinesc 18 ani eu vin și deschid companie la incubator”„Eu te aștept, noi te așteptăm cu mare plăcere” – i-a răspuns dumneaei, încurajându-l. Astfel, tinerii văd că este posibil să realizezi lucruri frumoase și utile acasă, în Republica Moldova. „Noi, ca părinți, trebuie să încurajăm tinerii… să le dăm posibilitatea să viseze… Și eu văd viitorul panourilor solare în Soroca cu perspectivă”, afirmă Liliana Babără, adăugând că tinerii „pot lua ștafeta de la noi… și să meargă mai departe, să îmbunătățească viața și calitatea vieții”. În viziunea sa, adoptarea energiei verzi nu înseamnă doar tehnologii moderne, ci și crearea unui mediu în care generațiile următoare să își dorească să rămână, să construiască și să trăiască. O comunitate care investește în infrastructură modernă – de la energie curată la facilități culturale și educative – are șanse mai mari să își păstreze oamenii acasă, atrăgându-i cu o calitate a vieții în continuă creștere.

Așadar, proiectul de la Incubatorul de Afaceri Soroca este mai mult decât o investiție în panouri solare. Este dovada că leadershipul local – mai ales atunci când vine de la o femeie cu viziune – poate schimba comunități. Este despre a face, aici, acasă, lucruri care păreau imposibile. Și despre a inspira o întreagă generație să creadă că Republica Moldova are un viitor luminos – alimentat de soare, de perseverență și de oameni ca Liliana Babără.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: