Фото: Личный архив,

45 de zile în captivitate. Povestea directoarei unei școli din regiunea Harkov, care a ajuns în închisorile rusești

Satul cu un nume neobișnuit, Lesnaia Stenka, este situat în partea de est a regiunii Harkov. Larisa Fesenko, directoarea unui liceu local, a supraviețuit după ce a ajuns captivă în mâinile rușilor și a refuzat să impună elevilor „lumea rusă”. Ea a fost de acord să-și împărtășească povestea cu Alina Dîhman, autoarea proiectului The Reckoning Project.

Nu a renunțat la simbolurile ucrainene

Satul nostru este destul de izolat, așa că, înainte de pandemia de COVID-19, școala din Lesnaia Stenka funcționa ca internat. Era o școală mare, cu o capacitate de 750 de elevi. Copiii din alte sate rămâneau acolo timp de cinci zile, iar în weekend se întorceau acasă.

Am încercat să păstrez totul în școală într-un stil național: prosoape tradiționale, steaguri, o hartă uriașă a Ucrainei în hol. De asemenea, școala avea un muzeu dedicat operațiunii antiteroriste (ATO), cu fotografii ale soldaților căzuți, iar în cealaltă parte a sălii era un colț ucrainean tradițional. Acolo, întregul sat aduna obiecte vechi, haine – lucruri specifice regiunii noastre.

Imediat după invazie, șeful comunei mi-a spus că trebuie să îndepărtăm toată această simbolistică. Deși raionul Kupiansk a fost ocupat în primele zile ale invaziei pe scară largă a Rusiei, rușii nu au venit în satul nostru până vara. Satul nostru este foarte izolat, este cel mai îndepărtat colț al raionului, iar în jur sunt păduri.

Rușii încă nu ajunseseră în sat, însă șeful comunei deja vorbea despre îndepărtarea simbolisticii. Dar eu sunt o femeie încăpățânată. I-am spus că nu voi scoate nimic, pentru că a îndepărta steagurile Ucrainei înseamnă să mă tem de ruși. Singurul lucru pe care l-am făcut a fost să ascund fotografiile eroilor ATO, pentru că acolo erau nume. Nu voiam să pun în pericol rudele lor.

Recalificarea cadrelor didactice în Rusia

Undeva la începutul lunii iunie 2022, mi-au spus că trebuie să merg în Kupiansk, centrul raional, pentru o întâlnire cu directorii tuturor școlilor din raion. La această întâlnire, trebuia să aduc listele de la liceu: care dintre profesori sunt de acord să meargă la recalificare în Federația Rusă.

Consideram că a te vinde pentru bani — iar rușii promiteau câte 10 mii de ruble fiecăruia — este josnic și dezgustător. Dar dintre cei 17 profesori, 9 au acceptat să colaboreze. Am fost șocată, nu am dormit toată noaptea, nu înțelegeam: înseamnă că nu cunoaștem deloc oamenii cu care lucrăm de ani de zile, cu care comunicăm, cu care trăim în același sat?

Le-am spus totul profesorilor care au ales să colaboreze cu ocupanții. După aceea, aceștia au scris o scrisoare despre mine și au dus-o la administrația de ocupație a regiunii Harkov, lui Vitalii Gancev.

În 2013, Gancev lucra la secția raională de poliție din regiunea Harkov, era locotenent-colonel. Conform site-ului Mirotvoreț, mai târziu, Gancev s-a mutat la Lugansk, unde a lucrat în structurile poliției autoproclamatei „LNR”.

După invazia pe scară largă a Federației Ruse, fostul polițist a reapărut în regiunea Harkov, acum alături de ruși. Potrivit informațiilor Oficiului Procurorului General al Ucrainei, din iunie 2022, Gancev a condus „administrația de ocupație a regiunii Harkov” pe teritoriile temporar ocupate ale regiunii. El a dat ordine, printre altele, pentru introducerea rublei rusești pe teritoriile ocupate temporar și a semnat un ordin pentru demontarea simbolisticii ucrainene. După eliberarea Kupianskului în septembrie 2022, conform anchetei, Vitalii Gancev a plecat în Federația Rusă.

El este suspectat de comiterea unei infracțiuni conform articolului 111, partea a 2-a din Codul Penal al Ucrainei (trădare de patrie și complicitate cu statul agresor). Pedeapsa maximă este detenția pe viață. În prezent, Gancev este dat în urmărire în Ucraina.

Ofițerii FSB mi-au strâns mâinile și mi-au spus să merg la subsol

În iulie 2022, pentru prima dată, ofițeri FSB au venit la mine. Au intrat în curte și mi-au spus: „Suntem de la FSB. Și avem pretenții față de dumneavoastră.” Mi-au spus că instig împotriva Rusiei, deși aceasta va rămâne aici pentru totdeauna, iar Ucraina nu va mai veni.

Am stat și i-am privit liniștită și le-am răspuns: „Aceasta este părerea dumneavoastră, iar a mea este complet diferită.” Iar ei mi-au spus: „Deci încă o să mai discutați cu noi? Acum vine o altă echipă și nu știm ce vor face cu dumneavoastră. Gândiți-vă bine, cu siguranță nu este prima și ultima dată când ne întâlnim.”

Au continuat să exercite presiuni asupra mea ca să predau ștampilele și documentele școlii. Am refuzat, iar rușii au venit pentru a doua oară. Toți erau cu cagule și nu își descopereau fețele. M-au imobilizat, mi-au strâns mâinile. L-au scos pe soțul meu în hol și l-au pus lângă el pe un paznic. Ceilalți au început să răscolească tot ce era în casă. Aveam panglici galben-albastre de la clopoțelul școlii — le-au luat. Aveam diplome cu stema Ucrainei — le-au luat. Am încercat să mă opun, atunci m-au lovit cu țeava armei. Apoi mi-au spus să mă îmbrac, pentru că urmează să plec cu ei.

În captivitate, oamenilor li se cerea să cânte imnul rus

Este foarte greu să îți amintești de perioada de captivitate. Într-o celulă de două locuri erau aproximativ 12 persoane. Nici vorbă de igienă, iar WC-ul avea rezervorul spart. Afară era mijlocul verii, iar în celulă temperatura ajungea la aproape 50 de grade. De asemenea, aceștia închideau uneori deschizăturile din uși, prin care se dădea mâncarea, iar apoi le deschideau și râdeau. Ne obligau să cântăm imnul Rusiei de trei ori pe zi și ne urmăreau prin camerele de supraveghere video pentru a vedea cine nu îl cânta. Persoanele care refuzau erau umilite și bătute. Așa au trecut 45 de zile.

În noaptea dintre 7 și 8 septembrie 2022, rușii ne-au închis în celule și au plecat. Lângă celula noastră a căzut o rachetă, iar noi am înțeles că ocupanții fie au murit în urma exploziei, fie au fugit. Atunci, toți am dat năvală pe ușă și am reușit să o deschidem.

Am petrecut noaptea într-o biserică goală, care mi-a ieșit în cale în drum spre casă. Când am ajuns acasă, era un adevărat miracol să-l văd pe soțul meu. Rușii îmi spuneau că asta nu se va întâmpla niciodată. Și nu știam dacă din cauza că nu voi ieși din subsol sau pentru că el nu mai era în viață.

Primul apel a avut loc sub ținta armelor

Când, după eliberare, am mers pentru prima dată la liceu, harta Ucrainei era acoperită, stema Ucrainei era smulsă, iar în bibliotecă au fost aduse manuale rusești. Manualele ucrainene fuseseră puse în saci, probabil pentru a fi distruse. În școală flutura steagul Rusiei, iar pe o tablă era scris „Rusia – patria noastră.”

Părinții copiilor ne-au spus că înainte de 1 septembrie 2022, profesorii care acceptaseră colaborarea cu administrația de ocupație au mers la toți părinții și le-au spus că, dacă nu își aduc copiii la școală pe 1 septembrie, îi vor priva de drepturile părintești. Pe 1 septembrie, în timpul primului sunet al clopoțelului, pe acoperișul liceului erau oameni înarmați. Așa arăta „lumea rusă.”

În ianuarie 2024, „Departamentul de interne al Administrației Militaro-Civile a regiunii Harkov”, organ de ocupație, a deschis dosar penal împotriva Larisei Fesenko – „complice al regimului nazist.”

Pe 1 iulie 2024, Federația Rusă a lansat o bombă aeriană asupra liceului din Lesnaia Stenka. A început un incendiu, iar clădirea a fost aproape complet distrusă. De asemenea, a fost avariat Casa de Cultură a satului și zeci de case private, printre care și casa Larisei Fesenko și a soțului său.

Liceul din Lesnaia Stenka după lovitura unei bombe aeriene rusești, iulie 2024. Foto: Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență ale Ucrainei

„Patru bombe aeriene ghidate (cu o greutate între 250 și 2000 de kilograme) au fost lansate asupra școlii noastre. Iar casa noastră este la doar câțiva pași de ea”, a declarat profesoara.

Alina DÎHMAN

Textul a fost pregătit în colaborare cu The Reckoning Project – o echipă internațională de jurnaliști și avocați care se ocupă cu documentarea, mediatizarea și colectarea de dovezi pentru anchetarea crimelor de război.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

ANALIZĂ: Interdicția în UE – capital politic pentru Ion Ceban în lupta cu PAS?

Primarului Chișinăului și liderului Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban, i-a fost interzis accesul în România și în spațiul Schengen. NM explică în ce condiții a fost impusă această măsură, dacă se aplică în toate țările UE, cum ar putea influența campania electorală ce urmează și de ce această interdicție s-ar putea transforma într-un avantaj politic pentru Ceban.

Cum a ajuns Ion Ceban să fie interzis în România

Unele instituții mass-media din România și Moldova au relatat pe 9 iulie, cu referire la sursele lor, că primarului Chișinăului, liderului MAN și unuia dintre liderii Blocului „Alternativa”, i-a fost interzis accesul în România și în spațiul Schengen. Alte instituții media au infirmat această informație. Apoi a apărut confirmarea oficială: Ministerul Afacerilor Externe al României a anunțat că Ion Ceban și alți doi cetățeni moldoveni –  ale căror identități nu au fost făcute publice – au primit interdicție de intrare.

Blocul „Alternativa” a calificat interdicția ca fiind „o comandă politică a regimului Sandu”.

„Astăzi, la comanda autorităților Republicii Moldova, primarului capitalei i-a fost interzis accesul pe teritoriul țărilor Uniunii Europene. Știm că regimul de la Chișinău a pregătit pentru zilele următoare o serie întreagă de acțiuni represive împotriva lui Ion Ceban și, în general, împotriva Blocului Alternativa. Ne onorează această recunoaștere, din partea regimului Sandu, a contribuției Primarului General al Chișinăului la transformarea capitalei noastre dintr-o localitate deprimantă și degradată într-un oraș modern și dezvoltat. Ne onorează faptul că Ion Ceban, colegul și camaradul nostru, este perceput de actuala putere ca singura amenințare reală la adresa guvernării sale incompetente”, se arată în comunicatul de presă al blocului.

Ion Ceban a înregistrat o declarație video în care a afirmat că viitoarea campanie electorală parlamentară va fi „cea mai murdară”, dar că autoritățile „nu vor reuși să-l pună în genunchi”. El a adăugat că, prin aceste acțiuni, guvernarea „cerșește returnarea datoriilor”. (De menționat că, la recentele alegeri prezidențiale din România, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și partidul de guvernământ PAS l-au susținut public pe candidatul câștigător, Nicușor Dan).

De ce a fost impusă interdicția?

În comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al României se precizează că lui Ion Ceban i-a fost interzis accesul în țară din motive ce țin de securitatea națională. Ministerul nu a specificat în baza cărei legi sau reglementări exacte a fost luată această decizie. Totuși, în România este în vigoare o hotărâre de guvern privind regimul șederii cetățenilor străini, iar unul dintre articolele acesteia permite interzicerea intrării în țară din considerente legate de siguranță.

Concret, accesul pe teritoriul României poate fi refuzat dacă organizații internaționale (din care România face parte) sau instituții specializate în combaterea terorismului consideră că persoana respectivă finanțează sau sprijină activități teroriste. De asemenea, interdicția se poate aplica dacă există indicii privind legături cu grupuri de crimă organizată. Hotărârea mai prevede refuzul intrării și pentru persoane suspectate, în mod justificat, de comiterea unor crime de război.

Se aplică interdicția în toate țările UE?

Ministerul Afacerilor Externe al României a precizat, ulterior, că măsura restrictivă anunțată „este valabilă pe întreg spațiul Schengen”. Potrivit procedurilor, decizia autorităților române constituie un temei pentru refuzul intrării, dar nu înseamnă automat că accesul este interzis și în celelalte state din zona Schengen. Aceasta deoarece statele din spațiul Schengen, inclusiv România – membră cu drepturi depline începând cu 1 ianuarie 2025 – fac schimb constant de informații.

Regulamentul general al Uniunii Europene privind Sistemul de Informații Schengen (SIS) prevede în mod clar că statele membre sunt obligate să notifice refuzurile de intrare și ședere. Acest lucru se aplică în cazurile în care un stat consideră că prezența unui cetățean dintr-o țară terță reprezintă o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității naționale.

Prin urmare, dacă România a introdus datele lui Ceban în Sistemul de Informații Schengen, celelalte state membre pot, de asemenea, să-i refuze intrarea. Deși regulamentul permite contestarea unei astfel de decizii, acest lucru se întâmplă rar, iar în cele mai multe cazuri, interdicția impusă de un stat devine efectiv valabilă în tot spațiul Schengen.

Ceban și politicienii din România

Spre deosebire de Maia Sandu și PAS, care l-au susținut public pe câștigătorul alegerilor prezidențiale recente din România, Ion Ceban, împreună cu partidul său MAN și blocul „Alternativa”, nu au sprijinit deschis niciun candidat. Totuși, înainte de primul tur, Ceban a publicat o fotografie cu unul dintre candidați — fostul premier român Victor Ponta.

Această imagine a provocat reacții: Nicușor Dan, care avea să câștige alegerile, l-a criticat pe Ponta pentru întâlnirea cu ceea ce a numit „un agent al Kremlinului”. În replică, Victor Ponta l-a acuzat pe Dan de necunoașterea subtilităților geopolitice.

În noiembrie 2023, au apărut informații despre o posibilă fuziune între MAN și PSDE (fostul Partid Democrat din Moldova). „Fuziunea” ar fi urmat să fie coordonată de unul dintre partidele sistemice din România — PSD. La acel moment, Ceban era încă bine văzut în cercurile politice din România.

Președinta Maia Sandu le-a cerut atunci primarilor din România, parteneri ai lui Ceban, „să se informeze mai bine despre situația din Chișinău”. De remarcat că Primăria Chișinău a primit sprijin financiar din partea consiliului județean Buzău, condus de social-democratul Petre Emanoil Neagu. În schimb, primarul orașului Constanța, Vergil Chițac, a anulat semnarea acordului de înfrățire cu Chișinău.

Totuși, fuziunea dintre MAN și PSDE nu a mai avut loc.

Dacă ne amintim de „istoricul politic” al lui Ceban – este fost membru Partidul Socialiștilor (PSRM) – o formațiune pro-rusă. Înainte de asta, a fost membru al Partidului Comuniștilor. Fiind candidat din partea PSRM, el a câștigat alegerile pentru funcția de primar în anul 2019. Pe durata apartenenței sale la PSRM, Ceban a criticat în mod repetat integrarea europeană și a susținut perspectiva eurasiatică. Ulterior, retorica lui Ceban s-a schimbat. A părăsit PSRM, a creat propriul proiect politic, pe care l-a declarat proeuropean. În special, el a declarat că reprezentanții MAN vor participa la adunarea pentru integrarea europeană, organizată de președinta Maia Sandu în primăvara anului 2023, s-a fotografiat cu drapelul UE și a propus tuturor partidelor proeuropene să semneze un document de susținere a integrării europene, similar cu „Pactul de la Snagov” din România. În cele din urmă, semnarea unui astfel de pact „Pentru Uniunea Europeană” a fost inițiată de Blocul „Împreună”. Partidul lui Ceban a semnat pactul.

Blocul „Alternativa” se declară și el proeuropean. La una dintre primele conferințe de presă, liderii blocului au afirmat că „știu că în Ucraina este război, că limba în Republica Moldova este româna și că susțin aderarea la Uniunea Europeană”.

Un nou lider al opoziției?

Experții consideră că interdicția de intrare în România va juca în favoarea lui Ion Ceban. Doctorul în științe politice Angela Colațchi presupune că Blocul „Alternativa” va încerca să „valorifice la maximum” această interdicție — lucru deja vizibil din primul lor comunicat. „Ei spun că susțin „un alt fel” proiect european și „o altfel” de integrare europeană. Nu este clar exact ce înseamnă asta. Dar acum vor pune accent și mai mult pe acest mesaj”, a explicat experta.

Analistul politic Ian Lisnevschi este de aceeași părere: interdicția îl transformă pe Ceban într-o „victimă politică”, iar o astfel de strategie este adesea eficientă. „La vremea lor, a funcționat și pentru Andrei Năstase, și chiar pentru Maia Sandu”. Potrivit lui Lisnevschi, Ceban poate acum revendica poziția de lider al opoziției, construindu-și imaginea unui „mesia care luptă împotriva puterii”.

Totodată, analistul subliniază că Ceban nu va renunța la mesajul proeuropean — pentru că oricum nu prea l-a avut. „Electoratul lui Ceban este preponderent centrist, nu proeuropean. Prin urmare, decizia de interdicție nu va face decât să-i mobilizeze baza stabilă de susținători”, consideră expertul.

Lisnevschi adaugă că, pentru a evita astfel de efecte, autoritățile ar trebui să explice mai clar deciziile lor, mai ales când este vorba despre măsuri restrictive.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: