A fost desemnat primul membru al Comisiei de evaluare a activității lui Stoianoglo

Lidia Bulgac, fostă președinta interimară a Curții de Apel Chișinău, a fost desemnată de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în calitate de membră a Comisiei speciale care va evalua activitatea procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

Pe 18 august 2020, CSM a aprobat cererea de demisie a Lidiei Bulgac din funcția de judecător și președintă interimară a Curții de Apel Chișinău. Lidia Bulgac a activat la Curtea de Apel Chișinău din anul 2003. În 2018, aceasta a primit din partea șefului statului titlul onorific de „Veteran al sistemului judiciar”.

De asemenea, Lidia Bulgac a făcut parte din completul de judecători care a ridicat interdicția de privatizare a terenului pe care se află cafeneaua „Guguță”.

Comisia va fi formată din 5 membri, care vor fi propuși de către președintele țării, Ministerul Justiției, CSP, CSM și de către procurorul general. Membrii comisiei trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență în domeniul justiției, fără să fie procurori sau funcționari. Totodată, ministrul Justiției va putea propune un reprezentant și va putea participa la dezbaterea candidaturilor propuse de CSM și CSP (conform funcției, ministrul Justiției face parte din ambele Consilii).

Comisia va putea audia orice procuror și angajat al Procuraturii și va putea solicita din partea „oricărei persoane explicații sub formă scrisă”. De asemenea, comisia va putea implica experți independenți și va putea desfășura inclusiv auditul managementului instituției. De asemenea, este obligatorie audierea procurorului general. La finalul verificărilor, procurorul general va fi apreciat cu calificativul „excelent”, „bine” sau nesatisfăcător”. În ultimul caz, procurorul general ar putea fi demis.

Pe 16 noiembrie, Stoianoglo a anunțat că intenționează să atace în judecată decizia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cu privire la inițierea unei evaluări a activității sale. Acesta a precizat că, în prezent, relația sa de muncă cu Procuratura este suspendată din cauza dosarului penal în care este vizat. De aceea, verificarea activității sale, atât timp cât se găsește sub urmărire penală, este imposibilă, susține Alexandr Stoianoglo.

În cadrul unei emisiuni televizate, președinta Comisiei Juridice a Parlamentului, deputatei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate a precizat că decizia președintei țării de a cere CSP inițierea procedurii de evaluare a activității lui Alexandr Stoianoglo, în calitate de procuror general, are loc acum, întrucât dosarul penal al procurorului general suspendat „poate dura prea mult”.

Politică

Maia Sandu salută sprijinul UE pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei: „Este calea către o Europă mai sigură”

Ecaterina Arvintii
| 23 aprilie, 2026
21:18

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, salută împrumută de 90 de miliarde de euro aprobat de Uniunea Europeană în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa statului susține că, prin decizia luată, UE a arătat, din nou, că „unitatea înseamnă putere”.

„Astăzi, Uniunea Europeană arată încă o dată că unitatea înseamnă putere. Salut împrumutul de 90 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multă presiune asupra agresorului reprezintă calea către o Europă mai sigură și mai securizată”, a scris șefa statului pe X.

Today, the European Union is showing once again that unity is power. I welcome the €90 billion loan in support of Ukraine and the 20th sanctions package against Russia.

More support for Ukraine and more pressure on the aggressor is the path to a safer, more secure Europe.
— Maia Sandu (@sandumaiamd) April 23, 2026

Precizăm, decizia a fost luată joi, 23 aprilie, după ce Ungaria a renunțat la veto-ul care împiedica acordul, scrie Reuters. Ambasadorii statelor membre aprobaseră deja acest pas printr-un vot exprimat miercuri, 22 aprilie. Detalii – AICI.

Ce presupune împrumutul

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumuturi fără dobândă pentru perioada 2026–2027, finanțate din fonduri atrase de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, considerate mai apropiate de Moscova, au obținut derogări și nu vor participa la acest mecanism comun.

Rambursarea nu va fi suportată din bugetul Ucrainei, ci este planificată după încheierea războiului, din despăgubirile pe care Rusia ar urma să le plătească. În acest context, sunt vizate și activele băncii centrale ruse, înghețate în UE, estimate la circa 210 miliarde de euro.

Pachetul de 90 de miliarde de euro va acoperi aproximativ două treimi din necesarul financiar al Ucrainei pentru următorii doi ani, estimat la 135 de miliarde. Din această sumă, câte 45 de miliarde de euro vor fi alocate anual, în 2026 și 2027.

În fiecare an, aproximativ 28 de miliarde de euro vor fi direcționate către cheltuieli militare, iar 17 miliarde către necesități bugetare generale. Restul finanțării ar urma să fie asigurat de alți aliați internaționali, care și-au anunțat deja contribuțiile pentru 2026.

Ce presupune noul pachet de sancțiuni

Noul pachet de restricții împotriva Moscovei, din cauza războiului împotriva Ucrainei, este cel mai amplu din ultimii doi ani, au declarat reprezentanții Consiliului UE. Pe listele de sancțiuni au fost adăugate 120 de persoane și organizații, iar noile „sancțiuni dure, pe mai multe niveluri” vizează sectoare-cheie ale economiei ruse care finanțează războiul, scrie DW.

Lista „flotei fantomă” a Rusiei a fost extinsă cu 46 de nave. Noul pachet introduce, de asemenea, verificări de conformitate la vânzarea tancurilor petroliere, pentru a îngreuna extinderea acestei flote. În plus, în statele UE este interzisă mentenanța pentru spărgătoarele de gheață rusești și pentru petrolierele care transportă gaz natural lichefiat (GNL), iar din 2027 va fi interzisă furnizarea de servicii ale terminalelor GNL pentru companiile legate de Rusia.

Au fost impuse restricții asupra tranzacțiilor cu porturile din Tuapse și Murmansk, 20 de bănci rusești și patru instituții financiare din țări terțe, se arată în comunicatul Consiliului UE. Interdicții au fost introduse și în domeniul criptoactivelor – în special împotriva stablecoin-ului A7A5 susținut de Rusia și a criptomonedei RUBx. De asemenea, UE interzice companiilor europene să sprijine dezvoltarea rublei digitale.

Sub sancțiuni au fost incluse și 58 de companii cu legături cu complexul militar-industrial rus. Printre acestea se numără 16 organizații din China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan și Belarus. UE a interzis, de asemenea, exportul de mașini-unelte cu comandă numerică și echipamente radio către Kârgâzstan, deoarece acestea sunt adesea redirecționate ulterior către Rusia.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!