Facebook/PAS

A fost sau nu „cumpărat” procurorul general în 2009? Procuratura Anticorupție va verifica informațiile

Procuratura Anticorupție a inițiat un proces penal pentru a verifica veridicitatea informațiilor apărute în presă privind tranzacționarea funcției de procuror general în anul 2009, în schimbul a două milioane de euro. O interpelare în acest sens a fost depusă acum câteva zile, de deputatul PAS, Radu Marian, se arată într-un comunicat publicat astăzi, 20 decembrie.

„Procuratura Anticorupție a dispus înregistrarea informației în Registru nr. 1 pentru evidență cererilor și comunicărilor despre infracțiuni, fiind inițiat un proces penal în care urmează a fi verificate toate circumstanțele învocate și adoptată soluție în ordinea art. 274 CPP. Rezultatele examinării vor fi aduse la cunoștință ulterior”, se arată în comunicat.

Precizăm că în data de 16 decembrie, deputatul Radu Marian a scris pe pagina sa de facebook că a depus o interpelare pentru a face lumină în acest caz. În document, deputatul menționează că în mass-media au apărut imagini video ce conțin declarațiile lui Vladimir Filat și Veaceslav Platon, persoane care au deținut funcții publice în perioada respectivă, și că acestea sunt probe incontestabile.

Totodată el vrea să afle dacă pe acest caz au fost audiați cei vizați. Este vorba despre Serafim Urechean, Vlad Plahotniuc, Vladimir Filat, Veaceslav Platon, Valeriu Zubco sau Veaceslav Untilă.

Amintim că fostul premier, Vladimir Filat, a declarat, în cadrul unui interviu televizat, că funcția de procuror general a fost vândută pentru două milioane de euro de către fostul lider al Alianței „Moldova Noastră”, Serafim Urechean, lui Vladimir Plahotniuc. Atunci, la 7 octombrie 2009, procuror general a fost numit Valeriu Zubco.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: