Acces extins la resurse financiare pentru antreprenorii din Moldova! Cunoaște principalele instrumente de finanțare alternativă disponibile pe piață

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri», desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi — opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.
Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: «În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.»

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: «Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova. 
Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă — un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.»

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului — tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii — și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități — care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: «Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.»

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: «Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.»

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: «Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc“ de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.»

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului «Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022», investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința «Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri» a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova — British Embassy Chisinau.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PAS cere oprirea „propagandei pro-Ceban” din transportul public. Primăria: „Sunt campanii de informare”

Fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Centru, solicitând „verificarea legalității și oprirea a mesajelor” difuzate în transportul public din capitală, pe care le consideră „propagandă politică în favoarea primarului Ion Ceban, în afara oricărei campanii electorale”. Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Capitalei, Natalia Ixari, a declarat pentru „NewsMaker” că sunt, de fapt, „campanii de informare”.

Potrivit consilierilor PAS, mesajele audio au devenit mai frecvente în 2025 și „nu mai au caracter informativ, ci electoral”. Într-un exemplu citat, pasagerii aud în troleibuze afirmații precum: „Primăria Chișinău are un buget social de 60% și sute de servicii sociale, unele fiind unice în țară…”.

„Astfel de afirmații nu sunt neutre și creează disconfort și confuzie în rândul cetățenilor, constituind o formă de poluare fonică și propagandă politică într-un spațiu public finanțat din bugetul municipal. Prin aceste practici, administrația municipiului Chișinău încalcă legislația privind publicitatea, afectează confortul public și creează premisele unui avantaj electoral incorect pentru edilul Ion Ceban. Cerem oprirea imediată a difuzării acestor mesaje și sancționarea celor responsabili”, susțin consilierii PAS.

În context, Fracțiunea PAS a solicitat autorităților: verificarea legalității difuzării acestor mesaje, identificarea persoanelor care au aprobat și implementat această campanie; sancționarea conform legii a celor implicați și oprirea difuzării mesajelor sonore în transportul public.

Solicitată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Capitalei, Natalia Ixari, a declarat că „astfel de campanii sunt permanent, de mulți ani“.

„Sunt campanii de informare ale primăriei Chișinău”, a precizat comunicatoarea.

PlatzForma

Scurgere scăzută a apei în Nistru, Prut și afluenții lor timp de 7 zile. Cod galben, portocaliu și roșu

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis Cod galben, portocaliu și roșu de scurgere scăzută a apei. Avertizarea hidrologică va fi în vigoare în perioada 1 – 8 iulie.

Potrivit SHS, în intervalul de timp menționat, în râurile Nistru, Prut și afluenții acestora, se va menține scurgerea redusă a apei, situată sub valorile medii lunare multianuale. Pe unele sectoare sunt prognozate valori extrem de scăzute:

  • Cod roșu: scurgerea apei ≤ 15% din media multianuală;
  • Cod portocaliu: scurgerea ≤ 30%;
  • Cod galben: scurgerea ≤ 50%.
Telegram/Meteo MD

Astfel, SHS a recomandat agențiolor economici și populației să consume rațional resursele de apă.

socialistii.md

Fracțiunea PSRM critică proiectul bugetului capitalei: „Primarul a hotărât să fie împărat. Împarte banii așa cum vrea”

Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a declarat că proiectului bugetului municipal pentru 2025 este „anti-social” și că consultările organizate asupra lui ar fi fost superficiale. Totodată, aceasta l-a acuzat pe primarul capitalei, Ion Ceban, că prevederile documentul ar fi îndreptate spre promovarea partidului său – Mișcarea Alternativă Națională. Consilierii PSRM au solicitat includerea amendamentelor propuse de ei și consultări reale cu toate fracțiunile din CMC pentru a sprijini proiectul de buget. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 1 iulie, susținută de câțiva consilieri socialiști.

Acest buget, din punctul nostru de vedere, este un buget anti-social, unde nu sunt incluse compensații, care au fost cerute de către fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Ba mai mult, acest buget a fost consultat de dragul consultațiilor, adică pentru a pune o bifă. Toate amendamentele care au fost propuse de către consilierii fracțiunii Partidului Socialiștilor din CMC nu au fost luate în calcul. (…) În acest buget sunt împuterniciri suplimentare de a lua credite, în acest buget au fost băgate diferite regulamente care nu au fost consultate”, a declarat consiliera socialistă Ala Ursu-Antoci.

Totodată, fracțiunea PSRM a spus că prevederile actualului proiect al bugetului municipal pentru 2025 sunt îndreptate spre promovarea Mișcării Alternative Naționale.

Primarul nostru a hotărât să fie împărat în Chișinău și să împartă banii așa cum vrea el, din bocceluța lui, să-și facă interesele cu proiectul lui politic”, a menționat consiliera Silvia Grigore.

Astfel, consilierii socialiști au solicitat consultări reale pe marginea proiectului de buget cu toate fracțiunile și includerea amendamentelor propuse de reprezentanții PSRM în schimbul susținerii documentului.

NM a solicitat un comentariu în legătură cu acuzațiile socialiștilor de consiliera edilului capitalei, Natalia Ixari, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Anterior, și fracțiunea PAS s-a declarat nemulțumită de proiectul bugetului municipal, catalogându-l drept unul „anti-social” și „electoral”. Consilierii municipali ai formațiunii au cerut introducerea a șapte amendamente, printre care alocarea a 80 milioane lei pentru compensații la încălzire pentru 40 000 de familii cu venituri mici; alocare a 66 milioane lei pentru angajarea a 1 000 de asistenți personali pentru persoanele cu dizabilități severe și stoparea creditării ilegale.

Amintim că, deși este luna iulie, Chișinăului nu are un buget aprobat. Până acum, mai multe tentative de a-l adopta au eșuat: inițial din cauza lipsei de cvorum la ședințele CMC, iar ulterior din cauza numărului insuficient de voturi acumulat de proiectul bugetului.

Podul de pe strada Mihai Viteazul, redeschis  după trei ani. Ceban, mesaj către „marii critici care nu au făcut nimic”

După aproape trei ani de reconstrucție, podul de pe strada Mihai Viteazul din Chișinău a fost redeschis circulației rutiere, a anunțat primarul Ion Ceban. În prezent, lucrările continuă la trotuarele pietonale, care au fost lărgite în cadrul proiectului de reabilitare.

„Întrebare pentru marii „critici” care nu au făcut nimic: ce subiecte urmează să mai exploateze intenționat? Aceste lucrări erau extrem de necesare și urgente. Ne-am asumat toate criticile, pentru că securitatea este prioritară”, a declarat Ion Ceban.

Cu o lungime de 320 de metri, o lățime de 26 de metri, 6 benzi de circulație și 2 trotuare, podul este unul dintre cele mai mari din Republica Moldova, a subliniat Ceban. Construcția are 9 deschideri (grinzi), fiecare de câte 33 de metri.

În ceea ce privește podul de pe strada Ismail, primarul a precizat că lucrările de proiectare au fost finalizate, iar în prezent se află în faza de verificare de stat.

Precizăm că reparația podului de pe strada Mihai Viteazu a început în septembrie 2022 și, inițial, se plănuia ca lucrările de reparație să fie finalizate la 1 septembrie 2023. Ulterior, autoritățile municipale au anunțat că termenul de finalizare al reparației a fost prelungit până în noiembrie 2024, iar mai târziu – aprilie 2025. De atunci, costul proiectului s-a ridicat de la 108 la 128 de milioane de lei.

politiadefrontiera.ro

Acte românești false pentru persoane din R. Moldova, Ucraina și Rusia? Peste 200 de percheziții în România (VIDEO)

În România au fost efectuate peste 200 de percheziții într-un dosar care vizează o rețea ce, cu ajutorul unor funcționari publici, ar fi obținut acte de identitate românești false pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia.

Poliția de Frontieră Română a anunțat că, pe 1 iulie, au fost efectuate 206 percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice. Acțiunile fac parte dintr-o cauză penală în care sunt vizați funcționari publici din județul Botoșani, suspectați de luare de mită și fals informatic. În cauză sunt cercetate și persoane care ar fi oferit mită, acestea fiind suspectate, de asemenea, de fals în înscrisuri oficiale și folosirea documentelor false.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici de la serviciul de evidență a populației și o primărie, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea. Aceste documente au fost eliberate pentru persoane născute în Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova. Potrivit instituției române, datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, totul cu scopul obținerii de către beneficiar a unui act de identitate, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței în România.

„Datele menționate, care în unele cazuri prezintă o identitate diferită de cea reală a beneficiarilor – în condițiile în care marea lor majoritate au depus certificate de cetățenie română anterior falsificate – sunt incluse în Registrul Național de Evidență a Persoanelor. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române și care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, a comunicat Poliția de Frontieră Română.

Potrivit instituției române, în anii 2023-2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv 7.000 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state, foste republici sovietice.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: