amnesty.org

Amnesty International cere investigarea atacului aerian de la Cernigov în calitate de crimă de război

Organizația Amnesty International a anunțat pe 9 martie că investighează circumstanțele atacului aerian asupra orașului ucrainean Cernigov, din 3 martie, soldat cu moartea a 47 de civili. Reprezentanții acesteia au menționat că atacul aviației rusești poate fi considerat „crimă de război”. 

Experții Amnesty International au analizat imaginile video în care a fost surprins momentul atacului aerian și au ajuns la concluzia că asupra orașului au fost aruncate opt bombe, care au căzut la mică distanță una de alta. Potrivit șefei organizației, Joanne Mariner, aviația rusă a aruncat asupra orașului Cernigov bombe nedirijate.

Procurorul instanței penale internaționale trebuie să investigheze acest atac aerian în calitate de crimă de război. Persoanele responsabile de astfel de infracțiuni trebuie trași la răspundere, iar victimele și familiile lor trebuie să primească compensații”, a menționat Mariner și a subliniat că Amnesty International nu a reușit să găsească și să stabilească ținta militară care ar justifica atacul nici acolo unde a fost comis, nici în apropiere.

Organizația a mai menționat că administrația orașului a anunțat un bilanț de 47 de victime. Potrivit Amnesty International, o mare parte din acești oameni așteptau în rând ca să cumpere pâine.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Ați dus discuția spre caricatură”. Tofan a răspuns criticilor lui Sturza privind cele 12 măsuri pentru Republica Moldova

Omul de afaceri și cofondatorul mișcării civice „Europa-2028”, Vasile Tofan, a venit cu o reacție după criticile ex-premierului Ion Sturza la adresa propunerilor sale privind reformele economice din Republica Moldova și comparația cu politicile președintelui argentinian Javier Milei. Tofan susține că afirmațiile fostului premier i-au „caricaturizat” poziția și că nu a pledat pentru măsuri radicale.

Când cineva încearcă să-mi sfideze inteligența, mă revolt. (…) Tipul din fotografia de mai jos, devenit brusc idolul unei părți a intelighentiei de la Chișinău, este, după gusturile mele, un radical descreierat. (…) Argentina pe care a preluat-o Javier Milei era într-o situație dramatică: inflație sistemică de peste 200% anual, deprecieri valutare de zeci de procente, cursuri multiple de schimb, rezerve valutare practic inexistente, deficit bugetar structural uriaș, finanțat prin emisiune monetară, datorie publică toxică și o lungă istorie de incapacitate de plată. În asemenea condiții, este firesc să vii cu o reformă de ruptură”, a declarat Ion Sturza.

El a mai menționat că Republica Moldova nu este „o catastrofă care trebuie târâtă în reanimare și amputată cu drujba și fără anestezie, cum ne propun unii dintre noii salvatori”.

În reacție, Vasile Tofan a spus că începe „să regrete” că l-a ales pe Javier Milei ca arhetip.

Evident că Moldova nu are nevoie de politicile lui Milei din Argentina. Nu suntem în situația apocaliptică a Argentinei din 2023: hiperinflație, cursuri multiple, rezerve zero, default, deficit finanțat prin printarea banilor. Deci, când insinuați că eu propun Moldovei „drujba”, amputări, tăierea pensiilor și sanatații, îmi permit să împrumut din limbajul dvs: îmi sfidați inteligența”, a declarat acesta.

Tofan a precizat că, de fapt, „la răscrucea” la care se află Republica Moldova, el preferă „arhetipul liderului-reformator, care are curajul să-și răsuflece mâinile, să facă lucruri fie și nepopulare, asumându-și consecințele”.

Dvs ați dus discuția spre caricatură: că aș vrea să tai pensii, școli și spitale. Eu spun exact opusul. Avem deficit ~30% la CNAS și, în același timp, este vital să ridicăm pensia minimă. Cum? Prin reformă: plafonarea pensiilor excesive, limitarea pensiilor speciale, creșterea graduală a vârstei de pensionare, Pilon II. Asta nu e drujba, ci unica soluție cinstită într-un stat care deja are 1.1 lucrători la 1 pensionar, iar în maxim trei ani raportul va fi 1:1”, a adăugat el.

Vasile Tofan consideră că economia Republicii Moldova nu este una sănătoasă.

Da, Moldova nu e Argentina 2023. Nu e nici Georgia 2003. Dar asta nu înseamnă că economia noastră e sănătoasă. Avem o economie anemică, fără forță de muncă, stat greoi, agricultura fără apă, companii de stat ineficiente etc. Nu suntem pe patul de moarte, cum era Argentina în 2023. Dar ne stingem lent. Asta e și mai periculos – stiți istoria cu broasca; dacă e aruncată în apa fierbinte, sare, dar daca o încălzești încet, fierbe până la capăt”, a spus el.

Amintim că, pe 4 iunie, pe fondul demisiei prim-ministrului Alexandru Munteanu, Vasile Tofan a publicat pe Facebook o postare despre 12 măsuri care consideră că sunt necesare pentru Republica Moldova. Printre acestea, el a enumerat reforma fiscală, echitatea la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. Acesta a menționat că politicianul care ar putea implementa aceste măsuri este „un Milei de Moldova”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: