Fundația Soros Moldova a publicat o analiză a nivelului de pregătire a Republicii Moldova de implementare a Capitlului 23 «Sistemul judiciar și drepturile fundamentale» din acquis-ul UE. Sectorul justiției din Republica Moldova a cunoscut mai multe tentative de reformă demarate de guvernările care s-au succedat. Marea majoritate a reformelor s-au focusat pe eficientizarea sistemului de justiție, în special prin creșterea gradului de integritate și profesionalism în rândul judecătorilor și procurorilor. Din păcate, nu toate reformele au adus roade, iar apariția, în această perioadă, a unor dosare de rezonanță care vizează mai mulți oligarhi fugari și eșecul de a le duce la bun sfârșit, au afectat încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.
Oxana Brighidin, ofițeră de programe, analistă de politici în domeniul justiției și autoarea articolului Negocierile de aderare: Cât de pregătită este Republica Moldova pentru a transpune Capitolul 23 «Sistemul judiciar și drepturile fundamentale» din acquis-ul UE? evaluează progresul Republicii Moldova în domeniul justiției și luptei cu corupția în ultimii 10 ani, dar și ce urmează să întreprindă țara noastră pentru implementarea Capitolului 23, care, probabil, va fi unul dintre cele mai dificile. Anume standardele și rezultatele sistemului de justiție sunt indicatorul principal al statului de drept.
«Fără instituții judiciare independente, accesul echitabil la justiție și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, nu putem să construim o societate deschisă și să atingem obiectivele de dezvoltare durabilă. După obținerea statutului de țară candidată la 23 iunie 2022 și până la aprobarea începerii negocierilor de aderare, la 14 decembrie 2023, Republica Moldova și-a intensificat eforturile de reformare a sectorului justiție și anticorupție. Cu toate acestea, perfecționarea continuă a legilor și a documentelor de politici într-un ritm alert suprasolicită instituțiile naționale, care se confruntă cu resurse umane insuficiente, ceea ce ar putea afecta din calitatea reformelor demarate», spune Oxana Brighidin, analistă de politici în domeniul Justiției și Anticorupției la Fundația Soros Moldova.
După ce va fi supus procedurii de screening, Capitolul 23 «Sistem judiciar și drepturi fundamentale» se va deschide primul pentru negocieri și se va închide ultimul. Ministerul Justiției este instituția care coordonează realizarea măsurilor incluse în Planul național pentru aderare pe acest capitol. Recomandările Comisiei Europene se regăsesc aproape în totalitate la Capitolul 23, fiind incluse adițional și transpunerea unui șir de Directive UE care se referă la drepturile părții apărării în cadrul procedurilor penale. O altă premisă care ar putea facilita acest proces, este faptul că legislația Republicii Moldova în domeniul juridic, în mare parte, este aliniată la standardele europene. De asemenea, cadrul de reglementare al Uniunii Europene este deja tradus în limba română, care este una din limbile oficiale UE. Republica Moldova ar putea prelua din experiența României în reformarea justiției și investigarea cauzelor de corupție la nivel înalt și să evite impedimentele cu care s-a confruntat în avansarea agendei europene. Cu atât mai mult că în prezent, Republica Moldova se bucură de un sprijin semnificativ din partea experților români în promovarea reformelor în domeniul justiției și al combaterii corupției.
Totuși, provocările de bază, în afară de contextul politic și de securitate, sunt implementarea măsurilor stabilite și asigurarea principiilor și standardelor de calitate în domeniul justiției. Implementarea cu succes a măsurilor planificate și livrarea de rezultate concrete, este condiția esențială pentru aderare. Astfel, pe lângă transpunerea acquis-ului UE, Republica Moldova urmează să aibă condamnări definitive pe dosarele de rezonanță și active infracționale recuperate de către stat. Aceasta va fi cea mai dificilă etapă, având în vedere durata îndelungată a urmăririi penale și examinării dosarelor în instanțele de judecată.