Colaj NM

Anatol Șalaru anunță că a câștigat procesul contra lui George Simion. Valeriu Munteanu sare în apărare

Fostul ministru al Apărării în Republica Moldova Anatol Şalaru a anunțat că a câștigat procesul de judecată cu George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și candidat la alegerile prezidențiale din România. Șalaru a menționat că, în urmă cu doi ani, Simion l-a acționat în judecată. „Atunci, am spus că SIS informase autoritățile moldovene că George Simion a avut la Cernăuți întâlniri cu agenți ai Moscovei”, a comunicat fostul ministru. În reacție, ex-deputatul moldovean Valeriu Munteanu, în prezent – deputat AUR în Parlamentul României, a spus că „George Simion nu este agentul nimănui, ci vocea unei națiuni întregi, care refuză să-și uite frații de peste Prut”.

„Vreau să vă anunț că am câștigat procesul pe care mi l-a intentat George Simion în Republica Moldova, în urmă cu aproape doi ani! În urmă cu doi ani, în cadrul unui interviu, am făcut o dezvăluire care i-a șocat pe mulți. Am spus că George Simion a fost declarat „persona non grata” în Republica Moldova, după ce organele competente au strâns probe și au observat că Simion desfășura activități ilegale și care subminau statul moldovean. Atunci, am spus că SIS informase autoritățile moldovene că George Simion a avut la Cernăuți întâlniri și cu agenți ai Moscovei. Afirmațiile mele au fost confirmate și de adjunctul SBU de la acea vreme, de consilierul lui Zelenski, Podoleac, dar și de către fostul premier, Vlad Filat, care a avut acces nemijlocit la dosarul realizat de autorități. George Simion a negat și m-a acționat în instanță. Azi am câștigat!”, a scris Șalaru pe o rețea de socializare.

Ziarul de Gardă a identificat hotărârea judecătorească. Potrivit documentului publicat pe 10 aprilie, pe 9 aprilie Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Simion „cu privire la dezmințirea informației difuzată în cadrul unui interviu, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată”. Hotărârea poate fi atacată la Curtea de Apel. Simion l-a acționat în judecată pentru a-și apăra „onoarea, demnitatea și reputația profesională”.

Ex-deputatul moldovean Valeriu Munteanu, în prezent – deputatul AUR în Parlamentul României, a spus că declarațiile lui Șalaru „privind un presupus „proces câștigat” împotriva lui George Simion, liderul opoziției și candidat la președinția României, nu reprezintă decât continuarea unei campanii de denigrare comandate politic”.

„George Simion a fost expulzat din Republica Moldova nu pentru că ar fi încălcat vreo lege, ci pentru că deranja o clasă politică încremenită în mitologia falsă a moldovenismului sovietic. Prima sa expulzare a avut loc în mai 2015, tocmai pentru că organiza un mare marș unionist, cu zeci de mii de participanți. (…) Este grav și periculos pentru democrație ca astfel de pseudo-procese, susținute mediatic de publicații aservite politic, să fie folosite ca muniție electorală într-o campanie prezidențială din România. (…) George Simion nu este agentul nimănui, ci vocea unei națiuni întregi, care refuză să-și uite frații de peste Prut”, a adăugat Munteanu.

***

În martie 2023, fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, declara într-un interviu pentru „În Linie Dreaptă” că George Simion ar fi avut, în 2011, la Cernăuți, o întâlnire cu „șeful serviciilor ruse”. „După expulzarea lui Simion din R. Moldova în 2015, dl. Șalaru, atunci deputat la Chișinău, l-a contactat pe șeful SIS ca să îi ceară explicații. Șeful SIS a declarat că a primit această informație (nota red. cu privire la întâlnire) de la serviciile ucrainene”, relata sursa citată.

În aprilie 2023, George Simion a anunțat că l-a dat în judecată pe Anatol Șalaru. Potrivit g4media.ro, s-a întâmplat în timpul unei emisiuni, la care a participat și Șalaru. Ultimul a declarat, din nou, că Simion s-ar fi întâlnit la Cernăuți cu un agent al serviciului rus de informații FSB și că „Simion face parte din războiul hibrid al Rusiei și destabilizează situația din Republica Moldova și România”. În replică, Simion a spus că nu s-a văzut cu nici un agent FSB și a anunțat că l-a dat în judecată pe Șalaru pentru calomnie. „Mă face să par James Bond, dar eu aveam 23 de ani, cu cine să relaționez eu? Nu m-am văzut cu nici un rus”, comunica Simion.

***

Simion a fost expulzat pe 1 octombrie 2018 din Republica Moldova, fiind declarat persona non grata pentru o perioadă de 5 ani. Potrivit TV8, interdicția a fost pusă după ce la 27 august 2018, unui grup de cetățeni români, participanți la Marșul Unirii, nu i s-a permis trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova. Motivul inițial a fost comportamentul inadecvat și provocator al unor persoane, refuzul de a se conforma procedurilor legale și o serie de amenințări în discuțiile cu reprezentanții Poliției de Frontieră. În același timp, autoritățile din România au negat afirmațiile spunând că tinerii au avut un comportament adecvat.

Pentru NewsMaker, pe 2 februarie 2024, reprezentanții Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne au confirmat că George Simion a fost interzis în Republica Moldova pentru încă 5 ani. „În Republica Moldova, străinii pot fi declarate persoane indezirabile dacă aceștia au desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice în privința acestora că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică”, a menționat Inspectoratul. 

În februarie 2024, premierul de la Chișinău Dorin Recean a spus că George Simion participă la un efort de destabilizare în Republica Moldova.

De cealaltă parte, George Simion crede că este interzis în Republica Moldova pentru activitatea sa unionistă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: