facebook.com/Arina Spataru

Arina Spătaru a îndemnat locuitorii municipiului Bălți să boicoteze alegerile locale

Arina Spătaru, fosta deputată care și-a propus să candideze la funcția de primar de Bălți, a îndemnat locuitorii municipiului să boicoteze scrutinul. Apelul a fost lansat pe 2 noiembrie. Anterior, acesteia i-a fost refuzată înregistrarea în cursa electorală.

Fosta deputată, căreia i-a fost refuzată înregistrarea în cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Bălți, pentru că nu a adunat numărul necesar de semnături în susținerea sa, consideră nedrepte prevederile actuale ale Codului Electoral. Prin urmare, aceasta a îndemnat bălțenii să boicoteze alegerile.

„Chem bălțenii să saboteze alegerile din 21 noiembrie 2021! Dacă prezența la vot va fi sub 25%, atunci vor fi organizate alegeri repetate. Până atunci, Parlamentul, Guvernul și CEC-ul să schimbe Codul Electoral, să-și facă onest lucrul și să ofere bălțenilor șanse reale de a ieși din cercul vicios al corupților și hoților”, a menționat Arina Spătaru.

Fosta deputată a adunat 3 600 de semnături în susținerea sa, pentru a fi înscrisă în cursa electorală, pe când Codul Electoral prevede un număr de 5 102 semnături. Arina Spătaru consideră că este o încălcare a democrației și a normelor statului de drept. Aceasta a amintit că, în 2019, Partidul Democrat, care era la guvernare, a micșorat numărul de semnături necesare pentru înscrierea în cursa electorală, în cadrul sistemului mixt.

„Și eu, și Maia Sandu, și Inga Grigoriu, pe atunci, am beneficiat de aceste abrogări. Acest lucru demonstrează cum o lege poate oferi șanse cetațenilor de a birui corupția, banditismul și ipocrizia din organele de conducere. Au oare șansa bălțenii în alegerile din 21 noiembrie 2021 să stârpească oligarhia la nivel local? A oferit noua guvernare bălțenilor posibilitatea de a avea un candidat cu adevarat independent de scheme, interese și neșantajabil? Mă miră că partidele pro europene au luat apă în gură”, a mai scris Arina Spătaru.

Anterior, Arina Spătaru a declarat pentru NM că își va căuta dreptatea în instanța de judecată, dacă nu va fi înregistrată în cursa electorală. Fosta deputată a precizat că s-a răzgândit, întrucât cheltuielile de judecată sunt prea mari.

„Nu dispun de resurse financiare suficiente pentru serviciile avocatului”, a declarat pentru NM Arina Spătaru și a precizat că este nevoie de 10 mii de lei doar pentru faza incipientă a dosarului.

Pe 21 octombrie, Spătaru a solicitat extinderea cu 48 de ore a termenului de depunere a actelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de primar. Cererea nu a fost aprobată.

Noul primar al municipiului Bălți va fi ales pe 21 noiembrie. Funcția a devenit vacantă după demisia lui Renato Usatîi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicu Gușan (RFE/RL)

„Furtul miliardului”: Câți bani a recuperat statul de la cele trei bănci implicate

Până la 30 iunie 2026, suma totală recuperată de stat de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank a ajuns la 3 miliarde 99 de milioane 20 de mii de lei. Datele se regăsesc pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Cea mai mare parte a banilor recuperați – 1 miliard 771 de milioane 830 de mii de lei – provine din titluri executorii și proceduri de insolvabilitate. Alte 660 de milioane 430 de mii de lei provin din încasări aferente creditelor, 456 de milioane 540 de mii de lei – din vânzarea activelor proprii ale celor trei bănci, iar 210 milioane 220 de mii de lei – din vânzarea activelor luate în posesie.

Astfel, suma totală recuperată de stat de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank a ajuns, până pe 30 iunie 2026, la 3 miliarde 99 de milioane 20 de mii de lei. Spre comparație, până pe 30 septembrie 2025, suma totală recuperată de stat era de 3 miliarde 62 de milioane 180 de mii de lei, potrivit Moldova 1. Astfel, de atunci, suma recuperată a crescut cu 36 de milioane 840 de mii de lei.

Suma rambursată din creditul de urgență acordat de stat celor trei bănci a ajuns la 2 miliarde 953 de milioane 780 de mii de lei.

Responsabile de recuperare sunt Procuratura Anticorupţie, Centrul Național Anticorupție și Banca Națională a Moldovei, în calitate de lichidator al celor trei bănci implicate – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Ministerul Finanțelor

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: