facebook.com/Arina Spataru

Arina Spătaru a îndemnat locuitorii municipiului Bălți să boicoteze alegerile locale

Arina Spătaru, fosta deputată care și-a propus să candideze la funcția de primar de Bălți, a îndemnat locuitorii municipiului să boicoteze scrutinul. Apelul a fost lansat pe 2 noiembrie. Anterior, acesteia i-a fost refuzată înregistrarea în cursa electorală.

Fosta deputată, căreia i-a fost refuzată înregistrarea în cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Bălți, pentru că nu a adunat numărul necesar de semnături în susținerea sa, consideră nedrepte prevederile actuale ale Codului Electoral. Prin urmare, aceasta a îndemnat bălțenii să boicoteze alegerile.

„Chem bălțenii să saboteze alegerile din 21 noiembrie 2021! Dacă prezența la vot va fi sub 25%, atunci vor fi organizate alegeri repetate. Până atunci, Parlamentul, Guvernul și CEC-ul să schimbe Codul Electoral, să-și facă onest lucrul și să ofere bălțenilor șanse reale de a ieși din cercul vicios al corupților și hoților”, a menționat Arina Spătaru.

Fosta deputată a adunat 3 600 de semnături în susținerea sa, pentru a fi înscrisă în cursa electorală, pe când Codul Electoral prevede un număr de 5 102 semnături. Arina Spătaru consideră că este o încălcare a democrației și a normelor statului de drept. Aceasta a amintit că, în 2019, Partidul Democrat, care era la guvernare, a micșorat numărul de semnături necesare pentru înscrierea în cursa electorală, în cadrul sistemului mixt.

„Și eu, și Maia Sandu, și Inga Grigoriu, pe atunci, am beneficiat de aceste abrogări. Acest lucru demonstrează cum o lege poate oferi șanse cetațenilor de a birui corupția, banditismul și ipocrizia din organele de conducere. Au oare șansa bălțenii în alegerile din 21 noiembrie 2021 să stârpească oligarhia la nivel local? A oferit noua guvernare bălțenilor posibilitatea de a avea un candidat cu adevarat independent de scheme, interese și neșantajabil? Mă miră că partidele pro europene au luat apă în gură”, a mai scris Arina Spătaru.

Anterior, Arina Spătaru a declarat pentru NM că își va căuta dreptatea în instanța de judecată, dacă nu va fi înregistrată în cursa electorală. Fosta deputată a precizat că s-a răzgândit, întrucât cheltuielile de judecată sunt prea mari.

„Nu dispun de resurse financiare suficiente pentru serviciile avocatului”, a declarat pentru NM Arina Spătaru și a precizat că este nevoie de 10 mii de lei doar pentru faza incipientă a dosarului.

Pe 21 octombrie, Spătaru a solicitat extinderea cu 48 de ore a termenului de depunere a actelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de primar. Cererea nu a fost aprobată.

Noul primar al municipiului Bălți va fi ales pe 21 noiembrie. Funcția a devenit vacantă după demisia lui Renato Usatîi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: