Andrei Mardari / NewsMaker

ASP ar putea fi impusă să plătească unei companii peste 100 de milioane de lei. Eșanu, detalii noi despre dosarul de corupție cu blanchete pentru pașapoarte

Pentru că a refuzat să „alimenteze o schemă coruptă” de fabricare a pașapoartelor, Agenția Servicii Publice ar putea fi impusă să plătească unei companii bulgare peste 100 de milioane de lei. Declarația a fost făcută de directorul ASP, Mircea Eșanu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit lui Eșanu, Agenția se află acum într-un arbitraj cu compania bulgară. Șeful ASP dă asigurări că, atât timp cât va fi la conducerea instituției, va contesta orice decizie care ar putea prejudicia Agenția, scrie TV8.

„Arbitrajul este o formă de mediere, noi ne judecăm cu compania bulgară care a moștenit această „gâscă care face ouă de aur”, dar acesta este a doua secvență, deoarece dosarul a fost împărțit în două”, a menționat șeful ASP.

Potrivit lui, prima secvență este din 2014-2019, când schema era aplicată prin compania lituaniană care furniza pașapoarte. După care, au renunțat și au cesionat aceste drepturi unei companii terțe bulgare care a trecut prin mai multe metamorfoze timp de 6 luni.

„Și s-a pomenit o altă companie bulgară cu o denumire similară care a încasat cel puțin 4 milioane jumătate de euro, într-o perioadă relativ scurtă de timp, pentru taxele de royalty”, a declarat Mircea Eșanu.

Potrivit sursei citate, pe primul dosar, din foști angajați ai ASP, au fost puși sub învinuire doar 8 persoane, dintre care 6 deja au fost scoase de sub învinuire. Cât despre a doua parte, lucrurile se complică:

„Compania bulgară pretinde o sumă impresionantă de la noi. De la venirea mea în funcție noi nu am mai plătit aceste royalty. Eu vreau să vă spun sincer, pretenția financiară va depăși 100 de milioane de lei, în cazul în care noi pierdem. Și avem șanse frumoase să pierdem, (…) chiar dacă noi am venit cu probe foarte clare, cu expertize judiciare că semnăturile au fost falsificate, că un act de donație gratuită nu este apriori acceptat, nici măcar nu au mimat o chestiune în schimbul unui dolar să vândă cesionarea acestor drepturi”, a declarat Mircea Eșanu.

Potrivit lui Eșanu, o condamnare penală ar servi drept suficient temei ca să asigure că ASP-ul nu va plăti aceste despăgubiri.

***

Amintim că, urmărirea penală pe cazul blanchetelor pentru pașapoarte a fost pornită pe 22 octombrie 2021, pe faptul abuzului de serviciu, săvârșit din interes material de către factorii de decizie din cadrul ÎS „CRIS Registru” și Agenției Servicii Publice. Ulterior, la 05 aprilie 2022, Procuratura Anticorupție a mai pornit o cauză penală pe faptul abuzului de serviciu, săvârșit în interesul unui grup criminal organizat. Aceste cauze penale au fost conexate într-o procedură unică.

Totodată, în cadrul acestei cauze penale, în calitate de beneficiar efectiv figurează și Vladimir Plahotniuc.

În noiembrie 2022, nouă persoane, printre care un fost șef de instituție, figurante în dosarul penal au ajuns pe banca acuzaților, după ce cauza a fost expediată în instanța de judecată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: