Andrei Mardari / NewsMaker

ASP ar putea fi impusă să plătească unei companii peste 100 de milioane de lei. Eșanu, detalii noi despre dosarul de corupție cu blanchete pentru pașapoarte

Pentru că a refuzat să „alimenteze o schemă coruptă” de fabricare a pașapoartelor, Agenția Servicii Publice ar putea fi impusă să plătească unei companii bulgare peste 100 de milioane de lei. Declarația a fost făcută de directorul ASP, Mircea Eșanu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit lui Eșanu, Agenția se află acum într-un arbitraj cu compania bulgară. Șeful ASP dă asigurări că, atât timp cât va fi la conducerea instituției, va contesta orice decizie care ar putea prejudicia Agenția, scrie TV8.

„Arbitrajul este o formă de mediere, noi ne judecăm cu compania bulgară care a moștenit această „gâscă care face ouă de aur”, dar acesta este a doua secvență, deoarece dosarul a fost împărțit în două”, a menționat șeful ASP.

Potrivit lui, prima secvență este din 2014-2019, când schema era aplicată prin compania lituaniană care furniza pașapoarte. După care, au renunțat și au cesionat aceste drepturi unei companii terțe bulgare care a trecut prin mai multe metamorfoze timp de 6 luni.

„Și s-a pomenit o altă companie bulgară cu o denumire similară care a încasat cel puțin 4 milioane jumătate de euro, într-o perioadă relativ scurtă de timp, pentru taxele de royalty”, a declarat Mircea Eșanu.

Potrivit sursei citate, pe primul dosar, din foști angajați ai ASP, au fost puși sub învinuire doar 8 persoane, dintre care 6 deja au fost scoase de sub învinuire. Cât despre a doua parte, lucrurile se complică:

„Compania bulgară pretinde o sumă impresionantă de la noi. De la venirea mea în funcție noi nu am mai plătit aceste royalty. Eu vreau să vă spun sincer, pretenția financiară va depăși 100 de milioane de lei, în cazul în care noi pierdem. Și avem șanse frumoase să pierdem, (…) chiar dacă noi am venit cu probe foarte clare, cu expertize judiciare că semnăturile au fost falsificate, că un act de donație gratuită nu este apriori acceptat, nici măcar nu au mimat o chestiune în schimbul unui dolar să vândă cesionarea acestor drepturi”, a declarat Mircea Eșanu.

Potrivit lui Eșanu, o condamnare penală ar servi drept suficient temei ca să asigure că ASP-ul nu va plăti aceste despăgubiri.

***

Amintim că, urmărirea penală pe cazul blanchetelor pentru pașapoarte a fost pornită pe 22 octombrie 2021, pe faptul abuzului de serviciu, săvârșit din interes material de către factorii de decizie din cadrul ÎS „CRIS Registru” și Agenției Servicii Publice. Ulterior, la 05 aprilie 2022, Procuratura Anticorupție a mai pornit o cauză penală pe faptul abuzului de serviciu, săvârșit în interesul unui grup criminal organizat. Aceste cauze penale au fost conexate într-o procedură unică.

Totodată, în cadrul acestei cauze penale, în calitate de beneficiar efectiv figurează și Vladimir Plahotniuc.

În noiembrie 2022, nouă persoane, printre care un fost șef de instituție, figurante în dosarul penal au ajuns pe banca acuzaților, după ce cauza a fost expediată în instanța de judecată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Perciun, despre salariile mari din unele instituțiile publice: „Blocajul ține de unii parteneri internaționali”

Vicepreședintele PAS, Dan Perciun – care este și ministru al Educației, a declarat că „în foarte puține” instituții de stat, în care sunt oferite „salarii nesimțite”, funcțiile importante sunt deținute de membri ai PAS. Totodată, el a spus că „asta este cel mai mic impediment pentru a reduce salariile”. Potrivit lui Perciun, „blocajul ține de unii parteneri internaționali în raport cu unele instituții”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 6 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.

În timpul emisiunii, Perciun a spus că „în foarte puține” instituții de stat, în care sunt oferite „salarii nesimțite”, funcțiile importante sunt deținute de membri ai PAS.

„Spre surprinderea, cred că, și a publicului. Îmi pare că noi am făcut această verificare pentru întreprinderile de stat și, din toate, dacă am găsit 5 sau 10 oameni care au afiliere cu partidul. Dincolo de asta, credeți-mă, asta este cel mai mic impediment pentru a reduce salariile și obiectivul comun este a tuturor să facem lucrul acesta cât mai rapid, acolo unde asta este cu adevărat posibil. Mai degrabă, blocajul ține de unii parteneri internaționali în raport cu unele instituții, unde există acest consens și această insistență că nivelul de salarizare trebuie să fie comparabil cu sectorul public”, a comunicat Perciun.

Întrebat dacă s-a referit la agențiile de autoreglementare, Perciun a răspuns: „Mă refer și la ANRE, unde, apropo, s-a mai încercat acest lucru, inclusiv prin lege. PAS a încercat să modifice, să reducă salariile, după care au fost semnale din partea unor instituții internaționale și s-a optat pe o decizie voluntară a celor din ANRE de a-și reduce singuri salariile, fără intervenția prin lege”.

***

În Republica Moldova au apărut mai multe controverse privind salariile și plățile suplimentare din unele instituții publice. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al Anastasiei Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, care, potrivit unei investigații jurnalistice, a încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate la întreprinderea de stat MoldATSA, unde a ocupat funcția de purtătoare de cuvânt.

În prima ședință a Guvernului, premierul Vasile Tofan a cerut măsuri împotriva salariilor pe care le consideră „nesimțite”. Tofan a abordat subiectul „salariilor nesimțite” și în Parlament, pe 21 iulie, când a solicitat votul de încredere pentru Guvern.

Ulterior, Tofan a anunțat că au fost analizate salariile și sporurile din 125 de entități publice, companii de stat și întreprinderi. Analiza a arătat că 86% dintre angajați au salarii mai mici de 20 de mii de lei. Circa 1,1% – 439 de persoane – „au salarii mari și foarte mari”. Dintre acestea, circa 152 de persoane au salarii mai mari de 80 de mii de lei. Detalii AICI. Ulterior, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că, în urma analizei salariilor din 125 de entități publice, companii de stat și întreprinderi, vor fi evaluate contractele celor mai bine plătite 100 de poziții și realizările acestora, va fi făcut public un catalog al salariilor, vor fi introduse mai multe criterii de transparență și urmează să fie schimbată legislația. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: