Schița proiectului unui nou Terminal al Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) a fost prezentat opiniei publice de „Avia Invest”, compania care administrează principala aerogară a țării. Viitorul terminal va avea suprafața totală de 55.000 m2 și ar urma să deservească anual 4,2 milioane de pasageri, cu posibilitatea de extindere până la 4,5 milioane de pasageri pe an.
Viitorul Terminal al AIC va avea cinci pasarele telescopice pentru îmbarcarea și debarcarea pasagerilor. La conceptul viitorului edificiu, arhitecții au ținut cont atât de aspectul vizual inedit și inovațional, cât și de funcționalitatea construcției. Sala Mare de „Sosiri” și „Plecări” a fost proiectată astfel încât să ofere perspectiva extinderii clădirii Terminalului, fără să fie perturbat procesul operațional. Clădirea include un nucleu funcțional central, prevăzut cu facilități pentru deservirea pasagerilor și a gestionării eficiente a bagajelor și a scărilor telescopice, utilizate la îmbarcarea și debarcarea pasagerilor.
Clădirea conceptuală modernă a viitorului Terminal este o adevărată creație arhitecturală. Fațadele din zonele nord și sud sunt realizate în totalitate din sticlă structurată. O parte din elementele construcției sunt concepute sub formă de console, care protejează de lumina soarelui intrarea principală și ieșirea din clădirea Terminalului, precum și spațiul intern.
Profilul complex al acoperișului creează o structură de sprijin stabilă. O parte a acoperișului este vitrată, astfel ca să fie permisă iluminarea suplimentară a spațiului interior. Sistemul de scurgere va permite reutilizarea apei colectate în scopuri tehnice.
Locația Terminalului oferă posibilități de conectare la infrastructura rutieră existentă. În același timp, sunt prevăzute intrări separate pentru terminalele vechi și noi. Atât în timpul procesului de construcție, cât și după darea în exploatare a noului Terminal, funcționalitatea vechiului Terminal nu va fi afectată.
Noul proiect prevede și construcția unei parcări imense de mașini, care va acoperi pe deplin necesitățile călătorilor. Aspectul vizual al viitorului Terminal și funcționalitatea acestui vin să completeze designul unic și modern al Aeroportului Internațional Chișinău.
Conceptul Noului terminal al Aeroportului Chișinău a fost elaborat de către S.C. ARHISTRAT DECO SRL,Vasile Stratu – autor al proiectului, Echipa ARHISTRAT DECO : A.S.P. Stratu Vasile Arhitect Cojocaru Nicoleta Arhitect Lemne Elena după tema de proiectare Avia-Invest, în colaborare cu SC AF ARCHITECTS SRL, reprezentată de arhitectul Vladimir Pînzaru.
AIC este membru al Consiliului Internațional al Aeroporturilor, al Asociației „Aeroport” a Aviației Civile a țărilor CSI, precum și al L’association des Aeroports de Langue Francaise Associes a l’Aeroports Council International.
Reorganizarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar putea fi decisă de Guvern în următoarele două–trei săptămâni. Anunțul a fost făcut de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, înainte de ședința Executivului. Oficialul a reiterat că integrarea în structura Universității Tehnice a Moldovei va aduce beneficii importante Universității din Cahul, inclusiv acces la fonduri suplimentare și spații academice moderne.
„Deschiderea de noi funcții pentru cercetători, de noi specialități la Cahul și, în același timp, asigurarea reprezentării plenare a comunității academice în structurile decizionale ale UTM-ului. Vom avea un prorector la UTM din partea comunității din Cahul, zece reprezentanți prin Senatul lărgit din Cahul, atât studenți, cât și cadre didactice, care vor putea să reprezinte interesele centrului academic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, care, încă o dată reiterăm, rămâne acolo unde este, dar va beneficia de investiții suplimentare în contextul acestei integrări universitare”, a menționat ministrul.
Dan Perciun, a declarat că reorganizarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul nu va presupune disponibilizări de personal sau concedieri ale cadrelor didactice. Dan Perciun afirmă că reorganizarea are drept scop principal consolidarea poziției universității din Cahul într-un mediu concurențial dificil, inclusiv în raport cu instituțiile de învățământ superior din România.
„Bineînțeles că nu. Mai mult ca atât, hotărârea de Guvern prevede garanții exprese în acest sens. Aceasta spune foarte clar că toate persoanele care sunt continuă să activeze. Acele trei facultăți care există continuă să activeze plenar. Obiectivul nostru este să oferim, pe termen mediu și lung, o șansă centrului academic din Cahul să existe și să aibă un număr mai mare de studenți, să devină mai competitiv și mai atractiv, atât în plan intern, cât și în plan extern, pentru că la Cahul există o concurență enormă pentru absolvenți, inclusiv în lupta cu Universitatea din Galați”, a mai completat oficialul.
Modificări legislative pentru finalizarea proceselor de fuziune
În același timp, Ministerul Educației pregătește un proiect de modificare a Codului Educației, care vizează universitățile implicate în procese de absorbție și integrare instituțională. Potrivit ministrului, scopul este asigurarea continuității managementului academic și finalizarea coerentă a reformelor deja începute.
„Vom face așa fel încât într-adevăr pentru acele universități care au trecut printr-un un proces de absorpție și au integrat în corpul lor un număr mai mare de entități, precum UTM, USM sau Universitatea Pedagocică „Ion Creangă”, să aibă posibilitatea să dețină un al treilea mandat, și dacă vor fi aleși de către comunitatea academică, atunci ei vor putea să-și continuie activitățile. Acum, obiectivul nostru cu această modificare este să ne asigurăm că procesele de fuziune sunt duse la bun sfârșit. Sunt complicate, sunt procese care au trezit discuții publice extinse și sunt în continuare contestate”, a subliniat Perciun.
Ministrul a ținut să precizeze că Ministerul Educației nu numește rectorii universităților din Republica Moldova, aceștia fiind aleși prin vot secret de către comunitățile academice.
„La universitățile mari din țara noastră sunt aproximativ 1.000 de persoane care votează pentru funcția de rector. În ultimele alegeri care s-au desfășurat, în toate am avut un proces competitiv, cu doi–trei candidați. Eu zic să avem încredere în doctorii habilitați, în doctori, în lectori și în studenți și să-i lăsăm pe ei să decidă”, a adăugat ministrul.
***
Amintim că în luna decembrie 2025, autoritățile au anunțat că Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar putea fi absorbită de UTM. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat pentru Europa Liberă că propunerea a venit din partea Ministerului Educației. Tot în luna decembrie, Ministerul Educației a raportat inițierea unor modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități. Propunerea a stârnit mai multe critici, fiind invocat faptul că modificarea ar putea prelungi mandatul rectorului UTM.
Menționăm că rectorul UTM, Viorel Bostan, a candidat pe lista PAS la alegerile parlamentare și se află la finalul celui de-al doilea mandat de conducere a universității. Una dintre persoanele care au criticat propunerea Ministerului Educației a fost rectorul USM, Igor Șarov. În reacție, rectorul UTM a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa.
Fuziunea propusă între Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a generat reacții critice și în comunitatea academică românească. Rectorul Universității București, Marian Preda, a declarat că această comasare ridică „semne mari de întrebare”, atât din cauza momentului ales, cât și pentru că ar uni o universitate cu profil social cu una cu profil tehnic. Iar Academia de Științe a Moldovei (AȘM) și Academia Română au lansat un apel către Ministerele de resort și Consiliile Rectorilor din Republica Moldova și România, solicitând inițierea unui dialog și identificarea unei soluții constructive în privința viitorului Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.
Academicienii amintesc că Universitatea din Cahul are relații strânse cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și a fost inițial creată ca un proiect transfrontalier, menținând astfel un rol important în promovarea limbii, culturii și istoriei românești în regiune. În opinia lor, comasarea acestei instituții cu Universitatea Tehnică din Moldova ar trebui să fie discutată transparent, prin consultări cu toate părțile implicate, pentru a găsi o soluție care să protejeze autonomia universitară și interesul studenților și cadrelor didactice.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Adjunctul procurorului-șef al Procuraturii raionului Glodeni, despre care jurnaliștii au scris că a fost prins beat la volan, a depus cerere de demisie. Informația a fost comunicată pentru NewsMaker de către purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale din Republica Moldova, Violina Moraru.
„Procurorul vizat nu deține funcții de conducere. Corespunzător procedurilor legii-cadru a Procuraturii, în dependență de evoluția proceselor, se va decide, de către organele abilitate, aplicarea măsurilor preventive și altor măsuri procesuale de constrângere. Remarcăm că procurorul vizat a depus cerere de demisie”, a declarat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale.
Reprezentanta Procuraturii Generale a precizat că procurorul a depus cererea de demisie pe 14 ianuarie.
Pentru Ziarul de Gardă, procurorul a declarat că informațiile care îl vizează sunt false. „Astea-s fake-uri, vă rog, nu ascultați, astea-s fake-uri toate”, a declarat Ion Crișciuc.
***
Amintim că, pe 14 ianuarie, Nordinfo.md a scris că Ion Crișciuc, adjunctul procurorului-șef al Procuraturii raionului Glodeni, s-a ales cu dosar penal după ce a fost prins beat la volan și a refuzat să fie testat la alcool. Potrivit jurnaliștilor, autoturismul condus de acesta a fost tras pe dreapta de către polițiști, după ce a fost observat deplasându-se haotic pe carosabil. Cazul ar fi avut loc noaptea trecută, în apropiere de Bălți. Jurnaliștii susțin că au surprins momentul și că procurorul ar fi încercat să-i convingă să păstreze tăcerea.
Membrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Andrei Cebotari, a declarat că „un astfel de comportament, dacă se confirmă, este incompatibil cu statutul de procuror” și a sesizat CSP, solicitând „dispunerea verificărilor necesare pentru stabilirea tuturor circumstanțelor de fapt, precum și a eventualei răspunderi disciplinare”.
Șefa Secției Comunicare a Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco, a declarat pentru NewsMaker că „polițiștii zilnic documentează zeci de șoferi depistați în stare de ebrietate la volan”. „Pentru noi este important să înlăturăm pericolul din trafic, indiferent de statutul pe care îl au”, a mai spus reprezentanta IGP, solicitată să comenteze cazul relatat de jurnaliști.
La prima ședință a Guvernului din 2026, fosta deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Marcela Nistor a fost numită în funcția de secretar de stat la Ministerul Culturii. La aceeași ședință, miniștrii au aprobat numirea a doi directori adjuncți a Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), a unui secretar de stat la ministerul Finanțelor, precum și a unui secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Oleg Bivol a fost numit secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Potrivit ministrului Eugen Osmochescu, Bivol „este o altă persoană care revine din diaspora”. Ministrul a spus că, la moment, acesta este angajat în departamentul de finanțe al Agenției Copilului și Familiei din cadrul Ministerului Sănătății din Irlanda.
Gheorghe Ambrosii a fost numit, prin detașare, director adjunct al ANTA începând cu 15 ianuarie. În perioada anilor 2009-2017, a activat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, iar din 2018 până în prezent – în calitate de consultant principal al Comisiei economie buget și finanțe din cadrul Parlamentului.
Radu Voiticovschi a fost numit, prin detașare, în funcția de director adjunct al ANTA, începând cu 15 ianuarie. Voiticovschi activează din 2022 în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în funcția de șef adjunct al Direcției politici în domeniul întreținerii drumurilor.
Elena Grumeza a fost numită în funcția de secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Potrivit ministrului Andrian Gavriliță, Grumeza „are o experiență bogată în companii de consultanță, la Banca Națională, la Banca Mondială și în Guvernul Republicii Moldova”.
Marcela Nistor a fost numită în funcția de secretar de stat la Ministerul Culturii din data de 15 ianuarie. Potrivit ministrului Cristian Jardan, Nistor va fi responsabilă pe domeniul artei și industriei creative. Ministerul Culturii a declarat, într-un comunicat de presă, că Marcela Nistor este absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, specializarea artele spectacolului. În perioada 2021-2025, a exercitat mandatul de deputată în Parlamentul Republicii Moldova.
Tot la ședința Guvernului, Roman Grigoraș a fost numit în funcția de șef al oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat începând cu 15 ianuarie. Ion Buzinschi a fost numit în funcția de șef adjunct al oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat începând cu 2 februarie.
Declarația președintei Maia Sandu privind sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România, în eventualitatea organizării unui referendum, a stârnit un val puternic de reacții și emoții: de la „nimic nou” până la cereri de demisie pentru trădare de țară. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.
Declarație cu impact
Răspunzând pe 11 ianuarie la o întrebare a moderatorilor podcastului britanic „The Rest Is Politics” despre unirea Moldovei cu România, Maia Sandu a spus: „Dacă ar avea loc un referendum, aș vota pentru unirea cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi. (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”.
Totodată, Sandu a menționat că, potrivit sondajelor, în prezent în Moldova nu există o majoritate a populației care să susțină unirea cu România. „În schimb, mulți susțin parcursul european. Acest obiectiv este realist și ne ajută să supraviețuim și să păstrăm democrația”, a adăugat Sandu.
Declarația Maiei Sandu despre unire a provocat un val de comentarii – atât critice, cât și laudative. Astfel, fostul deputat din partea partidului PAS, Vasile Șoimaru, a admis că președinta Sandu are toate șansele să devină al doilea Alexandru Ioan Cuza (primul conducător al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești). Sandu a fost susținută și de ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, care își încheie mandatul la sfârșitul lunii ianuarie: „Între statele noastre nu există un pod mai solid și mai indestructibil decât identitatea noastră românească”.
Cu critici dure la adresa declarației Maiei Sandu au venit Partidul Comuniștilor (PCRM) și Partidul Socialiștilor (PSRM). Socialiștii au cerut demisia președintei și au îndemnat Procuratura Generală și SIS să examineze declarația acesteia sub aspectul unor posibile semne de trădare de țară. Comuniștii au calificat declarațiile Maiei Sandu drept o încălcare a jurământului prezidențial și o depășire a atribuțiilor prevăzute de Constituția țării.
Totuși, declarația Maiei Sandu nu a nemulțumit doar opoziția pro-rusă. Activistul Vitalie Sprînceană s-a întrebat de ce puterea, în locul „fantomei unirii”, nu promovează proiecte de cooperare care să depășească limitele etnice, lingvistice sau religioase. Iar istoricul, fost reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a remarcat că declarația Maiei Sandu despre unionism „ridică întrebări chiar și în rândul partenerilor externi ai Moldovei: «Noi oferim [Moldovei] miliarde pentru dezvoltare ca stat independent și suveran, iar ei visează la lichidarea acestuia – vor gândi europenii»”.
Președinta este unionistă?
De fapt, aceasta nu este prima declarație cu tentă unionistă a Maiei Sandu. Președinta nu și-a ascuns niciodată poziția privind unirea Republicii Moldova cu România. Încă din 2016, Sandu declara că ar vota „pentru” în cazul organizării unui referendum privind unirea. „Voi vota pentru unire (a Republicii Moldova cu România), dacă va fi organizat un referendum. De ce să nu ne gândim și la aspecte practice: un spațiu unic de telefonie mobilă, o singură lățime a ecartamentului feroviar”, spunea atunci Maia Sandu într-o emisiune la PRO TV Chișinău.
Este adevărat că, în 2016, Maia Sandu nu era încă președinta țării. Odată ajunsă în funcția de șef al statului, ea a adoptat o abordare mai rezervată, punând accent pe coeziunea societății și pe consolidarea consensului proeuropean. A făcut președinta un pas brusc spre dreapta? Experții sunt înclinați să creadă că nu. „Maia Sandu este consecventă în această privință și a răspuns mereu la fel la întrebarea despre unionism: atât în 2016, cât și în 2026. Faptul că a devenit președintă nu a făcut-o să înceteze să fie Sandu”, consideră doctorul în științe politice Angela Colațchi.
Politologul Ion Tăbîrță a menționat că declarația președintei reflectă „poziția sa civică” și nu ar trebui interpretată prin prisma unor sensuri ascunse. Totodată, experții consideră că această luare de poziție nu va avea un impact semnificativ asupra imaginii politice a Maiei Sandu, însă ar putea oferi un anumit impuls mișcării unioniste.
Unionismul așteaptă o renaștere?
La 10 ani după prima declarație a Maiei Sandu despre unire, s-a schimbat nu doar statutul ei, ci și nivelul de susținere a unionismului în societate. Acesta a crescut aproape de două ori. Dacă în 2016, în cazul unui referendum privind unirea cu România, „pentru” erau gata să voteze 15,6% dintre respondenți (sondaj BOM), în 2025 – deja 33,4%.
În același timp, creșterea popularității ideii de unire nu s-a reflectat și într-o consolidare a ratingului partidelor care promovează această agendă. Formațiunile unioniste rămân puțin atractive pentru electorat în Republica Moldova. Potrivit Angelei Colațchi, una dintre explicații este „discreditarea liderilor mișcării unioniste”. Totuși, după declarația Maiei Sandu, unionismul ar putea beneficia de un anumit impuls: „În 2026, un an fără alegeri naționale, partidele politice își vor reevalua ideile și viziunile. Anul 2026 va deveni anul ideilor, iar unioniștii au șansa să prindă valul”. Totuși, un simplu impuls nu este suficient. Experții consideră că, pentru o creștere reală, mișcarea unionistă are nevoie de un lider puternic.
După alegerile parlamentare din 2025, în Legislativ au revenit politicieni care promovează ideea unirii. Printre aceștia se numără și liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, formațiune care a reușit să intre în parlament. Costiuc este un susținător consecvent al unirii Republicii Moldova cu România. Cu toate acestea, în campania electorală, partidul său nu a pus accent pe mesajul unionist, ci mai degrabă pe critica guvernării. Costiuc însuși se poziționează drept suveranist, trumpist și conservator. În general, printre unioniști există mulți susținători ai viziunilor conservatoare, la fel ca și în rândul partidelor pro-ruse. Totuși, a crede că unioniștii vor reuși să „atragă” de partea lor toți conservatorii, inclusiv pe cei pro-ruși, este naiv, consideră experții. „În cele din urmă, factorul geopolitic nu va dispărea. Unioniștii sunt, în principal, proeuropeni”, a remarcat Angela Colațchi.
Având în vedere caracterul proeuropean al unioniștilor, majoritatea dintre ei votează pentru PAS și pentru Maia Sandu. Atâta timp cât nu există premise pentru apariția unui alt lider puternic al mișcării unioniste, această situație va rămâne neschimbată, consideră experții.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că posibilitatea de a sprijini cetățenii din stânga Nistrului „este relativ simplă”. Potrivit oficialului, Tiraspolul trebuie să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova. Chiveri a spus că oferta este sprijinită de majoritatea cetățenilor din stânga Nistrului, însă Chișinăul nu a înregistrat o deschidere în acest sens din partea Tiraspolului.
„Posibilitatea de a sprijini cetățenii noștri din stânga Nistrului, de a asigura activitatea întreprinderilor industriale, este relativ simplă: Tiraspolul să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova, care presupune extinderea graduală a câmpului constituțional pe întregul teritoriu al țării. Este o ofertă sprijinită, în mare parte, de toți cetățenii din stânga Nistrului și reflectă dorința acestora de a avea stabilitate, securitate și dezvoltare social-economică durabilă”, a spus Chiveri pe 14 ianuarie, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.
„Nu am primit nicio adresare și nu există această deschidere”, a mai spus viceprim-ministrul pentru Reintegrare.
Menționăm că pe 14 ianuarie s-a aflat că starea de urgență în economie din regiunea transnistreană – care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova – ar putea fi prelungită. Liderul de facto din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a emis un ordin în acest sens, care va fi examinat de legislativul nerecunoscut de la Tiraspol pe 15 ianuarie. Tiraspolul a introdus stare de urgență în economie pe 18 decembrie, pentru un termen de 30 de zile, din cauza reducerii livrărilor de gaz către stânga Nistrului.
Anterior, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că dificultățile au apărut după ce agentul de plată pentru gazele livrate regiunii transnistrene a fost schimbat din nou. Potrivit oficialului, problema este una tehnică, nu politică, și a survenit după ce Tiraspolul a respins schema de livrare a gazelor propusă de Chișinău – susținută de partenerii europeni – optând, în schimb, pentru mecanismul sugerat de Moscova, pe care Chiveri l-a calificat drept nesustenabil.
Pe 3 decembrie 2025, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că Guvernul lucrează la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Oficialul a spus că strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Pe 30 decembrie, MAE-ul rus a declarat că soluționarea diferendului transnistrean fără participarea Rusiei și fără a se ține cont de interesele acesteia este inacceptabilă. Potrivit Moscovei, la Chișinău ar exista voci care își doresc acest scenariu. În reacție, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au subliniat că mizează pe „sprijinul ferm al tuturor partenerilor externi” implicați în negocieri.
