kp.ru

Avocatul poporului, îngrijorat din cauza mesajelor agresive față de moldovenii din diaspora care revin în țară

Avocatul poporului își exprimă îngrijorarea în legătură cu intensificarea mesajelor agresive și intolerante la adresa reprezentanților diasporei moldovenești, dar și a unor discursuri instigatoare la ură ale cetățenilor moldoveni de peste hotare în care sunt vizate autoritățile Republicii Moldova. Ombudsmanul Mihail Cotorobai constată că tot mai frecvent în spațiul public sunt distribuite mesaje ostile la adresa cetățenilor moldoveni care au revenit sau planifică să revină în țară în contextul pandemiei de coronavirus de tip nou.

Într-un comunicat de presă al Oficiului Avocatului Poporului se menționează că reprezentanții diasporei moldovenești sunt văzuți ca vinovații declanșării crizei epidemiologice de COVID-19 în Moldova. Aceștia sunt învinuiți de iresponsabilitate pentru că ar fi neglijat normele de carantină. În anumite cazuri sunt lansate și informații distorsionate despre cauza răspândirii locale a COVID-19, sugerându-se că oamenii veniți recent de peste hotare ar fi ignorat regulile epidemiologice și au dat petreceri în plină perioadă de pandemie, propagând în acest mod infecția în localitățile din care provin.

Mihail Cotorobai nu pune la îndoială și posibilitatea unor asemenea motive de răspândire a coronavirusului în țară. Mai mult, dezaprobă atare atitudini, prin care se pune în pericol sănătatea și securitatea publică, considerând că acestea trebuie penalizate în corespundere cu legislația în vigoare, de altfel ca și  iresponsabilitatea moldovenilor din țară care nu iau în seamă regulile impuse în condițiile regimului de urgență. Avocatul poporului reiterează cu acest prilej îndemnul către persoanele revenite recent în Moldova să respecte cu strictețe cerințele de carantină, pentru a nu expune riscului de infectare rudele, apropiații sau membrii comunității.

Ombudsmanul mai constată, cu regret, că și unii moldovenii aflați în prezent peste hotarele țării dau dovadă de lipsă de îngăduință și înțelegere a situației în care activează autoritățile din țară, adresându-le mesaje insultătoare și licențioase. Acesta condamnă ferm asemenea discursuri și poziții, menționând că în lupta cu pandemia nu este loc pentru mesaje de ură, discriminare și pentru excluziune socială.

Răspunsul la COVID-19 care stigmatizează, exclude și face ca anumite categorii ale populației să fie mai vulnerabile la violență și atacuri este inadmisibil și incompatibil cu standardele internaționale în domeniul drepturilor omului, susține avocatul poporului. Mai mult, retorica care stârnește frica și diminuează egalitatea tuturor oamenilor este contraproductivă.

Mihail Cotorobai cheamă repetat la solidarizare și responsabilitate socială, dar și la neadmiterea manifestărilor de discriminare, ură și de intoleranță. „COVID-19 este o provocare globală serioasă, dar și o oportunitate pentru readucerea în atenție, revitalizarea principiilor universale ale drepturilor omului. Aceste principii și încrederea în progresul științific trebuie să prevaleze răspândirii unor știri false, prejudecăților, discriminării, inegalității și violenței”, se mai spune în comunicat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre planul economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene: „Oamenii trebuie să înțeleagă că e în interesul lor”

Autoritățile au elaborat un plan economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1. Potrivit șefei statului, reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe domenii precum cel bancar și social, iar cetățenii din stânga Nistrului trebuie să vadă că standardele de viață de pe malul drept sunt mai bune.

Trebuie să găsim o soluție prin care armata rusă să plece de pe teritoriul nostru în mod pașnic. Aceasta este cea mai complicată problemă. Acolo trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în interesul lor să se întâmple reintegrarea, să vadă că standardele de viață pe malul drept sunt mai bune — și ele sunt deja mai bune — și că noi le putem oferi o viață mult mai bună decât cea de sub acest regim”, a subliniat președinta.

Șefa statului a precizat că reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe diverse domenii – de la cel bancar și social până la alte sectoare cheie.

Totodată, președinta a atras atenția că reintegrarea va presupune costuri economice mari, pe care bugetul național nu le poate acoperi singur. „Avem nevoie și de sprijinul substanțial al partenerilor noștri pentru costurile economice ale reintegrării, pentru că acestea sunt mari. Bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu are cum să facă față. E nevoie de un sprijin consistent și noi am început deja aceste discuții. Nu am avansat prea mult pentru că, atât timp cât acolo stau trupele ruse, subiectul nu este unul urgent. Dar noi discutăm această temă încă din 2023, de când am elaborat planul de reintegrare. De atunci discutăm de unde vor veni banii pentru a acoperi aceste costuri”, a conchis Maia Sandu.

Totuși, Sandu a menționat că principala provocare în procesul de reintegrare este prezența trupelor ruse în regiune și trebuie să existe și o presiune asupra Rusiei în privința retragerii acestora.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: