privesc.eu

Baronii ONG-urilor și statul paralel care l-a „desființat” pe președintele Dodon. „Dovezile” lui Bogdan Țîrdea

În Republica Moldova s-a format un stat paralel, în care există instituții, ONG-uri și mijloace mass media capabile să promoveze sau dimpotrivă – să distrugă anumiți politicieni. Este concluzia deputatului Partidului Socialiștilor (PSRM) Bogdan Țîrdea, care a organizat pe 5 noiembrie o conferință de presă. Acesta a prezentat bugetele mai multor organizații care sunt finanțate de organizații străine, drept „dovadă” a influenței din exterior asupra Republicii Moldova.

Despre ambasadorii care „nu au citit cartea, dar o condamnă”

În cadrul conferinței de presă denumită „Bogdan Țîrdea continuă să dezvăluie secretele ONG-urilor din Moldova”, deputatul socialist a venit cu o replică în urma criticilor pe care le-a primit după publicarea cărții sale despre ONG-uri. Parlamentarul socialist s-a referit și la partenerii externi ai Moldovei.

„Mai nu m-au acuzat de foametea din Cambodgia și bombardarea Hiroshimei. Circa 100 de ONG-uri au declarat că mint, apoi Fondul Soros, apoi ambasadorul UE, apoi ambasadorul Regatului Țărilor de Jos, avocatul poporului, etc. Niciunul dintre ei nu a citit cartea, dar toți au condamnat-o”, a declarat Țîrdea.

„Baronii, oligarhia societății civile”, Soros și PAS

Bogan Țîrdea a enumerat bugetele de care au beneficiat în ultimii ani mai multe organizații neguvernamentale, printre care Centrul de Investigații Jurnalistice, Media Alternativa, Promo-LEX, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, ș.a. Potrivit lui Țîrdea, există „baronii, oligarhia societății civile” cu bugete de până la 5 milioane de euro pe an și salarii lunare de până la 3-5 mii de euro.

Totodată, Bogdan Țîrdea susține că majoritatea deputaților care fac parte din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) au lucrat în trecut în cadrul unor ONG-uri sponsorizate de Fondul Soros. În lista enumerată de Bogdan Țîrdea se regăsesc deputații Igor Grosu, Sergiu Litvinenco, Dumitru Alaiba, Radu Marian, ș.a., dar și foști miniștri în guvernul Sandu, precum Olesea Stamate sau Liliana Nicolăescu-Onofrei.

Stat paralel. „Președintele a fost pur și simplu desființat”

Socialistul susține că în țara noastră s-a creat o rețea infiltrată în toate structurile, a cărei menire este să promoveze politicienii care le convin: în cazul de față, pe Maia Sandu, în defavoarea lui Igor Dodon.

„În Moldova ne confruntăm cu fenomenul numit „stat paralel”. S-a format un stat paralel, cu instituții paralele, cu ONG-uri, cu mass media, cu organe paralele celor de stat care au cucerit, subminat instituțiile statului. Este o rețea din 100 și ceva de instituții care a penetrat toate instituțiile de stat. Rețeaua a format structuri paralele ale puterii, controlează puterea de stat, presa, ONG-urile, partidele și banii din exterior”, a declarat Țîrdea.

Deputatul socialist susține că această rețea dispune de o mare influență și capacitate de a promova, sau dimpotrivă, de a distruge orice poltician. Acesta l-a dat drept exemplu pe liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase, al cărui popularitate, potrivit lui Țîrdea, a fost distrusă prin intermediul sondajelor de opinie elaborate de WatchDog și IPP.

Bogdan Țîrdea mai spune că Fundația Konrad Adenauer este un alt finanțator extern care ar urmări, de fapt, să controleze situația social-politică din țară, inclusiv și justiția.

„Nu are putere la noi președintele. Uitați-vă ce au făcut din președinte – pur și simplu l-au desființat. Și pot să vă aduc mii de probe: uitați-vă ce face WatchDogul, IPP-ul, mass media – TV8, Jurnal, etc”, a enumerat Țîrdea.

***

Reacția vine după ce, pe 21 octombrie,  deputatul socialist Bogdan Țîrdea și-a prezentat noua carte „Societatea civilă din Moldova: Sponsorii. ONG-crația. Războaie culturale”. Deputatul povestește despre „armata postmodernistă” finanțată din străinătate, „rețeaua Soros” de ONG-uri și compară bugetele organizațiilor obștești cu bugetele spitalelor. În versiunea deputatului, și NewsMaker a ajuns „în rețeaua lui Soros”.

Menționăm că toată informația despre donatori și sursele de finanțare ale NewsMaker este deschisă, transparentă, publicată pe site la rubrica „Despre proiect” și se actualizează sistematic.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

CEC, despre solicitarea Tiraspolului privind secțiile de votare la parlamentare: „Se ia în considerare o serie de factori”

La stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

La stabilirea numărului și amplasării secțiilor de votare, așa cum prevede cadrul legal, CEC ia în considerare o serie de factori esențiali, printre care dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”, a subliniat Comisia.

Totodată, CEC a menționat că „și pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aceste criterii, precum și propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate vor sta la baza hotărârii Comisiei privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului”.

Asigurarea condițiilor optime pentru ca cetățenii Republicii Moldova să își poată exercita dreptul constituțional de vot reprezintă o prioritate constantă pentru Comisia Electorală Centrală. Această preocupare vizează, în egală măsură, toți alegătorii, inclusiv cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitățile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală își reafirmă misiunea de a organiza alegeri libere, corecte și transparente, în conformitate cu standardele democratice și cu respectarea deplină a legii”, se menționează în comentariul CEC.

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: