Politică

Baronii ONG-urilor și statul paralel care l-a „desființat” pe președintele Dodon. „Dovezile” lui Bogdan Țîrdea

Stela Untila
| 5 noiembrie, 2020
14:11

În Republica Moldova s-a format un stat paralel, în care există instituții, ONG-uri și mijloace mass media capabile să promoveze sau dimpotrivă – să distrugă anumiți politicieni. Este concluzia deputatului Partidului Socialiștilor (PSRM) Bogdan Țîrdea, care a organizat pe 5 noiembrie o conferință de presă. Acesta a prezentat bugetele mai multor organizații care sunt finanțate de organizații străine, drept „dovadă” a influenței din exterior asupra Republicii Moldova.

Despre ambasadorii care „nu au citit cartea, dar o condamnă”

În cadrul conferinței de presă denumită „Bogdan Țîrdea continuă să dezvăluie secretele ONG-urilor din Moldova”, deputatul socialist a venit cu o replică în urma criticilor pe care le-a primit după publicarea cărții sale despre ONG-uri. Parlamentarul socialist s-a referit și la partenerii externi ai Moldovei.

„Mai nu m-au acuzat de foametea din Cambodgia și bombardarea Hiroshimei. Circa 100 de ONG-uri au declarat că mint, apoi Fondul Soros, apoi ambasadorul UE, apoi ambasadorul Regatului Țărilor de Jos, avocatul poporului, etc. Niciunul dintre ei nu a citit cartea, dar toți au condamnat-o”, a declarat Țîrdea.

„Baronii, oligarhia societății civile”, Soros și PAS

Bogan Țîrdea a enumerat bugetele de care au beneficiat în ultimii ani mai multe organizații neguvernamentale, printre care Centrul de Investigații Jurnalistice, Media Alternativa, Promo-LEX, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, ș.a. Potrivit lui Țîrdea, există „baronii, oligarhia societății civile” cu bugete de până la 5 milioane de euro pe an și salarii lunare de până la 3-5 mii de euro.

Totodată, Bogdan Țîrdea susține că majoritatea deputaților care fac parte din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) au lucrat în trecut în cadrul unor ONG-uri sponsorizate de Fondul Soros. În lista enumerată de Bogdan Țîrdea se regăsesc deputații Igor Grosu, Sergiu Litvinenco, Dumitru Alaiba, Radu Marian, ș.a., dar și foști miniștri în guvernul Sandu, precum Olesea Stamate sau Liliana Nicolăescu-Onofrei.

Stat paralel. „Președintele a fost pur și simplu desființat”

Socialistul susține că în țara noastră s-a creat o rețea infiltrată în toate structurile, a cărei menire este să promoveze politicienii care le convin: în cazul de față, pe Maia Sandu, în defavoarea lui Igor Dodon.

„În Moldova ne confruntăm cu fenomenul numit „stat paralel”. S-a format un stat paralel, cu instituții paralele, cu ONG-uri, cu mass media, cu organe paralele celor de stat care au cucerit, subminat instituțiile statului. Este o rețea din 100 și ceva de instituții care a penetrat toate instituțiile de stat. Rețeaua a format structuri paralele ale puterii, controlează puterea de stat, presa, ONG-urile, partidele și banii din exterior”, a declarat Țîrdea.

Deputatul socialist susține că această rețea dispune de o mare influență și capacitate de a promova, sau dimpotrivă, de a distruge orice poltician. Acesta l-a dat drept exemplu pe liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase, al cărui popularitate, potrivit lui Țîrdea, a fost distrusă prin intermediul sondajelor de opinie elaborate de WatchDog și IPP.

Bogdan Țîrdea mai spune că Fundația Konrad Adenauer este un alt finanțator extern care ar urmări, de fapt, să controleze situația social-politică din țară, inclusiv și justiția.

„Nu are putere la noi președintele. Uitați-vă ce au făcut din președinte – pur și simplu l-au desființat. Și pot să vă aduc mii de probe: uitați-vă ce face WatchDogul, IPP-ul, mass media – TV8, Jurnal, etc”, a enumerat Țîrdea.

***

Reacția vine după ce, pe 21 octombrie, deputatul socialist Bogdan Țîrdea și-a prezentat noua carte „Societatea civilă din Moldova: Sponsorii. ONG-crația. Războaie culturale”. Deputatul povestește despre „armata postmodernistă” finanțată din străinătate, „rețeaua Soros” de ONG-uri și compară bugetele organizațiilor obștești cu bugetele spitalelor. În versiunea deputatului, și NewsMaker a ajuns „în rețeaua lui Soros”.

Menționăm că toată informația despre donatori și sursele de finanțare ale NewsMaker este deschisă, transparentă, publicată pe site la rubrica „Despre proiect” și se actualizează sistematic.

ong, Țîrdea, top, сорос

Știri similare

Viață

O nouă conexiune între Franța și R.Moldova: a fost lansată cursa directă Paris Orly – Chișinău

NM espresso

NM Espresso: De ce pleacă bogații din Moldova, ce a provocat ruptura în Blocul «Împreună», ce alte vedete au fost incluse pe lista PAS

Politică

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Doina Buruiană
| 7 iulie, 2025
21:17

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc.

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.