BERD luat în port. Scandalul despre portul Giurgiulești a izbucnit cu o nouă putere

Disputele de cândva dintre foștii și actualii proprietari ai portului Giurgiulești din nou iau amploare. De data aceasta, este implicată și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Unul dintre cei implicați în dispute, compania „Bemol” din Moldova, care deține o rețea de stații PECO, a acuzat oficiul local al BERD de intervenție în procesul de judecată și de presiune asupra justiției. Cei din cadrul companiei sunt convinși că anume BERD a pregătit proiectul de lege care este criticat și care vizează punerea sub sechestru a bunurilor debitorilor, încercând să împiedice compania „Bemol” să-și returneze fondurile investite cândva în port. Cei de la BERD au declarat că nu vor comenta acuzațiile și au reamintit că banca a investit peste un miliard de euro în diferite proiecte din Moldova. NM a studiat această situație.

Scrisoarea de la „Bemol”

Mai multe instituții de presă din Moldova au primit, la 6 august, o scrisoare deschisă de la compania „Bemol” cu adresarea către Jürgen Rigterink, președintele interimar al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (este la dispoziția redacției NM).

În această scrisoare, compania abordează trei chestiuni. „Bemol” atrage atenție asupra faptului că Angela Sax, șefa oficiului local al BERD în Moldova, „a acuzat public” instanța moldovenească, care a luat o decizie în defavoarea fostului administrator al portului Giurgiulești, Thomas Moser (este beneficiarul final al „Danube Logistics”, compania care administrează portul – NM.).

Compania face referire la un subiect din știrile ProTV din 1 iunie 2020, în care Sax afirmă că decizia Curții de Apel (din 12 mai 2020 – NM.) subminează încrederea față de eforturile depuse pentru promovarea Moldovei ca destinație pentru afaceri și afectează întregul climat investițional din Moldova.

Cei din companie resping afirmațiile șefei BERD în Moldova și își exprimă indignarea în legătură cu declarațiile precum că banca este beneficiarul principal al dividendelor (65%) și veniturilor din vânzări (65%). „Bemol” susține că nu este adevărat.

De asemenea, compania susține că banca intervine prea mult în litigiul dintre „Bemol” și Moser, adresându-se către Curtea de Apel cu solicitarea de a revizui decizia Curții Supreme de Justiție. Cei din companie menționează că prin aceasta, BERD încalcă nu numai termenii apelării, dar și principiile supremației dreptului și eforturilor pentru asigurarea justiției definitive în Moldova.

Cel de-al treilea detaliu care a indignat compania „Bemol” ține de proiectul de amendamente privind bunurile debitorilor puse sub sechestru, care a fost adoptat recent în prima lectură. Potrivit afirmațiilor „Bemol”, acest proiect a fost pregătit cu participarea BERD. Cei din companie se bazează pe cuvintele lui Nicolae Eșanu, consilierul premierului pe domeniul dreptului, care a prezentat respectivul document. Acesta a recunoscut că proiectul de lege a fost pregătit „de alte persoane, cu încălcarea procedurii legale”. În scrisoare se mai menționează că acest proiect de lege „a avut rolul de a transmite un semnal instanțelor de judecată moldovenești în privința litigiilor curente în legătură cu asigurarea respectării activelor ce aparțin beneficiarilor din companiilor moldovenești (bineînțeles, era vorba despre disputele nesoluționate dintre „Bemol” și Moser) și timp îndelungat a fost discutat cu ambasadorii”.

Cine a inventat proiectul de lege?

De notat că în acest caz, este vorba, probabil, despre proiectul de amendamente pe care parlamentul l-a aprobat în prima lectură, în ritm rapid, la 20 iulie. Opoziția și apărătorii drepturilor omului au fost împotriva proiectului.

Cele mai multe critici au fost la adresa a două amendamente. Unul dintre acestea se referă la recuperarea banilor spălați sau utilizați pentru finanțarea terorismului. În art. 88 al Codului de executare a fost introdus un punct care prevede faptul că nu pot fi recuperate bunuri sau bani de la alte persoane decât „debitorul”, chiar dacă persoana declarată vinovată de aceste infracțiuni le deține prin acoliții săi (proprietari indirecți).

O altă modificare controversată este la legea cu privire la societățile cu răspundere limitată (SRL). Conform acestui amendament, dacă persoana care a spălat bani are o cotă într-un SRL, această cotă (în capital sau avere) nu poate fi încasată.

Sergiu Litvinenco, deputat PAS, presupune că promovarea amendamentelor ține de conflictul de la portul Giurgiulești (65% din capitalul social al „Danube Logistics” SRL, compania care administrează portul, au fost puse sub sechestru de către executorii judecătorești). „Atunci când dl Eșanu a prezentat proiectul în parlament, el a spus că amendamentele se referă la o companie ale cărei conturi au fost arestate”, a precizat Litvinenco (consilierul prim-ministrului, Nicolae Eșanu a fost autorul proiectului de lege).

Solicitați de NM să comenteze acuzațiile „Bemol”, cei de la BERD au răspuns: „BERD nu va comenta litigiul care încă durează. BERD susține activitatea neîntreruptă a portului Giurgiulești și, ca investitor în port, și ca investitor instituțional important în Moldova, care a investit până în ziua de azi peste 1,3 miliarde de euro în diferite sectoare”.

De menționat că apăruseră semne de întrebare și față de cifra de 65% cota BERD în veniturile portului Giurgiulești. În realitate, este vorba despre divizarea profitului în proporție de 65% la 35% între compania care administrează portul și BERD. Alla Aidov, adjunctul directorului general al companiei „Danube Logistics”, a precizat pentru NM că „Danube Logistics Holding BV” și BERD au încheiat mai devreme un acord cu privire la neînstrăinarea acțiunilor și participarea la venituri în proporții de 65% (BERD) și 35% (Danube Logistics Holding BV). „În conformitate cu acest acord, BERD este beneficiarul tuturor avantajelor economice care reies din dreptul de proprietate al „Danube Logistics Holding BV” la acțiunile din compania moldovenească, inclusiv în dividende și, în caz de vânzare a companiei, obține aceeași cotă a veniturilor din această vânzare”, a spus Aidov.

Litigiul

Acum câteva luni, la 12 mai, Curtea de Apel Chișinău a interzis companiei „Danube Logistics” să transfere suma de 178,4 milioane de lei acționarului său din Olanda și unicului proprietar „Danube Logistics Holding BV” ca datorie, deoarece continuă litigiul cu „Bemol Retail”, fostul acționar al „Danube Logistics”, dar și cu Rafig Aliyev, proprietarul companiei care de mai mulți ani cere de la fostul său partener Thomas Moser să restituie mijloacele investite în companie și profitul ratat.

În decizia instanței se menționează legea cu privire la prevenirea spălării banilor și combaterea terorismului, în care e indicat cine este considerat proprietarul privat al companiei și ce-i posibil de făcut cu bunurile sale. În hotărâre se mai spune că anume Thomas Moser este proprietarul final al „Danube Logistics Holding BV”. Iar Moser are datorii față de „Bemol” și în acest sens există și hotărârea instanței, și facturile din 2018 –în sumă totală de 178,4 milioane de lei, inclusiv 177,4 milioane de lei – suma principală a prejudiciului, iar un milion de lei – mijloacele utilizate de Moser în scopuri personale, dar și cheltuielile de judecată și asistența juridică.

Următoarea ședință de judecată ar fi trebuit să aibă loc la 4 august, însă pe site-ul Curții de Apel este indicat că aceasta a fost anulată din cauza retragerii cererii. În luna septembrie, instanța iarăși va examina retragerea deciziei în cazul „Danube Logistics Holding BV” contra „Bemol Retail”.

În luna octombrie, ar trebui să aibă loc ședința de judecată pentru recuperarea datoriilor. De data aceasta, alături de „Danube Logistics”, co-reclamant va fi BERD.

De notat că la sfârșitul lunii septembrie 2019, executorul judecătoresc Gheorghe Boțan a pus sechestru pe 65% din capitalul social al companiei „ICS Danube Logistics” în mărime de 177,4 milioane lei (capitalul social al companiei este de aproximativ 270 milioane lei). În hotărâre este indicat faptul că Agenția Servicii Publice nu are dreptul să înregistreze operațiuni ce țin de o posibilă reorganizare a companiei „ICS Danube Logistics”, să înstrăineze ori să vândă cotele în companie.

Compania „ICS Danube Logistics” administrează Portul Internațional Giurgiulești. În ce privește portul, sunt litigii deja de mai mulți ani dintre Rafig Aliyev, fostul proprietar, cetățean al Azerbaidjanului, și Thomas Moser, actualul proprietar, cetățean al Germaniei. Din anul 2004, acesta din urmă a reprezentat în Moldova interesele grupului „Azpetrol”, care aparținea lui Aliyev. Iar Aliyev mai deține în Moldova și rețeaua de benzinării „Bemol”.

În luna septembrie 2019, Aliyev a reluat litigiul cu Thomas Moser, cerând anularea tranzacției de vânzare-cumpărare de acum nouă ani, în urma căreia proprietar al portului a devenit compania lui Moser, „ICS Danube Logistics”.

Însă executorul judecătoresc a pus sechestru pe o parte a capitalului social al „ICS Danube Logistics” în cadrul altui dosar, inițiat la cererea companiei lui Rafig Aliyev, „Bemol Retail”. În anul 2018, Judecătoria sectorului Buiucani a luat o decizie privind recuperarea sumei de 177,4 milioane lei de la Thomas Moser și adjunctul șefului „Danube Logistics”, Alla Aidov: 126,3 milioane de lei – doar de la Moser și 51,1 milioane de lei – de la Moser și Aidov în solidaritate. În acest caz, există o decizie definitivă a Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre plata prejudiciului cauzat companiei „Bemol Retail” de către managerii companiei pentru administrare ineficientă. Potrivit deciziei de judecată, Moser a condus compania „Bemol Retail” din anul 2006 până în anul 2012.

Cei de la „Danube Logistics” au declarat că decizia cu privire la punerea sub sechestru a unei părți a capitalului social al companiei este „nelegitimă”. „Interdicția aplicată este parte a unei scheme puse la punct (a fostului proprietar al portului, Rafig Aliyev. – NM) pentru exproprierea cotei „Danube Logistics Holding BV” în capitalul „Danube Logistics” SRL, cu ajutorul justiției moldovenești și, astfel, pentru a obține controlul asupra portului Giurgiulești. Compania „Danube Logistisc Holding BV” este persoană juridică și aparține unei companii olandeze, „Danube Holding BV”, de aceea nu poate fi responsabil pentru pretențiile neîntemeiate ale „Bemol Retail” SRL față de persoana fizică Thomas Moser”, se menționează în răspunsul pe care NM l-a primit de la noul director general al companiei „Danube Logistics”, Mathias von Tucher.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Exfactor/imagine simbol

Moldovenii ar putea vinde locuința ipotecată înainte de achitarea creditului. Proiect de lege

Cetățenii moldoveni vor putea să vândă locuințele procurate în credit înainte de stingerea împrumutului. Măsura face parte dintr-un proiect de lege elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), care introduce reguli noi pentru contractele de credit ipotecar și protecția consumatorilor.

Conform documentului, pentru creditele atașate la o valută străină, sunt prevăzute mecanisme suplimentare de protecție, inclusiv dreptul consumatorului de a solicita conversia creditului în altă monedă și obligația creditorului de a avertiza clientul în cazul creșterii semnificative a ratelor de plată.

Proiectul introduce garanții suplimentare pentru consumatorii care întâmpină dificultăți de plată. Astfel, creditorul va trebui să informeze consumatorul încă din prima zi de restanță și periodic despre sumele restante și consecințele neexecutării, iar penalitățile vor fi plafonate prin lege, în funcție de perioada de executare a contractului și de situația consumatorului. De asemenea, proiectul instituie o perioadă minimă între declararea scadenței anticipate și pornirea executării silite, limitează suplimentar penalitățile după scadența anticipată. Totodată, consumatorul va putea solicita vânzarea directă a bunului ipotecat înainte de executare, potrivit unei proceduri reglementate expres. Dacă suma obținută din valorificarea bunului nu acoperă integral datoria, creditorul va trebui să permită rambursarea diferenței în rate adaptate situației consumatorului.

Un alt element important al proiectului îl constituie instituirea cerințelor referitoare la conduita creditorilor și intermediarilor de credite, precum și cele referitoare la abilitățile și cerințele privind remunerarea personalului implicat în acordarea creditelor.

Proiectul reglementează, de asemenea, activitatea intermediarilor de credite, a reprezentanților desemnați și a creditorilor non-financiari, prin instituirea unui regim clar de acces pe piață, de organizare și de supraveghere. Astfel, desfășurarea acestor activități va fi condiționată de înregistrarea în registre publice gestionate de CNPF, de respectarea unor cerințe privind integritatea, competența profesională și capacitatea de a presta servicii în mod responsabil, precum și de obligația de a menține permanent aceste condiții.

Proiectul de lege privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale va fi promovat de Ministerul Finanțelor, urmând a fi supus procedurilor de avizare și consultare publică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: