BERD luat în port. Scandalul despre portul Giurgiulești a izbucnit cu o nouă putere

Disputele de cândva dintre foștii și actualii proprietari ai portului Giurgiulești din nou iau amploare. De data aceasta, este implicată și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Unul dintre cei implicați în dispute, compania „Bemol” din Moldova, care deține o rețea de stații PECO, a acuzat oficiul local al BERD de intervenție în procesul de judecată și de presiune asupra justiției. Cei din cadrul companiei sunt convinși că anume BERD a pregătit proiectul de lege care este criticat și care vizează punerea sub sechestru a bunurilor debitorilor, încercând să împiedice compania „Bemol” să-și returneze fondurile investite cândva în port. Cei de la BERD au declarat că nu vor comenta acuzațiile și au reamintit că banca a investit peste un miliard de euro în diferite proiecte din Moldova. NM a studiat această situație.

Scrisoarea de la „Bemol”

Mai multe instituții de presă din Moldova au primit, la 6 august, o scrisoare deschisă de la compania „Bemol” cu adresarea către Jürgen Rigterink, președintele interimar al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (este la dispoziția redacției NM).

În această scrisoare, compania abordează trei chestiuni. „Bemol” atrage atenție asupra faptului că Angela Sax, șefa oficiului local al BERD în Moldova, „a acuzat public” instanța moldovenească, care a luat o decizie în defavoarea fostului administrator al portului Giurgiulești, Thomas Moser (este beneficiarul final al „Danube Logistics”, compania care administrează portul – NM.).

Compania face referire la un subiect din știrile ProTV din 1 iunie 2020, în care Sax afirmă că decizia Curții de Apel (din 12 mai 2020 – NM.) subminează încrederea față de eforturile depuse pentru promovarea Moldovei ca destinație pentru afaceri și afectează întregul climat investițional din Moldova.

Cei din companie resping afirmațiile șefei BERD în Moldova și își exprimă indignarea în legătură cu declarațiile precum că banca este beneficiarul principal al dividendelor (65%) și veniturilor din vânzări (65%). „Bemol” susține că nu este adevărat.

De asemenea, compania susține că banca intervine prea mult în litigiul dintre „Bemol” și Moser, adresându-se către Curtea de Apel cu solicitarea de a revizui decizia Curții Supreme de Justiție. Cei din companie menționează că prin aceasta, BERD încalcă nu numai termenii apelării, dar și principiile supremației dreptului și eforturilor pentru asigurarea justiției definitive în Moldova.

Cel de-al treilea detaliu care a indignat compania „Bemol” ține de proiectul de amendamente privind bunurile debitorilor puse sub sechestru, care a fost adoptat recent în prima lectură. Potrivit afirmațiilor „Bemol”, acest proiect a fost pregătit cu participarea BERD. Cei din companie se bazează pe cuvintele lui Nicolae Eșanu, consilierul premierului pe domeniul dreptului, care a prezentat respectivul document. Acesta a recunoscut că proiectul de lege a fost pregătit „de alte persoane, cu încălcarea procedurii legale”. În scrisoare se mai menționează că acest proiect de lege „a avut rolul de a transmite un semnal instanțelor de judecată moldovenești în privința litigiilor curente în legătură cu asigurarea respectării activelor ce aparțin beneficiarilor din companiilor moldovenești (bineînțeles, era vorba despre disputele nesoluționate dintre „Bemol” și Moser) și timp îndelungat a fost discutat cu ambasadorii”.

Cine a inventat proiectul de lege?

De notat că în acest caz, este vorba, probabil, despre proiectul de amendamente pe care parlamentul l-a aprobat în prima lectură, în ritm rapid, la 20 iulie. Opoziția și apărătorii drepturilor omului au fost împotriva proiectului.

Cele mai multe critici au fost la adresa a două amendamente. Unul dintre acestea se referă la recuperarea banilor spălați sau utilizați pentru finanțarea terorismului. În art. 88 al Codului de executare a fost introdus un punct care prevede faptul că nu pot fi recuperate bunuri sau bani de la alte persoane decât „debitorul”, chiar dacă persoana declarată vinovată de aceste infracțiuni le deține prin acoliții săi (proprietari indirecți).

O altă modificare controversată este la legea cu privire la societățile cu răspundere limitată (SRL). Conform acestui amendament, dacă persoana care a spălat bani are o cotă într-un SRL, această cotă (în capital sau avere) nu poate fi încasată.

Sergiu Litvinenco, deputat PAS, presupune că promovarea amendamentelor ține de conflictul de la portul Giurgiulești (65% din capitalul social al „Danube Logistics” SRL, compania care administrează portul, au fost puse sub sechestru de către executorii judecătorești). „Atunci când dl Eșanu a prezentat proiectul în parlament, el a spus că amendamentele se referă la o companie ale cărei conturi au fost arestate”, a precizat Litvinenco (consilierul prim-ministrului, Nicolae Eșanu a fost autorul proiectului de lege).

Solicitați de NM să comenteze acuzațiile „Bemol”, cei de la BERD au răspuns: „BERD nu va comenta litigiul care încă durează. BERD susține activitatea neîntreruptă a portului Giurgiulești și, ca investitor în port, și ca investitor instituțional important în Moldova, care a investit până în ziua de azi peste 1,3 miliarde de euro în diferite sectoare”.

De menționat că apăruseră semne de întrebare și față de cifra de 65% cota BERD în veniturile portului Giurgiulești. În realitate, este vorba despre divizarea profitului în proporție de 65% la 35% între compania care administrează portul și BERD. Alla Aidov, adjunctul directorului general al companiei „Danube Logistics”, a precizat pentru NM că „Danube Logistics Holding BV” și BERD au încheiat mai devreme un acord cu privire la neînstrăinarea acțiunilor și participarea la venituri în proporții de 65% (BERD) și 35% (Danube Logistics Holding BV). „În conformitate cu acest acord, BERD este beneficiarul tuturor avantajelor economice care reies din dreptul de proprietate al „Danube Logistics Holding BV” la acțiunile din compania moldovenească, inclusiv în dividende și, în caz de vânzare a companiei, obține aceeași cotă a veniturilor din această vânzare”, a spus Aidov.

Litigiul

Acum câteva luni, la 12 mai, Curtea de Apel Chișinău a interzis companiei „Danube Logistics” să transfere suma de 178,4 milioane de lei acționarului său din Olanda și unicului proprietar „Danube Logistics Holding BV” ca datorie, deoarece continuă litigiul cu „Bemol Retail”, fostul acționar al „Danube Logistics”, dar și cu Rafig Aliyev, proprietarul companiei care de mai mulți ani cere de la fostul său partener Thomas Moser să restituie mijloacele investite în companie și profitul ratat.

În decizia instanței se menționează legea cu privire la prevenirea spălării banilor și combaterea terorismului, în care e indicat cine este considerat proprietarul privat al companiei și ce-i posibil de făcut cu bunurile sale. În hotărâre se mai spune că anume Thomas Moser este proprietarul final al „Danube Logistics Holding BV”. Iar Moser are datorii față de „Bemol” și în acest sens există și hotărârea instanței, și facturile din 2018 –în sumă totală de 178,4 milioane de lei, inclusiv 177,4 milioane de lei – suma principală a prejudiciului, iar un milion de lei – mijloacele utilizate de Moser în scopuri personale, dar și cheltuielile de judecată și asistența juridică.

Următoarea ședință de judecată ar fi trebuit să aibă loc la 4 august, însă pe site-ul Curții de Apel este indicat că aceasta a fost anulată din cauza retragerii cererii. În luna septembrie, instanța iarăși va examina retragerea deciziei în cazul „Danube Logistics Holding BV” contra „Bemol Retail”.

În luna octombrie, ar trebui să aibă loc ședința de judecată pentru recuperarea datoriilor. De data aceasta, alături de „Danube Logistics”, co-reclamant va fi BERD.

De notat că la sfârșitul lunii septembrie 2019, executorul judecătoresc Gheorghe Boțan a pus sechestru pe 65% din capitalul social al companiei „ICS Danube Logistics” în mărime de 177,4 milioane lei (capitalul social al companiei este de aproximativ 270 milioane lei). În hotărâre este indicat faptul că Agenția Servicii Publice nu are dreptul să înregistreze operațiuni ce țin de o posibilă reorganizare a companiei „ICS Danube Logistics”, să înstrăineze ori să vândă cotele în companie.

Compania „ICS Danube Logistics” administrează Portul Internațional Giurgiulești. În ce privește portul, sunt litigii deja de mai mulți ani dintre Rafig Aliyev, fostul proprietar, cetățean al Azerbaidjanului, și Thomas Moser, actualul proprietar, cetățean al Germaniei. Din anul 2004, acesta din urmă a reprezentat în Moldova interesele grupului „Azpetrol”, care aparținea lui Aliyev. Iar Aliyev mai deține în Moldova și rețeaua de benzinării „Bemol”.

În luna septembrie 2019, Aliyev a reluat litigiul cu Thomas Moser, cerând anularea tranzacției de vânzare-cumpărare de acum nouă ani, în urma căreia proprietar al portului a devenit compania lui Moser, „ICS Danube Logistics”.

Însă executorul judecătoresc a pus sechestru pe o parte a capitalului social al „ICS Danube Logistics” în cadrul altui dosar, inițiat la cererea companiei lui Rafig Aliyev, „Bemol Retail”. În anul 2018, Judecătoria sectorului Buiucani a luat o decizie privind recuperarea sumei de 177,4 milioane lei de la Thomas Moser și adjunctul șefului „Danube Logistics”, Alla Aidov: 126,3 milioane de lei – doar de la Moser și 51,1 milioane de lei – de la Moser și Aidov în solidaritate. În acest caz, există o decizie definitivă a Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre plata prejudiciului cauzat companiei „Bemol Retail” de către managerii companiei pentru administrare ineficientă. Potrivit deciziei de judecată, Moser a condus compania „Bemol Retail” din anul 2006 până în anul 2012.

Cei de la „Danube Logistics” au declarat că decizia cu privire la punerea sub sechestru a unei părți a capitalului social al companiei este „nelegitimă”. „Interdicția aplicată este parte a unei scheme puse la punct (a fostului proprietar al portului, Rafig Aliyev. – NM) pentru exproprierea cotei „Danube Logistics Holding BV” în capitalul „Danube Logistics” SRL, cu ajutorul justiției moldovenești și, astfel, pentru a obține controlul asupra portului Giurgiulești. Compania „Danube Logistisc Holding BV” este persoană juridică și aparține unei companii olandeze, „Danube Holding BV”, de aceea nu poate fi responsabil pentru pretențiile neîntemeiate ale „Bemol Retail” SRL față de persoana fizică Thomas Moser”, se menționează în răspunsul pe care NM l-a primit de la noul director general al companiei „Danube Logistics”, Mathias von Tucher.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

„Nu mă tem”: Gutnic, prima reacție după ce a fost dată în judecată de Ceban

Fosta viceprimară a capitalei, Irina Gutnic, a declarat că este pregătită să-și susțină în instanță afirmațiile care îl vizează pe edilul Ion Ceban și că deține probe în acest sens. Declarațiile reprezintă o reacție la decizia primarului de a o acționa în judecată pentru a-și apăra „onoarea, demnitatea și reputația profesională”.

„Am aflat și eu că domnul Ion Ceban intenționează să își apere onoarea și demnitatea în instanță, susținând că l-aș fi calomniat. Dacă nu ar fi atât de grav, ar fi de râs”, a scris Gutnic pe o rețea de socializare.

Ulterior, ea a venit cu mai multe întrebări către primar: „Oare nu ați angajat persoane în întreprinderile municipale care, în loc să își exercite atribuțiile de serviciu, au desfășurat activități de promovare a imaginii dumneavoastră? (….) Oare nu au fost cheltuiți bani publici pentru materiale prezentate cică pentru promovarea imaginii Primăriei, dar care ridică întrebări legitime cu privire la scopul lor real? (…) Oare tot e calomnie faptul ca ți-ai angajat toți consilierii MAN în subdiviziunile PMC (nota red. Primăriei municipiului Chișinău) și în Consiliile de Administrare? La fel, vor trebui lămurite și toate aspectele privind acordarea ajutoarelor materiale către persoane loiale dvs, probabil sunt persoane vulnerabile care merită cu adevărat 100000 lei pentru nevoi, dar nu cele selectate de mama dvs”.

„Dacă tot mergeți în instanță, acolo vom avea ocazia să prezentăm documente, probe și explicații. (…) Nu mă tem. (…) Diferența dintre noi este că eu sunt pregătită să îmi susțin afirmațiile cu probe. Ne vom vedea în instanță. Acolo vor conta documentele, faptele și legea”, a conchis Gutnic.

În contextul celor comunicate de Irina Gutnic, NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții primarului Ion Ceban.

***

Amintim că primarul Chișinăului, Ion Ceban, a dat-o în judecată pe Irina Gutnic, la aproape o lună și jumătate după ce a demis-o din funcția de viceprimară. Potrivit Portalului Național al Instanțelor de Judecată, dosarul, înregistrat la 1 iulie, are ca obiect apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Scandalul dintre Gutnic și Ceban a izbucnit în luna mai. Atunci, primarul a anunțat că a semnat o dispoziție de revocare din funcție a viceprimarului, Irina Gutnic.

Gutnic a calificat demiterea drept ilegală și a anunțat că va contesta decizia în instanță. Ea l-a acuzat pe Ceban că a transformat Primăria într-un „mecanism de PR politic” și că ar supune angajații „terorii administrative”. Gutnic și-a anunțat plecarea din Partidul MAN în aceeași zi. În replică, Ion Ceban a declarat că dezvăluirile Irinei Gutnic ar fi fost orchestrate din exterior cu scopul de a-l destitui din funcție. Potrivit edilului, Gutnic ar fi acționat la indicațiile unor forțe externe, ar fi înregistrat colegii cu microfonul ascuns și ar fi transmis materiale unor terțe părți în schimbul promisiunii că dosarele deschise împotriva sa vor fi închise. Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, a respins acuzațiile și a declarat că plecările din MAN și dezvăluirile despre ilegalități sunt consecința acțiunilor lui Ceban.

Între timp, Gutnic a depus un denunț la Centrul Național Anticorupție împotriva primarului general Ion Ceban, acuzându-l de „abuz de putere” și l-a chemat pe Ceban în instanță.

NewsMaker a explicat ce consecințe ar putea avea acest conflict și de ce avantajează partidul de guvernare PAS – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: