BERD luat în port. Scandalul despre portul Giurgiulești a izbucnit cu o nouă putere

Disputele de cândva dintre foștii și actualii proprietari ai portului Giurgiulești din nou iau amploare. De data aceasta, este implicată și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Unul dintre cei implicați în dispute, compania „Bemol” din Moldova, care deține o rețea de stații PECO, a acuzat oficiul local al BERD de intervenție în procesul de judecată și de presiune asupra justiției. Cei din cadrul companiei sunt convinși că anume BERD a pregătit proiectul de lege care este criticat și care vizează punerea sub sechestru a bunurilor debitorilor, încercând să împiedice compania „Bemol” să-și returneze fondurile investite cândva în port. Cei de la BERD au declarat că nu vor comenta acuzațiile și au reamintit că banca a investit peste un miliard de euro în diferite proiecte din Moldova. NM a studiat această situație.

Scrisoarea de la „Bemol”

Mai multe instituții de presă din Moldova au primit, la 6 august, o scrisoare deschisă de la compania „Bemol” cu adresarea către Jürgen Rigterink, președintele interimar al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (este la dispoziția redacției NM).

În această scrisoare, compania abordează trei chestiuni. „Bemol” atrage atenție asupra faptului că Angela Sax, șefa oficiului local al BERD în Moldova, „a acuzat public” instanța moldovenească, care a luat o decizie în defavoarea fostului administrator al portului Giurgiulești, Thomas Moser (este beneficiarul final al „Danube Logistics”, compania care administrează portul – NM.).

Compania face referire la un subiect din știrile ProTV din 1 iunie 2020, în care Sax afirmă că decizia Curții de Apel (din 12 mai 2020 – NM.) subminează încrederea față de eforturile depuse pentru promovarea Moldovei ca destinație pentru afaceri și afectează întregul climat investițional din Moldova.

Cei din companie resping afirmațiile șefei BERD în Moldova și își exprimă indignarea în legătură cu declarațiile precum că banca este beneficiarul principal al dividendelor (65%) și veniturilor din vânzări (65%). „Bemol” susține că nu este adevărat.

De asemenea, compania susține că banca intervine prea mult în litigiul dintre „Bemol” și Moser, adresându-se către Curtea de Apel cu solicitarea de a revizui decizia Curții Supreme de Justiție. Cei din companie menționează că prin aceasta, BERD încalcă nu numai termenii apelării, dar și principiile supremației dreptului și eforturilor pentru asigurarea justiției definitive în Moldova.

Cel de-al treilea detaliu care a indignat compania „Bemol” ține de proiectul de amendamente privind bunurile debitorilor puse sub sechestru, care a fost adoptat recent în prima lectură. Potrivit afirmațiilor „Bemol”, acest proiect a fost pregătit cu participarea BERD. Cei din companie se bazează pe cuvintele lui Nicolae Eșanu, consilierul premierului pe domeniul dreptului, care a prezentat respectivul document. Acesta a recunoscut că proiectul de lege a fost pregătit „de alte persoane, cu încălcarea procedurii legale”. În scrisoare se mai menționează că acest proiect de lege „a avut rolul de a transmite un semnal instanțelor de judecată moldovenești în privința litigiilor curente în legătură cu asigurarea respectării activelor ce aparțin beneficiarilor din companiilor moldovenești (bineînțeles, era vorba despre disputele nesoluționate dintre „Bemol” și Moser) și timp îndelungat a fost discutat cu ambasadorii”.

Cine a inventat proiectul de lege?

De notat că în acest caz, este vorba, probabil, despre proiectul de amendamente pe care parlamentul l-a aprobat în prima lectură, în ritm rapid, la 20 iulie. Opoziția și apărătorii drepturilor omului au fost împotriva proiectului.

Cele mai multe critici au fost la adresa a două amendamente. Unul dintre acestea se referă la recuperarea banilor spălați sau utilizați pentru finanțarea terorismului. În art. 88 al Codului de executare a fost introdus un punct care prevede faptul că nu pot fi recuperate bunuri sau bani de la alte persoane decât „debitorul”, chiar dacă persoana declarată vinovată de aceste infracțiuni le deține prin acoliții săi (proprietari indirecți).

O altă modificare controversată este la legea cu privire la societățile cu răspundere limitată (SRL). Conform acestui amendament, dacă persoana care a spălat bani are o cotă într-un SRL, această cotă (în capital sau avere) nu poate fi încasată.

Sergiu Litvinenco, deputat PAS, presupune că promovarea amendamentelor ține de conflictul de la portul Giurgiulești (65% din capitalul social al „Danube Logistics” SRL, compania care administrează portul, au fost puse sub sechestru de către executorii judecătorești). „Atunci când dl Eșanu a prezentat proiectul în parlament, el a spus că amendamentele se referă la o companie ale cărei conturi au fost arestate”, a precizat Litvinenco (consilierul prim-ministrului, Nicolae Eșanu a fost autorul proiectului de lege).

Solicitați de NM să comenteze acuzațiile „Bemol”, cei de la BERD au răspuns: „BERD nu va comenta litigiul care încă durează. BERD susține activitatea neîntreruptă a portului Giurgiulești și, ca investitor în port, și ca investitor instituțional important în Moldova, care a investit până în ziua de azi peste 1,3 miliarde de euro în diferite sectoare”.

De menționat că apăruseră semne de întrebare și față de cifra de 65% cota BERD în veniturile portului Giurgiulești. În realitate, este vorba despre divizarea profitului în proporție de 65% la 35% între compania care administrează portul și BERD. Alla Aidov, adjunctul directorului general al companiei „Danube Logistics”, a precizat pentru NM că „Danube Logistics Holding BV” și BERD au încheiat mai devreme un acord cu privire la neînstrăinarea acțiunilor și participarea la venituri în proporții de 65% (BERD) și 35% (Danube Logistics Holding BV). „În conformitate cu acest acord, BERD este beneficiarul tuturor avantajelor economice care reies din dreptul de proprietate al „Danube Logistics Holding BV” la acțiunile din compania moldovenească, inclusiv în dividende și, în caz de vânzare a companiei, obține aceeași cotă a veniturilor din această vânzare”, a spus Aidov.

Litigiul

Acum câteva luni, la 12 mai, Curtea de Apel Chișinău a interzis companiei „Danube Logistics” să transfere suma de 178,4 milioane de lei acționarului său din Olanda și unicului proprietar „Danube Logistics Holding BV” ca datorie, deoarece continuă litigiul cu „Bemol Retail”, fostul acționar al „Danube Logistics”, dar și cu Rafig Aliyev, proprietarul companiei care de mai mulți ani cere de la fostul său partener Thomas Moser să restituie mijloacele investite în companie și profitul ratat.

În decizia instanței se menționează legea cu privire la prevenirea spălării banilor și combaterea terorismului, în care e indicat cine este considerat proprietarul privat al companiei și ce-i posibil de făcut cu bunurile sale. În hotărâre se mai spune că anume Thomas Moser este proprietarul final al „Danube Logistics Holding BV”. Iar Moser are datorii față de „Bemol” și în acest sens există și hotărârea instanței, și facturile din 2018 –în sumă totală de 178,4 milioane de lei, inclusiv 177,4 milioane de lei – suma principală a prejudiciului, iar un milion de lei – mijloacele utilizate de Moser în scopuri personale, dar și cheltuielile de judecată și asistența juridică.

Următoarea ședință de judecată ar fi trebuit să aibă loc la 4 august, însă pe site-ul Curții de Apel este indicat că aceasta a fost anulată din cauza retragerii cererii. În luna septembrie, instanța iarăși va examina retragerea deciziei în cazul „Danube Logistics Holding BV” contra „Bemol Retail”.

În luna octombrie, ar trebui să aibă loc ședința de judecată pentru recuperarea datoriilor. De data aceasta, alături de „Danube Logistics”, co-reclamant va fi BERD.

De notat că la sfârșitul lunii septembrie 2019, executorul judecătoresc Gheorghe Boțan a pus sechestru pe 65% din capitalul social al companiei „ICS Danube Logistics” în mărime de 177,4 milioane lei (capitalul social al companiei este de aproximativ 270 milioane lei). În hotărâre este indicat faptul că Agenția Servicii Publice nu are dreptul să înregistreze operațiuni ce țin de o posibilă reorganizare a companiei „ICS Danube Logistics”, să înstrăineze ori să vândă cotele în companie.

Compania „ICS Danube Logistics” administrează Portul Internațional Giurgiulești. În ce privește portul, sunt litigii deja de mai mulți ani dintre Rafig Aliyev, fostul proprietar, cetățean al Azerbaidjanului, și Thomas Moser, actualul proprietar, cetățean al Germaniei. Din anul 2004, acesta din urmă a reprezentat în Moldova interesele grupului „Azpetrol”, care aparținea lui Aliyev. Iar Aliyev mai deține în Moldova și rețeaua de benzinării „Bemol”.

În luna septembrie 2019, Aliyev a reluat litigiul cu Thomas Moser, cerând anularea tranzacției de vânzare-cumpărare de acum nouă ani, în urma căreia proprietar al portului a devenit compania lui Moser, „ICS Danube Logistics”.

Însă executorul judecătoresc a pus sechestru pe o parte a capitalului social al „ICS Danube Logistics” în cadrul altui dosar, inițiat la cererea companiei lui Rafig Aliyev, „Bemol Retail”. În anul 2018, Judecătoria sectorului Buiucani a luat o decizie privind recuperarea sumei de 177,4 milioane lei de la Thomas Moser și adjunctul șefului „Danube Logistics”, Alla Aidov: 126,3 milioane de lei – doar de la Moser și 51,1 milioane de lei – de la Moser și Aidov în solidaritate. În acest caz, există o decizie definitivă a Curții Supreme de Justiție. Este vorba despre plata prejudiciului cauzat companiei „Bemol Retail” de către managerii companiei pentru administrare ineficientă. Potrivit deciziei de judecată, Moser a condus compania „Bemol Retail” din anul 2006 până în anul 2012.

Cei de la „Danube Logistics” au declarat că decizia cu privire la punerea sub sechestru a unei părți a capitalului social al companiei este „nelegitimă”. „Interdicția aplicată este parte a unei scheme puse la punct (a fostului proprietar al portului, Rafig Aliyev. – NM) pentru exproprierea cotei „Danube Logistics Holding BV” în capitalul „Danube Logistics” SRL, cu ajutorul justiției moldovenești și, astfel, pentru a obține controlul asupra portului Giurgiulești. Compania „Danube Logistisc Holding BV” este persoană juridică și aparține unei companii olandeze, „Danube Holding BV”, de aceea nu poate fi responsabil pentru pretențiile neîntemeiate ale „Bemol Retail” SRL față de persoana fizică Thomas Moser”, se menționează în răspunsul pe care NM l-a primit de la noul director general al companiei „Danube Logistics”, Mathias von Tucher.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ТАСС

NM Espresso: Plahotniuc vrea să revină în Moldova, în Transnistria vor crește tarifele, iar Șor ar fi găsit o breșă prin HaiTV?

Extradarea lui Plahotniuc

Vladimir Plahotniuc, reținut în Grecia, a depus o cerere oficială în care și-a exprimat acordul necondiționat pentru extrădarea în Moldova. Anunțul a fost făcut de avocatul său, Lucian Rogac. Potrivit acestuia, Plahotniuc intenționează să «folosească toate mijloacele legale» pentru a reveni în Moldova.

Între timp, revenirea sa ar putea constitui o provocare serioasă pentru sistemul judiciar moldovenesc, reformat de actuala guvernare timp de patru ani. Unii consideră că o condamnare poate fi obținută doar într-o jurisdicție străină. În articolul «Procesul lui Plahotniuc», NM a discutat cu experți despre rezultatele reformei justiției și a încercat să răspundă la întrebarea: este Republica Moldova pregătită să-l judece pe Plahotniuc?

Transnistria: tarife și CUC

Începând cu 1 ianuarie 2026, în Transnistria vor crește tarifele la gaz, electricitate, apă și încălzire. În particular, gazul se va scumpi cu 3%, energia electrică cu 5%, iar apa cu 8%, potrivit autorităților locale.

Anterior, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a avertizat despre riscul unui «colaps financiar și social» din cauza livrărilor limitate de gaz.

Tot la Tiraspol s-a anunțat că Oleg Beleacov va fi înlocuit din funcția de copreședinte al Comisiei Unificate de Control (CUC) de către Constantin Calinenoc. Decretul a fost semnat de Krasnoselski, care a menționat că Beleacov a plecat «din proprie inițiativă» și i-a mulțumit numindu-l «războinic-apărător» și «diplomat-pacifist».

HaiTV și haitv.md: ce se știe

În Google Play a apărut aplicația de streaming HaiTV, destinată utilizatorilor din Moldova, care este promovată intens. Prin această aplicație pot fi urmărite canalele rusești interzise în Moldova, precum și posturile asociate cu Ilan Șor. NM a prezentat o investigație cu detalii despre aplicație.

Consiliul Audiovizualului a cerut autorităților să intervină în cazul aplicației HaiTV și a site-ului haitv.md.

Conferința conservatorilor la Chișinău — scandal

Organizatorii conferinței «Make Europe Great Again» de la Chișinău au acuzat autoritățile moldovene de «cenzură politică» după ce mai multor participanți, inclusiv eurodeputatului ceh Ondrej Dostal și reprezentantului Partidului Conservator din Grecia, Dimos Thanasoulas, li s-a refuzat intrarea în țară. Dostal a fost reținut pe aeroport, declarat persona non grata și deportat, invocându-se «amenințarea asupra ordinii publice». Americanul Brian Brown a fost inițial oprit, dar ulterior i s-a permis intrarea.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a declarat că evenimentul este asociat cu persoane și companii apropiate oligarhului fugar Ilan Șor și este finanțat din «surse netransparente». Potrivit SIS, unii invitați promovează o «agendă extremistă» și pot reprezenta o amenințare la adresa integrității teritoriale și democrației din Republica Moldova.

Protest al opoziției: participanții au fost plătiți?

Poliția a anunțat că cinci locuitori ai raionului Florești au primit bani pentru a participa la protestul opoziției unite (PSRM, PCRM, «Inima Moldovei» și «Viitorul Moldovei»), organizat pe 26 iulie în Chișinău. Poliția a întocmit procese-verbale și acum îi caută pe intermediarii care au împărțit banii.

Sandu, Grosu și premierul Bulgariei

Președinta Maia Sandu și premierul bulgar Rosen Jelyazkov, aflat în vizită oficială în Moldova, au discutat cooperarea în domeniul energetic, transporturi și turism. Ambele părți au subliniat importanța susținerii comunității bulgare din Moldova și obiectivul comun — «o Europă în care pacea și prosperitatea sunt garantate pentru toți».

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a întâlnit și el cu Jelyazkov, discutând despre «grupările criminale și influența periculoasă a Kremlinului», precum și despre «determinarea de a avansa spre UE».

Situație de urgență în agricultură

După Ștefan Vodă, acum și raionul Căușeni cere declararea stării de urgență în agricultură din cauza unei situații catastrofale: seceta, canicula și înghețurile târzii au distrus până la 90% din recoltă. Asociația «Forța Fermierilor» a acuzat autoritățile de inacțiune, subliniind că situația gravă persistă deja «al patrulea an consecutiv».

Sediul Teleradio Moldova vandalizat

În noaptea de 27 iulie, sediul Teleradio Moldova din Chișinău a fost din nou ținta vandalilor. O persoană cu glugă, împreună cu un complice, au mâzgălit coloanele de la intrare. Conducerea instituției consideră incidentul drept «o tentativă de intimidare a jurnaliștilor».

Milionarii din Moldova

În 2024, numărul milionarilor din Moldova a crescut. Potrivit Serviciului Fiscal, 8019 persoane au declarat venituri de peste 1 milion de lei, cu 1603 mai mult decât în anul precedent. În total, milionarii au câștigat 28,3 miliarde lei și au plătit 1,98 miliarde în buget. Cel mai mare venit declarat a fost de 165,1 milioane lei. Vârsta milionarilor variază între 16 și 88 de ani.

Furtunile și vântul puternic revin

Serviciul Hidrometeorologic a emis cod galben de instabilitate atmosferică pe întreg teritoriul țării, din cauza ploilor cu descărcări electrice, local averse torențiale și grindină. De asemenea, sunt așteptate rafale de vânt de până la 15–20 m/s.

Agenda zilei, 29 iulie:

  • 09:30 — Conferință de presă a fracțiunii PAS în Consiliul municipal Chișinău.
  • 10:00 — Ședință de urgență a Consiliului municipal Chișinău.

Bună dimineața!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: