Colaj NM

Bolea, despre solicitările agricultorilor-protestatari: „Nu pot fi aplicate sub nicio formă”. Reacția lui Slusari

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat pe 30 noiembrie că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. Oficialul a menționat că Ministerul este în așteptarea unor informații de la 4 entități, printre care băncile din Moldova, după care se va „stabili modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”. Într-o reacție, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari a spus că „nu există voință politică suficientă”. 

Declarațiile lui Bolea

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea a spus în timpul unor declarații de presă că este conștient de „situația precară a producătorilor de cereale” și că lucrează „în fiecare zi pentru identificarea de soluții legale”.

Eu, în calitate de ministru al Agriculturii, sunt conștient de situația precară a producătorilor de cereale, în mod special – din Republica Moldova. (…) În fiecare zi, ministerul lucrează pentru identificarea de soluții eficiente și legale de a veni în ajutorul acestui tip de activitate în agricultura din Republica Moldova”, a comunicat Bolea.

El a mai spus că a avut loc o primă ședință cu privire la procesul de elaborare a unui cadru de suport pentru acest tip de fermieri din Republica Moldova.

S-au identificat două categorii de agenți economici care se ocupă de producerea de cereale. În primul rând vorbim despre agricultorii care au așa numitele acte de constatare a secetei de la comisiile pentru situații excepționale raionale. (…) A doua categorie de agricultori – producători de cereale care astăzi sunt într-un număr mai mare – sunt agricultorii care nu au suferit de la secetă dar au astăzi impedimente în procesul de realizare”, a menționat oficialul.

Potrivit lui Bolea, Forța Fermierilor a venit cu două propuneri de bază. „Așa numitul moratoriu”, a comunicat el, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”.

Așa numitul moratoriu, propus de către Forța Fermierilor, nu poate fi aplicat sub nici o formă pentru că în primul rând nu există formă legală în Republica Moldova. (…) A doua modalitate – nici inclusiv CSE-ul nu are astfel de împuterniciri. Mai mult ca atât, legislația din Republica Moldova prevede foarte clar și slavă domnului că în Moldova nu există nici o entitate care ar putea interveni în relațiile private între doi agenți economici. (…) Din acest considerent noi propunem să ne axăm pe lucruri care pot fi făcute”, a declarat el.

Bolea a mai spus că pe 30 noiembrie va avea o primă ședință cu reprezentanții băncilor.

Urmează cu acești reprezentanți a băncilor comerciale, care creditează, să stabilim lista până la ultimul agent economic care au credite la băncile comerciale din Republica Moldova. Ulterior – să stabilim câți din ei procentual, în ultimii 5 ani de zile, au intrat în incapacitatea de plată sau au fost pasibili de a fi trimiși în insolvență sau nu și-au putut onora obligațiunile la plata creditelor. Și a treia – din ce perioadă se trag toate problemele care le au. (…) După care se vor veni și cu soluții pentru cei care au consecințele situației actuale din 2023″, a evidențiat el.

Următoarea propunere din partea Forței Fermierilor, a adăugat Bolea, este „redistribuirea din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui”.

Guvernul Republicii Moldova nu susține această propunere pentru că o consideră discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori și agenți economici din agricultură, care au făcut investiții în 2023 și care au luat credite la bancă și care au mizat cu certitudine pentru a primi aceste subvenții”, a declarat oficialul.

Cu privire la soluții, Bolea a comunicat: „Trebuie să stabilim gravitatea problemei și gravitatea problemei trebuie să reiasă din situațiile care vor fi primite și analizate pe 4 dimensiuni: de la bănci, de la asociația importatorilor și distribuitorilor de inputuri, de la microfinanțare și de la asociația administratorilor de insolvență. De la aceste 4 entități noi trebuie să primim toată informația. (…) După urmează de stabilit modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”.

Reacția lui Slusari

Din punctul meu de vedere, personal, nu există voință politică suficientă. Se tem de bănci, se tem de nu știu ce, se tem de… (…) Noi am văzut marți cum câteva bănci au venit cu șantaj „că dacă voi faceți asta noi o să ne gândim să credităm sectorul, să nu credităm”. Noi vorbim despre un moratoriu țintit, așa cum a vrut domnul ministru. (…) Marți noi am discutat că o să fie aplicat un moratoriu țintit, noi putem de acord să fie țintit. Se depune cerere, fiecare dosar se examinează”, a comunicat Slusari în timpul unor declarații de presă.

***

Fermierii au ieșit la protest miercuri, pe 22 noiembrie. Pe 23 noiembrie, după mai multe tensiuni între polițiști, agricultori, dar și șoferi, circa 200 de tractoare au ajuns în Piața Marii Adunări Naționale, unde staționează până în prezent. Vineri, 24 noiembrie, fermierii au decis să pună „pe pauză” protestul până pe 27 noiembrie, după discuțiile de la Guvern. Atunci, ei au căzut de acord să fie creat un grup de lucru, care să ajute țintit fermierii ajunși în prag de faliment.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

armeniatoday.am

Un avion s-a prăbușit în Turcia. Printre victime – șeful Statului Major al armatei libiene

În Turcia, în seara zilei de 23 decembrie, la scurt timp după decolarea din Ankara, s-a prăbușit un avion la bordul căruia se afla șeful Statului Major al forțelor armate libiene, Muhammed Ali Ahmed Al-Haddad, relatează BBC. Prim-ministrul Guvernului Unității Naționale din Libia, Abdel Hamid Dbeibah, a confirmat decesul acestuia.

Ministrul de Interne al Turciei a anunțat că legătura cu business-jetul Falcon 50, care a decolat de la aeroportul din Ankara la ora 20:10 cu destinația Tripoli, capitala Libiei, a fost pierdută la ora 20:52. Potrivit acestuia, resturile avionului au fost descoperite de unitățile de jandarmerie la doi kilometri sud de satul Kesikkavak, în districtul Haymana, o localitate din provincia Ankara. Potrivit ministrului, de la bordul avionului a fost transmis un semnal de solicitare a unei aterizări de urgență în zona Haymana, după care legătura cu aeronava nu a mai putut fi restabilită.

La bord se aflau în total cinci pasageri. Prim-ministrul Guvernului Unității Naționale, Abdel Hamid Dbeibah, a confirmat decesul șefului Statului Major al armatei libiene. „Acest lucru s-a întâmplat după un incident tragic și grav, în timpul revenirii dintr-o vizită oficială în capitala Turciei, Ankara. Această pierdere grea reprezintă o pierdere uriașă pentru națiune, pentru ministerul apărării și pentru întregul popor”, a spus Dbeibah. De asemenea, el a precizat că la bord se aflau comandantul forțelor terestre ale Libiei, directorul Direcției pentru producție militară, un consilier și fotograful șefului Statului Major.

Cauza prăbușirii avionului nu a fost încă stabilită. Guvernul Unității Naționale de la Tripoli a declarat că prim-ministrul a însărcinat ministrul apărării să trimită o delegație oficială la Ankara pentru a supraveghea desfășurarea anchetei.

Ministrul pentru Afaceri Politice al Libiei, Walid Ellafi, a declarat pentru canalul Libya Alahrar că avionul era închiriat în Malta, însă nu există „informații suficiente despre proprietarul său sau despre istoricul tehnic”.

Ministerul Apărării din Turcia a anunțat anterior despre vizita lui Haddad, precizând că acesta s-a întâlnit cu ministrul Apărării al Turciei, Yaşar Güler, cu șeful Statului Major, Selçuk Bayraktaroğlu, și cu alți comandanți militari turci.

Prăbușirea a avut loc la o zi după ce parlamentul turc a aprobat proiectul unui decret prezidențial privind mandatul de un an pentru desfășurarea militarilor turci în Libia. Propunerea a fost supusă dezbaterii în parlament pe baza solicitării de asistență militară din partea guvernului libian recunoscut de ONU.

Potrivit BBC, puterea în Libia este împărțită între est și vest. Turcia oferă sprijin militar și politic guvernului libian cu sediul la Tripoli. În același timp, în ultima perioadă, autoritățile turce au intensificat contactele cu partea de est a Libiei, în care rolul principal îl deține comandantul Armatei Naționale Libiene, Khalifa Haftar. În 2020, Ankara a trimis în țară militari pentru instruirea și sprijinirea forțelor guvernamentale și a încheiat un acord de demarcație maritimă, contestat de Egipt și Grecia. În 2022, Ankara și Tripoli au semnat, de asemenea, un acord preliminar privind explorarea resurselor energetice, împotriva căruia s-au pronunțat tot Egiptul și Grecia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: