Colaj NM

Bolea, despre solicitările agricultorilor-protestatari: „Nu pot fi aplicate sub nicio formă”. Reacția lui Slusari

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat pe 30 noiembrie că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. Oficialul a menționat că Ministerul este în așteptarea unor informații de la 4 entități, printre care băncile din Moldova, după care se va „stabili modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”. Într-o reacție, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari a spus că „nu există voință politică suficientă”. 

Declarațiile lui Bolea

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea a spus în timpul unor declarații de presă că este conștient de „situația precară a producătorilor de cereale” și că lucrează „în fiecare zi pentru identificarea de soluții legale”.

Eu, în calitate de ministru al Agriculturii, sunt conștient de situația precară a producătorilor de cereale, în mod special – din Republica Moldova. (…) În fiecare zi, ministerul lucrează pentru identificarea de soluții eficiente și legale de a veni în ajutorul acestui tip de activitate în agricultura din Republica Moldova”, a comunicat Bolea.

El a mai spus că a avut loc o primă ședință cu privire la procesul de elaborare a unui cadru de suport pentru acest tip de fermieri din Republica Moldova.

S-au identificat două categorii de agenți economici care se ocupă de producerea de cereale. În primul rând vorbim despre agricultorii care au așa numitele acte de constatare a secetei de la comisiile pentru situații excepționale raionale. (…) A doua categorie de agricultori – producători de cereale care astăzi sunt într-un număr mai mare – sunt agricultorii care nu au suferit de la secetă dar au astăzi impedimente în procesul de realizare”, a menționat oficialul.

Potrivit lui Bolea, Forța Fermierilor a venit cu două propuneri de bază. „Așa numitul moratoriu”, a comunicat el, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”.

Așa numitul moratoriu, propus de către Forța Fermierilor, nu poate fi aplicat sub nici o formă pentru că în primul rând nu există formă legală în Republica Moldova. (…) A doua modalitate – nici inclusiv CSE-ul nu are astfel de împuterniciri. Mai mult ca atât, legislația din Republica Moldova prevede foarte clar și slavă domnului că în Moldova nu există nici o entitate care ar putea interveni în relațiile private între doi agenți economici. (…) Din acest considerent noi propunem să ne axăm pe lucruri care pot fi făcute”, a declarat el.

Bolea a mai spus că pe 30 noiembrie va avea o primă ședință cu reprezentanții băncilor.

Urmează cu acești reprezentanți a băncilor comerciale, care creditează, să stabilim lista până la ultimul agent economic care au credite la băncile comerciale din Republica Moldova. Ulterior – să stabilim câți din ei procentual, în ultimii 5 ani de zile, au intrat în incapacitatea de plată sau au fost pasibili de a fi trimiși în insolvență sau nu și-au putut onora obligațiunile la plata creditelor. Și a treia – din ce perioadă se trag toate problemele care le au. (…) După care se vor veni și cu soluții pentru cei care au consecințele situației actuale din 2023″, a evidențiat el.

Următoarea propunere din partea Forței Fermierilor, a adăugat Bolea, este „redistribuirea din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui”.

Guvernul Republicii Moldova nu susține această propunere pentru că o consideră discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori și agenți economici din agricultură, care au făcut investiții în 2023 și care au luat credite la bancă și care au mizat cu certitudine pentru a primi aceste subvenții”, a declarat oficialul.

Cu privire la soluții, Bolea a comunicat: „Trebuie să stabilim gravitatea problemei și gravitatea problemei trebuie să reiasă din situațiile care vor fi primite și analizate pe 4 dimensiuni: de la bănci, de la asociația importatorilor și distribuitorilor de inputuri, de la microfinanțare și de la asociația administratorilor de insolvență. De la aceste 4 entități noi trebuie să primim toată informația. (…) După urmează de stabilit modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”.

Reacția lui Slusari

Din punctul meu de vedere, personal, nu există voință politică suficientă. Se tem de bănci, se tem de nu știu ce, se tem de… (…) Noi am văzut marți cum câteva bănci au venit cu șantaj „că dacă voi faceți asta noi o să ne gândim să credităm sectorul, să nu credităm”. Noi vorbim despre un moratoriu țintit, așa cum a vrut domnul ministru. (…) Marți noi am discutat că o să fie aplicat un moratoriu țintit, noi putem de acord să fie țintit. Se depune cerere, fiecare dosar se examinează”, a comunicat Slusari în timpul unor declarații de presă.

***

Fermierii au ieșit la protest miercuri, pe 22 noiembrie. Pe 23 noiembrie, după mai multe tensiuni între polițiști, agricultori, dar și șoferi, circa 200 de tractoare au ajuns în Piața Marii Adunări Naționale, unde staționează până în prezent. Vineri, 24 noiembrie, fermierii au decis să pună „pe pauză” protestul până pe 27 noiembrie, după discuțiile de la Guvern. Atunci, ei au căzut de acord să fie creat un grup de lucru, care să ajute țintit fermierii ajunși în prag de faliment.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

„Ce mare noroc ar avea cele două maluri ale Prutului”: Reacții, după ce Maia Sandu a fost propusă pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace

Propunerea deputatului norvegian Arild Hermstad de a o nominaliza pe președinta Maia Sandu la Premiul Nobel pentru Pace a generat un val de reacții atât în spațiul public din Republica Moldova, cât și în România. În timp ce unii au salutat inițiativa, alții au criticat-o, acuzând mass-media că ar fi transformat un „gest birocratic individual” într-o știre „națională”. NewsMaker vă prezintă în continuare o selecție de reacții.

Fostul premier  Vlad Filat a calificat subiectul drept „o bulă prezentată ca știre” și a acuzat o tentativă de manipulare mediatică. „La noi, un gest birocratic individual este transformat în eveniment epocal. I se dă statut de „știre” națională, deși nu produce niciun efect real. Este metoda clasică prin care realitatea este acoperită cu simboluri goale de conținut”, a scris liderul PLDM pe rețele.

Cu o reacție a venit și fostul jurnalist cunoscut pentru activitatea sa propagandistică, Gabriel Călin, care este cercetat pentru finanțarea ilegală a partidelor și spălarea banilor. „Vă spun un secret: orice moldovean poate fi nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace. Pentru ca ne naștem cu următoare frază în gură: Dă-mi pace!”, a scris el pe rețele.

Într-o reacție critică, activista civică Inna Virtosu a pus sub semnul întrebării sensul noțiunii de „pace”: „Se pare că noul standard pentru „pace” este să nu faci nimic exploziv și să speri că vecinii mai mari sunt ocupați în altă parte. Inclusiv să se bată între ei”.

Nu au lipsit, pe de altă parte, nici reacțiile pozitive. Ex-deputat PAS Vasile Șoimaru susține că o eventuală obținere a Premiului Nobel de către Maia Sandu ar fi un „mare noroc” pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Fostul parlamentar a legat simbolic acest scenariu de ideea unirii Republicii Moldova cu România.

„Ce mare noroc ar avea Neamul Meu de pe ambele maluri ale Prutului, dacă …Unirea celor două state românești, Republica Moldova și România de azi, ar fi înfăptuită la inițiativa și cu contribuția unei doamne laureate a Premiului Nobel pentru Pace!!!… Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu și tot neamul meu!!!”, a scris Șoimaru pe rețele.

Expertul român Ștefăniță Radu a scris, la rândul său, că Maia Sandu întruchipează „bunul-simț, inteligența și modestia” și a amintit rolul acesteia în menținerea cursului democratic al Republicii Moldova, în pofida presiunilor externe și a opoziției pro-ruse. „Sper ca România sa facă lobby pentru aceasta propunere, în condițiile Uniunea Europeană o apreciază deosebit pe inimoasa noastră moldoveancă. P.S: Ar fi ceva să-i luăm noi premiul lui Trump anul acesta”, a scris Ștefăniță Radu pe contul său de Facebook.

NM a solicitat un comentariu din partea Președinției, însă până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns la solicitarea expediată.

Precizăm, Premiul Nobel pentru Pace este unul dintre cele mai prestigioase premii internaționale și este acordat anual persoanelor, organizațiilor sau instituțiilor care au contribuit semnificativ la promovarea păcii, soluționarea conflictelor, apărarea drepturilor omului și consolidarea cooperării internaționale. Distincția a fost instituită în baza testamentului inventatorului suedez Alfred Nobel și este decernată din 1901 de Comitetul Nobel Norvegian, la Oslo.

De-a lungul timpului, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unor personalități precum Martin Luther King Jr., Nelson Mandela, Dalai Lama, Barack Obama sau Uniunea Europeană, dar și organizații precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Programul Alimentar Mondial.

În 2025, Premiul Nobel a fost câștigat de Maria Corina Machado. Aceasta a transmis însă distincția, în ianuarie, președintelui SUA Donald Trump.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: