Colaj NM

Bolea, despre solicitările agricultorilor-protestatari: „Nu pot fi aplicate sub nicio formă”. Reacția lui Slusari

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat pe 30 noiembrie că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. Oficialul a menționat că Ministerul este în așteptarea unor informații de la 4 entități, printre care băncile din Moldova, după care se va „stabili modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”. Într-o reacție, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari a spus că „nu există voință politică suficientă”. 

Declarațiile lui Bolea

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea a spus în timpul unor declarații de presă că este conștient de „situația precară a producătorilor de cereale” și că lucrează „în fiecare zi pentru identificarea de soluții legale”.

Eu, în calitate de ministru al Agriculturii, sunt conștient de situația precară a producătorilor de cereale, în mod special – din Republica Moldova. (…) În fiecare zi, ministerul lucrează pentru identificarea de soluții eficiente și legale de a veni în ajutorul acestui tip de activitate în agricultura din Republica Moldova”, a comunicat Bolea.

El a mai spus că a avut loc o primă ședință cu privire la procesul de elaborare a unui cadru de suport pentru acest tip de fermieri din Republica Moldova.

S-au identificat două categorii de agenți economici care se ocupă de producerea de cereale. În primul rând vorbim despre agricultorii care au așa numitele acte de constatare a secetei de la comisiile pentru situații excepționale raionale. (…) A doua categorie de agricultori – producători de cereale care astăzi sunt într-un număr mai mare – sunt agricultorii care nu au suferit de la secetă dar au astăzi impedimente în procesul de realizare”, a menționat oficialul.

Potrivit lui Bolea, Forța Fermierilor a venit cu două propuneri de bază. „Așa numitul moratoriu”, a comunicat el, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”.

Așa numitul moratoriu, propus de către Forța Fermierilor, nu poate fi aplicat sub nici o formă pentru că în primul rând nu există formă legală în Republica Moldova. (…) A doua modalitate – nici inclusiv CSE-ul nu are astfel de împuterniciri. Mai mult ca atât, legislația din Republica Moldova prevede foarte clar și slavă domnului că în Moldova nu există nici o entitate care ar putea interveni în relațiile private între doi agenți economici. (…) Din acest considerent noi propunem să ne axăm pe lucruri care pot fi făcute”, a declarat el.

Bolea a mai spus că pe 30 noiembrie va avea o primă ședință cu reprezentanții băncilor.

Urmează cu acești reprezentanți a băncilor comerciale, care creditează, să stabilim lista până la ultimul agent economic care au credite la băncile comerciale din Republica Moldova. Ulterior – să stabilim câți din ei procentual, în ultimii 5 ani de zile, au intrat în incapacitatea de plată sau au fost pasibili de a fi trimiși în insolvență sau nu și-au putut onora obligațiunile la plata creditelor. Și a treia – din ce perioadă se trag toate problemele care le au. (…) După care se vor veni și cu soluții pentru cei care au consecințele situației actuale din 2023″, a evidențiat el.

Următoarea propunere din partea Forței Fermierilor, a adăugat Bolea, este „redistribuirea din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui”.

Guvernul Republicii Moldova nu susține această propunere pentru că o consideră discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori și agenți economici din agricultură, care au făcut investiții în 2023 și care au luat credite la bancă și care au mizat cu certitudine pentru a primi aceste subvenții”, a declarat oficialul.

Cu privire la soluții, Bolea a comunicat: „Trebuie să stabilim gravitatea problemei și gravitatea problemei trebuie să reiasă din situațiile care vor fi primite și analizate pe 4 dimensiuni: de la bănci, de la asociația importatorilor și distribuitorilor de inputuri, de la microfinanțare și de la asociația administratorilor de insolvență. De la aceste 4 entități noi trebuie să primim toată informația. (…) După urmează de stabilit modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”.

Reacția lui Slusari

Din punctul meu de vedere, personal, nu există voință politică suficientă. Se tem de bănci, se tem de nu știu ce, se tem de… (…) Noi am văzut marți cum câteva bănci au venit cu șantaj „că dacă voi faceți asta noi o să ne gândim să credităm sectorul, să nu credităm”. Noi vorbim despre un moratoriu țintit, așa cum a vrut domnul ministru. (…) Marți noi am discutat că o să fie aplicat un moratoriu țintit, noi putem de acord să fie țintit. Se depune cerere, fiecare dosar se examinează”, a comunicat Slusari în timpul unor declarații de presă.

***

Fermierii au ieșit la protest miercuri, pe 22 noiembrie. Pe 23 noiembrie, după mai multe tensiuni între polițiști, agricultori, dar și șoferi, circa 200 de tractoare au ajuns în Piața Marii Adunări Naționale, unde staționează până în prezent. Vineri, 24 noiembrie, fermierii au decis să pună „pe pauză” protestul până pe 27 noiembrie, după discuțiile de la Guvern. Atunci, ei au căzut de acord să fie creat un grup de lucru, care să ajute țintit fermierii ajunși în prag de faliment.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Mult succes slugilor poporului”. Reacții la începerea activității noului Parlament

Ședința de constituire a noului Parlament al Republicii Moldova a provocat un val de reacții din partea politicienilor, pe rețelele de socializare. În timp ce unii au felicitat cetățenii și au urat succes deputaților, alții s-au arătat dezamăgiți de calitatea legislativului. NM vă prezintă o selecție a comentariilor.

Ex-premierul Ion Sturza a transmis felicitări moldovenilor cu ocazia începerii lucrărilor noului Parlament.

Partidul de guvernare are o majoritate relativ confortabilă și, sperăm, una incoruptibilă. Împreună cu doamna Maia Sandu și guvernul, ar trebui să continue reformele începute. E un început bun, deși mă aștept ca prestația PAS în Parlament să se mai subțieze, odată cu plecarea unor „pasageri” ocazionali de campanie. Ceea ce chiar mă bucură este opoziția. Demult nu am mai avut o asemenea diversitate – de la motoc la oboroc, dar unii cu substanță. Nu-s eu de acord politic cu ei, dar trebuie spus: Tcaciuc, Stoianoglo, Chicu și Dodon și încă câțiva nu sunt bufonii lui Șor. Păzea, domnule Grosu – ascute paloșul! Mult succes slugilor poporului!”, a adăugat el.

Președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, s-a arătat dezamăgit de calitatea noului legislativ. „Astăzi, după peste trei decenii, am ajuns să avem un Parlament plin de semidocți, diletanți, bișnițari, tiktokeri și analfabeți funcționali. Din patru în patru ani, calitatea legiuitorilor se degradează dramatic. (…) Soluția există, dar depinde doar de voința cetățenilor. Parlamentul este, până la urmă, oglinda societății – nu poate fi nici mai bun, nici mai rău decât poporul care îl alege. Dacă vrem un stat normal, trebuie să votăm oameni normali. (…) Până data viitoare trebuie să învățăm să votăm nu pentru glume, pomeni și circ, dar pentru demnitate, competență și calitate”, a spus politicianul.

La rândul său, fosta deputată Olesea Stamate a enumerat așteptările sale de la actualul Parlament, printre care „mai puține acuzații geopolitice”, legi în interesul cetățenilor, un proces legislativ transparent și respect pentru opoziția parlamentară.

Într-un ceas bun și să ne fie nouă tuturor cu Doamne Ajută!”, a mai menționat ea.

Irina Vlah, lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, formațiune care urma să candideze la alegerile parlamentare în cadrul Blocului „Patriotic”, dar a fost exclusă din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală, a declarat că noul Parlament nu este „curat” și nici „eficient”.

Din start, trebuie de spus că acest Parlament a fost ales în urma celei mai murdare campanii electorale din istoria modernă a Republicii Moldova. Nu se pune la îndoială voinţa cetăţenilor – ea trebuie respectată. Însă, trebuie de menţionat condiţiile în care cetăţenii şi-au expus voinţa, or alegerile nu au fost nici libere, nici corecte. (…) Un Parlament ales în aceste condiţii nu are cum să fie unul curat şi eficient. (…) Nu ne rămâne decât să monitorizăm atent activitatea noului Parlament şi să taxăm toate abuzurile şi derapajele ce se vor înregistra. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, cei ce le vor comite, vor trebui să răspundă pentru faptele lor”, a spus ea.

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Arina Spătaru, a spus că țara noastră „are nevoie de o nouă clasă politică”.

PAS a obosit. Am urmărit atent ședința Parlamentului. (…) Am ascultat discursurile din prima ședință a Parlamentului și am văzut aceeași boală a puterii: superficialitate, aroganță și autosuficiență. Cei care ieri promiteau reforme și verticalitate, astăzi dau din umeri, bâlbâie și tratează cetățenii ca pe un public obosit. (…) Republica Moldova are nevoie de o nouă clasă politică, una care nu se teme să spună adevărul și care stă drept în fața cetățeanului ( drept de la cuvântul “slujire” și nu stăpân)”, a menționa lidera ALDE.

Iar eurodeputatul Siegfried Mureșan a salutat constituirea noului legislativ de la Chișinău și a transmis susținere pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Mult succes, dragi colegi! (…) Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când există o majoritate absolută pro-europeană pentru două mandate consecutive ale Parlamentului. (…) Noi, Parlamentul European, suntem pregătiți să reluăm deja munca cu colegii din Parlamentul de la Chișinău și să continuăm să-i sprijinim în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Mureșan.

Amintim că, astăzi, 22 octombrie, a avut loc ședința inaugurală a Parlamentului de legislatura a XII-a, ales în urma alegerilor din septembrie. În cadrul acesteia, au fost formate 6 fracțiuni parlamentare: a Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Blocului „Alternativa”, „Partidului Nostru” și Partidului „Democrația Acasă”. De asemenea, liderul Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, ales deputat pe lista Blocului electoral „Patriotic”, care s-a destrămat după ce comuniștii și socialiștii au decis să-și formeze propriile fracțiuni, va fi parlamentar neafiliat.

Totodată, PAS, care are 55 de deputați, a anunțat despre formarea majorității parlamentare. Iar socialiștii, comuniștii, Blocul „Alternativa”, „Partidul Nostru”, Partidul „Democrația Acasă” și Vasile Tarlev s-au declarat în opoziție.

Liderul PAS, Igor Grosu, a fost reales președinte al Parlamentului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: