Colaj NM

Bolea, despre solicitările agricultorilor-protestatari: „Nu pot fi aplicate sub nicio formă”. Reacția lui Slusari

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat pe 30 noiembrie că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. Oficialul a menționat că Ministerul este în așteptarea unor informații de la 4 entități, printre care băncile din Moldova, după care se va „stabili modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”. Într-o reacție, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari a spus că „nu există voință politică suficientă”. 

Declarațiile lui Bolea

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea a spus în timpul unor declarații de presă că este conștient de „situația precară a producătorilor de cereale” și că lucrează „în fiecare zi pentru identificarea de soluții legale”.

Eu, în calitate de ministru al Agriculturii, sunt conștient de situația precară a producătorilor de cereale, în mod special – din Republica Moldova. (…) În fiecare zi, ministerul lucrează pentru identificarea de soluții eficiente și legale de a veni în ajutorul acestui tip de activitate în agricultura din Republica Moldova”, a comunicat Bolea.

El a mai spus că a avut loc o primă ședință cu privire la procesul de elaborare a unui cadru de suport pentru acest tip de fermieri din Republica Moldova.

S-au identificat două categorii de agenți economici care se ocupă de producerea de cereale. În primul rând vorbim despre agricultorii care au așa numitele acte de constatare a secetei de la comisiile pentru situații excepționale raionale. (…) A doua categorie de agricultori – producători de cereale care astăzi sunt într-un număr mai mare – sunt agricultorii care nu au suferit de la secetă dar au astăzi impedimente în procesul de realizare”, a menționat oficialul.

Potrivit lui Bolea, Forța Fermierilor a venit cu două propuneri de bază. „Așa numitul moratoriu”, a comunicat el, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”.

Așa numitul moratoriu, propus de către Forța Fermierilor, nu poate fi aplicat sub nici o formă pentru că în primul rând nu există formă legală în Republica Moldova. (…) A doua modalitate – nici inclusiv CSE-ul nu are astfel de împuterniciri. Mai mult ca atât, legislația din Republica Moldova prevede foarte clar și slavă domnului că în Moldova nu există nici o entitate care ar putea interveni în relațiile private între doi agenți economici. (…) Din acest considerent noi propunem să ne axăm pe lucruri care pot fi făcute”, a declarat el.

Bolea a mai spus că pe 30 noiembrie va avea o primă ședință cu reprezentanții băncilor.

Urmează cu acești reprezentanți a băncilor comerciale, care creditează, să stabilim lista până la ultimul agent economic care au credite la băncile comerciale din Republica Moldova. Ulterior – să stabilim câți din ei procentual, în ultimii 5 ani de zile, au intrat în incapacitatea de plată sau au fost pasibili de a fi trimiși în insolvență sau nu și-au putut onora obligațiunile la plata creditelor. Și a treia – din ce perioadă se trag toate problemele care le au. (…) După care se vor veni și cu soluții pentru cei care au consecințele situației actuale din 2023″, a evidențiat el.

Următoarea propunere din partea Forței Fermierilor, a adăugat Bolea, este „redistribuirea din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui”.

Guvernul Republicii Moldova nu susține această propunere pentru că o consideră discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori și agenți economici din agricultură, care au făcut investiții în 2023 și care au luat credite la bancă și care au mizat cu certitudine pentru a primi aceste subvenții”, a declarat oficialul.

Cu privire la soluții, Bolea a comunicat: „Trebuie să stabilim gravitatea problemei și gravitatea problemei trebuie să reiasă din situațiile care vor fi primite și analizate pe 4 dimensiuni: de la bănci, de la asociația importatorilor și distribuitorilor de inputuri, de la microfinanțare și de la asociația administratorilor de insolvență. De la aceste 4 entități noi trebuie să primim toată informația. (…) După urmează de stabilit modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”.

Reacția lui Slusari

Din punctul meu de vedere, personal, nu există voință politică suficientă. Se tem de bănci, se tem de nu știu ce, se tem de… (…) Noi am văzut marți cum câteva bănci au venit cu șantaj „că dacă voi faceți asta noi o să ne gândim să credităm sectorul, să nu credităm”. Noi vorbim despre un moratoriu țintit, așa cum a vrut domnul ministru. (…) Marți noi am discutat că o să fie aplicat un moratoriu țintit, noi putem de acord să fie țintit. Se depune cerere, fiecare dosar se examinează”, a comunicat Slusari în timpul unor declarații de presă.

***

Fermierii au ieșit la protest miercuri, pe 22 noiembrie. Pe 23 noiembrie, după mai multe tensiuni între polițiști, agricultori, dar și șoferi, circa 200 de tractoare au ajuns în Piața Marii Adunări Naționale, unde staționează până în prezent. Vineri, 24 noiembrie, fermierii au decis să pună „pe pauză” protestul până pe 27 noiembrie, după discuțiile de la Guvern. Atunci, ei au căzut de acord să fie creat un grup de lucru, care să ajute țintit fermierii ajunși în prag de faliment.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: