Colaj NM

Bolea, despre solicitările agricultorilor-protestatari: „Nu pot fi aplicate sub nicio formă”. Reacția lui Slusari

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat pe 30 noiembrie că „așa numitul moratoriu”, propus de Forța Fermierilor, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”. Iar propunerea de a redistribui din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui, potrivit lui Bolea, este „discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori”. Oficialul a menționat că Ministerul este în așteptarea unor informații de la 4 entități, printre care băncile din Moldova, după care se va „stabili modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”. Într-o reacție, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor” Alexandr Slusari a spus că „nu există voință politică suficientă”. 

Declarațiile lui Bolea

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea a spus în timpul unor declarații de presă că este conștient de „situația precară a producătorilor de cereale” și că lucrează „în fiecare zi pentru identificarea de soluții legale”.

Eu, în calitate de ministru al Agriculturii, sunt conștient de situația precară a producătorilor de cereale, în mod special – din Republica Moldova. (…) În fiecare zi, ministerul lucrează pentru identificarea de soluții eficiente și legale de a veni în ajutorul acestui tip de activitate în agricultura din Republica Moldova”, a comunicat Bolea.

El a mai spus că a avut loc o primă ședință cu privire la procesul de elaborare a unui cadru de suport pentru acest tip de fermieri din Republica Moldova.

S-au identificat două categorii de agenți economici care se ocupă de producerea de cereale. În primul rând vorbim despre agricultorii care au așa numitele acte de constatare a secetei de la comisiile pentru situații excepționale raionale. (…) A doua categorie de agricultori – producători de cereale care astăzi sunt într-un număr mai mare – sunt agricultorii care nu au suferit de la secetă dar au astăzi impedimente în procesul de realizare”, a menționat oficialul.

Potrivit lui Bolea, Forța Fermierilor a venit cu două propuneri de bază. „Așa numitul moratoriu”, a comunicat el, „nu poate fi aplicat sub nici o formă”.

Așa numitul moratoriu, propus de către Forța Fermierilor, nu poate fi aplicat sub nici o formă pentru că în primul rând nu există formă legală în Republica Moldova. (…) A doua modalitate – nici inclusiv CSE-ul nu are astfel de împuterniciri. Mai mult ca atât, legislația din Republica Moldova prevede foarte clar și slavă domnului că în Moldova nu există nici o entitate care ar putea interveni în relațiile private între doi agenți economici. (…) Din acest considerent noi propunem să ne axăm pe lucruri care pot fi făcute”, a declarat el.

Bolea a mai spus că pe 30 noiembrie va avea o primă ședință cu reprezentanții băncilor.

Urmează cu acești reprezentanți a băncilor comerciale, care creditează, să stabilim lista până la ultimul agent economic care au credite la băncile comerciale din Republica Moldova. Ulterior – să stabilim câți din ei procentual, în ultimii 5 ani de zile, au intrat în incapacitatea de plată sau au fost pasibili de a fi trimiși în insolvență sau nu și-au putut onora obligațiunile la plata creditelor. Și a treia – din ce perioadă se trag toate problemele care le au. (…) După care se vor veni și cu soluții pentru cei care au consecințele situației actuale din 2023″, a evidențiat el.

Următoarea propunere din partea Forței Fermierilor, a adăugat Bolea, este „redistribuirea din fondul AIPA, pentru 2024, a 500 de milioane de lei pentru compensarea producătorilor de porumb și floarea soarelui”.

Guvernul Republicii Moldova nu susține această propunere pentru că o consideră discriminatorie în raport cu ceilalți agricultori și agenți economici din agricultură, care au făcut investiții în 2023 și care au luat credite la bancă și care au mizat cu certitudine pentru a primi aceste subvenții”, a declarat oficialul.

Cu privire la soluții, Bolea a comunicat: „Trebuie să stabilim gravitatea problemei și gravitatea problemei trebuie să reiasă din situațiile care vor fi primite și analizate pe 4 dimensiuni: de la bănci, de la asociația importatorilor și distribuitorilor de inputuri, de la microfinanțare și de la asociația administratorilor de insolvență. De la aceste 4 entități noi trebuie să primim toată informația. (…) După urmează de stabilit modul de suport pentru agricultori și suma de bani care va fi alocată”.

Reacția lui Slusari

Din punctul meu de vedere, personal, nu există voință politică suficientă. Se tem de bănci, se tem de nu știu ce, se tem de… (…) Noi am văzut marți cum câteva bănci au venit cu șantaj „că dacă voi faceți asta noi o să ne gândim să credităm sectorul, să nu credităm”. Noi vorbim despre un moratoriu țintit, așa cum a vrut domnul ministru. (…) Marți noi am discutat că o să fie aplicat un moratoriu țintit, noi putem de acord să fie țintit. Se depune cerere, fiecare dosar se examinează”, a comunicat Slusari în timpul unor declarații de presă.

***

Fermierii au ieșit la protest miercuri, pe 22 noiembrie. Pe 23 noiembrie, după mai multe tensiuni între polițiști, agricultori, dar și șoferi, circa 200 de tractoare au ajuns în Piața Marii Adunări Naționale, unde staționează până în prezent. Vineri, 24 noiembrie, fermierii au decis să pună „pe pauză” protestul până pe 27 noiembrie, după discuțiile de la Guvern. Atunci, ei au căzut de acord să fie creat un grup de lucru, care să ajute țintit fermierii ajunși în prag de faliment.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

O nouă criză politică în România: mizele și impactul asupra Republicii Moldova (ANALIZĂ)

În România a început un nou val al crizei politice. Cel mai mare partid din țară și-a retras sprijinul politic pentru prim-ministru. NewsMaker explică dacă guvernul va demisiona, dacă această situație ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate și de ce evoluțiile de la București au impact și asupra Republicii Moldova.

Ce s-a întâmplat?

Pe 20 aprilie, liderul Partidului Social Democrat din România (PSD), Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea își retrage sprijinul politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan. Decizia a fost luată în urma unui vot intern, la Palatul Parlamentului. La vot au participat aproximativ 5.000 de membri ai PSD. Aceștia au fost întrebați dacă partidul ar trebui să retragă sprijinul premierului în contextul „crizei socio-economice” din ultimele zece luni, dar și al lipsei de dialog în interiorul coaliției. Rezultatul votului a fost covârșitor: 97,7% s-au pronunțat pentru retragerea sprijinului, în timp ce doar 2,3% s-au opus.

romania-insider.com

Partidul Social Democrat este cea mai mare formațiune politică din România. În pofida scăderii în sondaje și a înfrângerii la alegerile prezidențiale din 2025, PSD a rămas principala forță în Parlament. După alegerile din 1 decembrie 2024, coaliția de guvernare a fost formată din PSD, Partidul Național Liberal (PNL – al doilea partid ca mărime din țară), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și reprezentanții minorităților naționale. Parlamentul României este format din două camere: Camera Deputaților și Senatul. În ambele camere sunt 464 de deputați, dintre care 311 au format coaliția de guvernare.

PSD este cel mai mare partid din coaliție (131 de deputați și senatori). Camera Deputaților are 330 de membri, dintre care 223 aparțin majorității. Fără parlamentarii PSD, în Cameră ar rămâne doar 130 de reprezentanți ai coaliției, în condițiile în care pentru adoptarea deciziilor sunt necesare 166 de voturi. Totuși, deocamdată, social-democrații nu au părăsit coaliția, ci doar și-au retras sprijinul pentru Ilie Bolojan.

Bolojan este reprezentant al PNL. Anul viitor ar fi trebuit să aibă loc rotația la guvernare, iar funcția de premier putea reveni unui reprezentant al PSD. Cu toate acestea, actualul val al crizei politice din România ar putea schimba semnificativ echilibrul de forțe.

Ce urmează?

Ilie Bolojan a declarat deja că nu intenționează să demisioneze. Totuși, PSD ar putea înainta o moțiune de cenzură, scenariu admis și de liderul senatorilor formațiunii, Daniel Zamfir. Moțiunea este examinată în ședință comună a Parlamentului, iar pentru demiterea Guvernului sunt necesare voturile majorității absolute a parlamentarilor – în acest caz, 232. PSD deține 131 de voturi, iar opoziția, în total, 153. Astfel, un vot comun al social-democraților și al opoziției ar putea duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Liderul celui mai mare partid de opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a declarat, comentând situația, că nu intenționează să fie „idiot util” pentru PSD și „să sară atunci când acest lucru este avantajos pentru social-democrați”. Între timp, AUR a înregistrat în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Votul este programat pentru luna mai. Rămâne de văzut dacă PSD va susține moțiunea înaintată de AUR.

Expertul politic Mihai Isac consideră că cel mai probabil scenariu este identificarea unei noi soluții politice. „Acest lucru poate însemna revizuirea acordului de coaliție, schimbarea prim-ministrului, redistribuirea influenței între PSD și PNL sau un compromis tehnic care va permite menținerea unității majorității proeuropene”, a spus expertul. Isac a remarcat că majoritatea proeuropeană este imposibilă fără PSD. „În același timp, în PSD au lăsat să se înțeleagă că ar putea menține coaliția, dacă liberalii vor propune un alt prim-ministru, în timp ce Bolojan a refuzat să plece în demisie. În spatele acestui conflict, astfel, stau nu doar divergențe privind taxele, deficitul și reformele, ci și ambiții personale, lupta pentru putere și rivalitatea dintre lideri”, consideră expertul.

Alegerile anticipate – posibile?

Demisia guvernului (dacă va avea loc) nu înseamnă automat organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Procedura de dizolvare a Parlamentului în România este una complexă. După demisia cabinetului, președintele inițiază consultări cu fracțiunile parlamentare. Legislativul mai are două încercări de a învesti un nou guvern și abia ulterior președintele poate decide dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar duce la alegeri anticipate.

Totuși, președintele țării, Nicușor Dan, și-a exprimat speranța că va fi găsită o formulă pentru menținerea coaliției proeuropene. Anterior retragerii sprijinului politic pentru guvern, el a declarat că nu va desemna un premier susținut de o ipotetică alianță PSD-AUR.

Mihai Isac susține că, în cazul alegerilor anticipate, AUR va deveni principalul beneficiar. „Conform sondajului din ianuarie Reuters/INSCOP, AUR obține 40,9%, depășind semnificativ PSD, PNL, USR și UDMR. De aceea, pentru PSD, PNL și USR, dizolvarea parlamentului ar însemna un joc cu o miză extrem de periculoasă. AUR poate câștiga alegerile și se poate afla într-o poziție care să îi permită fie să domine direct, fie chiar să formeze în jurul său o majoritate parlamentară. Actuala coaliție a fost creată tocmai pentru a limita creșterea extremei drepte și pentru a menține România pe cursul proeuropean și pro-NATO”, a explicat Mihai Isac.

Deși probabilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate este extrem de mică, România intră într-o perioadă de turbulență politică. Această evoluție se va resimți inevitabil și asupra Republicii Moldova. „România este unul dintre principalii susținători ai Chișinăului în relația cu Uniunea Europeană, a promis un sprijin ferm pentru agenda europeană. Bucureștiul este un partener economic important pentru Chișinău, iar în ultimii ani România a devenit, de asemenea, o verigă-cheie în asigurarea securității energetice a statelor vecine. Pentru Chișinău este important nu doar cine guvernează la București, ci și ca România să rămână stabilă, previzibilă și ferm ancorată în tabăra proeuropeană”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: