socialistii.md

CC a admis parțial sesizarea PSRM cu privire la legea „pre-vetting” și a supendat acțiunile articolului 15

Curtea Constituțională (CC) a suspendat parțial legea privind examinarea preliminară a candidaților la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Legea în sine nu a fost încă examinată de Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională a spus că a luat în considerare solicitarea deputatului din Partidul Socialiștilor, Vasile Bolea, care a cerut să verifice dacă legea respectă Constituția. Judecătorii Curții Constituționale au decis suspendarea temporară a unuia dintre articolele legii.

„Analizând argumentele autorului cererii de suspendare, Curtea a adoptat Decizia nr. 41 din 30 martie 2022 prin care a admis parțial cererea și a dispus suspendarea acțiunii articolului 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, până la soluționarea cauzei. Articolul 15 alin. (12) din legea contestată prevede că, pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncționalități în exercitarea de către consiliile menționate a atribuțiilor stabilite prin Constituția Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispozițiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative”, se arată în comunicatul de presă al CC.

Amintim că „legea pre-vetting” privind selecția preliminară a candidaților pentru CSM și CSM a intrat în vigoare pe 16 martie. Potrivit acesteia, candidații pentru CSM și CSP vor fi verificați pentru integritate. O verificare preliminară va trebui efectuată de către o comisie specială, care va include experți moldoveni și internaționali. Se vor verifica nu numai bunurile candidaților, ci și ale rudelor acestora: părinți, socri, copii și adulți. În același timp, dacă candidatul a primit ceva cadou, controlul se extinde asupra donatorului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova bate pasul pe loc în protejarea drepturilor LGBTI? Ce loc ocupă în clasamentul Rainbow Map 2026

Republica Moldova rămâne pe locul 25 din 49 de țări în clasamentul „Rainbow Map”, publicat de ILGA-Europe (The International Lesbian, Gay, Bisexual, Trans and Intersex Association), privind legislația și politicile referitoare la persoanele LGBTI.

Rainbow Map a clasificat cele 49 de țări în funcție de practicile lor juridice și de politici pentru persoanele LGBTI, pe o scală de la 0 la 100%.

Astfel, în ediția din 2026, Republica Moldova ocupă locul 25, cu un scor de 38,41%. Un scor similar a fost înregistrat și în 2025. În 2024, scorul a fost de 39,34%, în 2023 – 38,74%, iar în 2022 – 20,53%. Înainte de această perioadă, scorul a fost sub 20%. Cel mai mic scor a fost înregistrat în 2013 – 9,60%. Scorul din 2026 pe categorii este următorul: 100% la spațiul societății civile, 46,34% la infracțiuni motivate de ură și discurs de ură, 45,04% la egalitate și nediscriminare, 38,57% la recunoașterea legală a genului, 16,67% la azil, 11,43% la familie și 0% la integritatea corporală a persoanelor intersex.

Spania ocupă pentru prima dată locul întâi în clasament, cu un scor de 88,70%. România are un scor de 19% și coboară o poziție, ajungând pe locul 42, rămânând cel mai slab clasat stat membru al UE, urmată de Bulgaria (20%) și Polonia (22%), au comunicat autorii studiului. Ucraina se află pe locul 41, iar Rusia pe ultimul loc.

Reacția Centrului Genderdoc-m

Centrul Genderdoc-M, organizație care promovează drepturile comunității LGBT+ din Moldova, a comentat acest clasament, menționând că țara noastră stagnează.

„Țara noastră își păstrează același scor ca anul trecut, 38%, ceea ce indică o stagnare în domeniul protecției legale a persoanelor LGBTI. Potrivit ILGA-Europe, în Republica Moldova nu au fost înregistrate progrese legislative după modificările din 2022 la Legea privind asigurarea egalității. Atunci, orientarea sexuală și identitatea de gen au fost introduse explicit printre criteriile protejate, iar legislația privind infracțiunile motivate de prejudecată a fost consolidată. (…) Ediția din acest an a Rainbow Map mai notează că, deși Marșul Moldova Pride din 2025 a avut loc, Consiliul Municipal Chișinău a încercat să îl interzică. Acest fapt confirmă tensiunea dintre drepturile garantate prin lege și rezistența politică locală față de vizibilitatea comunității LGBTI”, a comunicat organizația.

***

*LGBTI – termen care se referă la persoane lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersex.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: