socialiștii.md

La o săptămână după Blocul „Victorie” a lui Șor, și Batrîncea a contestat legea votului prin corespondență la CC

Vlad Batrîncea, vicepreședintele Parlamentului și liderul fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CC) împotriva Legii privind votul prin corespondență, se arată într-un comunicat de presă publicat pe 20 mai. Bătrîncea susține că legea, aprobată de majoritatea PAS, ar încălca principiile constituționale și internaționale, oferind avantaje nejustificate anumitor alegători, în special celor din secțiile de votare unde Maia Sandu a obținut un procent ridicat de voturi în alegerile prezidențiale din 2020. Contestația a fost depusă la o săptămână după un demers pe același subiect din partea Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Șor – ex-deputatul condamnat la 15 ani de închisoare, care se ascunde în Rusia de justiția moldovenească.

Batrîncea a acuzat guvernarea de „subiectivism în selectarea secțiilor de votare, favorizând anumite categorii de votanți”. Vicepreședintele a adăugat că legea încalcă recomandările Comisiei de la Veneția, care avertizează împotriva modificării legislației electorale în anul electoral. El a cerut Curții Constituționale să asigure respectarea normelor constituționale și condiții egale de vot pentru toți cetățenii.

De menționat că, pe 14 mai, și Blocul „Victorie”, afiliat cu oligarhul fugar Ilan Șor, a contestat la Curtea Constituțională legea cu privire la votul prin corespondență. Reprezentanții blocului au spus că „sunt foarte multe întrebări și lacune în această lege” și vor să fie „declarată neconstituțională”.

Moldova va implementa pentru prima dată votul prin corespondență la alegerile din această toamnă. Proiectul va fi pilotat în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Modificările la Codul electoral care prevăd acest lucru au fost votate în lectură finală pe 26 aprilie de fracțiunea PAS din Parlament. Detalii AICI. Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte. Speakerul Parlamentului Igor Grosu a spus că votul prin corespondență ar putea fi disponibil, începând cu anul 2025, în toate țările. Grosu a menționat că excepție va fi doar Rusia. Detalii AICI. Președinta Maia Sandu a promulgat legea pentru implementarea parțială a votului prin corespondență. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial la 10 mai.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil: sancțiuni sincronizate cu SUA

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: