Tudor Mardei/NewsMaker

Ce etnie a declarat populația R. Moldova? Comparație între recensămintele din 2024 și 2014

Circa 83% dintre locuitori sunt cetățeni ai Republicii Moldova, în scădere față de 2014, când ponderea era aproape 94%. Procentul celor care dețin concomitent cetățenia Republicii Moldova și a altor state a crescut, ajungând la peste 15% față de 5,6% în 2014. Recensământul a relevat și schimbări în structura etnică a populației: numărul persoanelor care s-au declarat moldoveni a crescut la 77,2%. În 2014, cifra constituia 75,3%. Numărul celor care s-au declarat găgăuzi, ucraineni și ruși a scăzut. 

Structura populației după cetățenie

83,4% sunt cetățeni ai Republicii Moldova. În 2014, cifra constituia 93,9%.

15,6% dețin cetățenia Republicii Moldova și a altor state. În 2014, cifra constituia 5,6%.

0,9% din populație sunt cetățeni ai altor state. În 2014, 0,5% din populație erau cetățeni ai altor state.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Structura populației după etnie

Persoanele care s-au declarat moldoveni constituie 77,2%. În 2014, cifra constituia 75,3%. Români s-au declarat 7,9%, în 2014 – 6,7%.

Ucraineni s-au declarat 4,9%, în 2014 – 6,8%. Găgăuzi s-au declarat 4,2%, în 2014 – 4,8%. Ruși s-au declarat 3,2%, în 2014 – 4,1%. Bulgari s-au declarat 1,6%, în 2014 – 1,9%. Romi s-au declarat 0,4%, în 2014 – 0,3%. Alte etnii – 0,5%.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

În perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, în Republica Moldova, s-a desfășurat un recensământ al populației și locuințelor. Locuitorii au răspuns la trei chestionare: „Clădiri și locuințe”, „Locuințe colective” și „Chestionar pentru persoane”. Detalii AICI.

Pe 30 ianuarie 2025, Biroul Național de Statistică a prezentat rezultatelor preliminare ale recensământului. Potrivit datelor, numărul populației cu reședință obișnuită constituie circa 2 milioane 401 mii persoane. La recensământul din 2014 constituia 2 milioane 789 mii persoane. Biroul a prezentat date și cu referire la distribuția pe sexe a populației cu reședință obișnuită, pe medii de reședință, dar și pe grupe de vârstă.

Din numărul total al populației cu reședință obișnuită, peste 49% au declarat că limba lor maternă este „moldoveneasca”. În comparație, la recensământul din 2014, aproape 57% au indicat în calitate de limbă maternă „moldoveneasca”. Totodată, în 2024, mai mult de 31% au indicat în calitate de limbă maternă româna, în 2014 indicau 23,2%. Cu privire la limba vorbită de obicei, 46% au indicat „moldoveneasca” și peste 33% – româna. Detalii AICI.

La fel, din numărul total al populației, 95% au indicat că sunt ortodocși. Fără religie s-au declarat 0,8%, pentru comparație – în anul 2014 – erau 0%. Alte 0,6% s-au declarat atei 0,6%. Detalii AICI.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: