Andrei Mardari / NewsMaker

Cine plătește factura Transnistriei? Ceban a dezvăluit prevederile Acordului cu Tiraspoltransgaz

Președintele Consiliului de administrație al Moldovagaz Vadim Ceban a publicat detalii despre facturile și datoriile malului stâng al Nistrului pentru gaz. Oficialul a reiterat că informația potrivit căreia malul drept al Nistrului ar achita pentru facturile malului stâng sunt false.

NM publică integral traducerea declarației lui Vadim Ceban.

„După cum am promis, astăzi voi face publice mai multe prevederi ale Acordului cu Tiraspoltransgaz, pentru a pune punct speculațiilor care au apărut în spațiul public cu privire la datoriile pentru gazul livrat consumatorilor regiunii transnistrene. Înainte de asta vreau să spun următoarele:

– conform contractului dintre Moldovagaz și Gazprom, gazul natural este livrat pe întregul teritoriu al Republicii Moldova, iar regiunea transnistreană este o parte a țării noastre;

– structura actuală a relațiilor contractuale dintre Gazprom există din momentul fondării Moldovagaz în anul 1999;

– furnizarea gazului în regiunea transnistreană nu este efectuată direct de către Moldovagaz, ci condiționată prin contractul dintre Tiraspoltransgaz și Moldovagaz;

– contractul menționat prevede condițiile și termenii de achitare din partea Tiraspoltransgaz către Moldovagaz, precum și responsabilitatea pentru nerespectarea prevederilor contractuale;

– Moldovagaz livrează gaz pentru Tiraspoltransgaz la prețurile la care primește acest gaz de la Gazprom;

– Confom prevederilor Acordului dintre Moldovagaz și Gazprom, în cazul în care Moldovagaz înregistrează datorii pentru gazul furnizat către Tiraspoltransgaz, părțile adoptă măsuri, conform înțelegerii scrise, de transfer a datoriei pe seama Tiraspoltransgaz. În acest sens există acorduri scrise între părți, inclusiv la nivel guvernamental;

– Moldovagaz niciodată nu a recunoscut datoriile față de Gazprom pentru gazul furnizat consumatorilor din Transnistria, întrucât contractul prevede mecanismul de reglementare;

– În tariful pentru consumatorii de pe malul drept al Republicii Moldova niciodată nu au fost, nu sunt și nu vor fi incluse sumele datorate de regiune către Tiraspoltransgaz;

– diferența de preț pentru furnizarea gazului în Transnistria și tariflele stabilite de autoritățile regiunii pentru consumatorii finali constituie datoria regiunii față de Tiraspoltransgaz;

– subiectul privind datoria pentru gazul furnizat consumatorilor din Transnistria poată un caracter strict comercial, soluționarea căruia poate fi realizată doar pe cale politică și nu intră în compentența conducerii Moldovagaz.

În ajun, consilierul municipal Andrei Năstase a afirmat într-un live pe Facebook că malul drept al Nistrului ar achita pentru facturile la gaz al malului stâng. De asemenea, fostul președinte al Platformei Demnitate și Adevăr (DA) a anunțat că va sesiza Procuratura Generală și va cere investigarea penală a guvernului pentru felul cum a negociat contractul cu Gazpromul.

Reacția lui Năstase a venit după ce, pe 22 februarie, în presă a fost publicată o anexă a contractului încheiat cu Gazpromul, privind furnizarea de gaz natural. Directorul Moldovagaz Vadim Ceban a anunțat că va sesiza Procuratura Generală și va iniția o anchetă internă, întrucât informațiile constituie secret comercial și ar putea pune în pericol înțelegerea dintre părți. La rândul său, vicepremierul Andrei Spînu a declarat că nu va comenta veridicitatea documentului.

Amintim că Moldovagaz a acumulat o datorie istorică de peste $700 mln. Gazprom a cerut Chișinăului să recunoască această datorie și să o returneze în regim de urgență – aceasta fiind una dintre condiționalitățile impuse în timpul negocierilor noului contract pentru gaz. Din această sumă, $433 mln constituie datoria propriu-zisă, iar restul – penalități pentru întârzierea plăților. Despre plata datoriei acumulate de regiunea transnistreană pentru gaz, care a trecut de $7 miliarde, nu s-a discutat în timpul negocierilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu și Nicușor Dan, prezenți la deschiderea „Marii Dictări Naționale 2025”: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.

În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.

Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.

Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.

La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.

Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.

Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.

Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.

La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.

Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: