Facebook/Olga Cebotari

Cebotari, despre drepturile alegătorilor din Transnistria: „Rog să nu divizam cetățenii în buni și răi”

Viceprim-ministrul în exercițiu pentru Reintegrare Olga Cebotari a venit cu un apel cu privire la necesitatea „renunțării la abordări discriminatorii și de politizare exagerată” asupra tematicii dosarului transnistrean și dreptului de vot al cetățenilor din stânga Nistrului și municipiul Bender. 

Pe pagina sa de Facebook, Olga Cebotari a amintit că, în stânga Nistrului și în municipiul Bender, „locuiesc câteva sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova”, care dispun de aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni ai țării. Aceasta a mai menționat că discursurile de ură și instigare la discriminare aduc prejudicii obiectivului guvernamental de reintegrare a țării și afectează atât eforturile Chișinăului în cadrul procesului de negocieri pentru reglementarea transnistreană, cât și imaginea Republicii Moldova pe arena internațională.

„Guvernul susține necesitatea de asigurare egală/neîngrădită a exercitării dreptului electoral pentru toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de locul aflării – în țară, diasporă sau maluri ale Nistrului. Rog să nu divizam cetățenii în buni și răi, or voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, democratice, transparente și corecte conform Constituției Republicii Moldova”, a mai menționat Cebotari.

Amintim că, tot pe 10 iunie, Asociația neguvernamentală Promo-LEX a publicat cel de-al treilea raport al Misiunii de Observare al Alegerilor Parlamentare Anticipate din 11 iulie 2021. Printre subiectele abordate a fost și numărul secțiilor de votare care urmează a fi constituite în stânga Nistrului. Experții și-au exprimat convingerea că un număr de 28 de secții de votare ar fi suficient în locul celor 44 planificate. Asta cu condiția ca secțiile respective să fie „amplasate rațional”.

De asemenea, aceștia și-au exprimat îngrijorările cu privire la trei secții de votare, constituite la Corjova și Bender,

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

halktoplushu.md

Președintele Adunării Populare cere urgentarea procedurilor pentru deschiderea colegiului moldo-turc din Comrat

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a vizitat pe 20 august, împreună cu mai mulți deputați locali, Colegiul moldo-turc „Recep Tayyip Erdoğan” din Comrat. Ulterior, acesta a convocat o ședință cu reprezentanții instituțiilor responsabile și a cerut accelerarea procedurilor necesare pentru ca instituția să-și poată începe activitatea.

Potrivit serviciului de presă al APG, în prezent mai sunt de îndeplinit o serie de proceduri administrative și organizatorice. Printre acestea se numără obținerea actelor necesare pentru darea în exploatare a colegiului și selectarea personalului.

Ulterior, în cadrul unei ședințe de lucru, Valentin Gaidarji a discutat cu reprezentanții instituțiilor responsabile despre problemele care întârzie deschiderea colegiului și despre măsurile necesare pentru soluționarea acestora.

Președintele APG a subliniat că trebuie luate măsuri concrete pentru ca instituția să-și poată începe activitatea cât mai curând.

În aceeași zi, în cadrul unei vizite la Consulatul Turciei din Comrat, Gaidarji a declarat că deschiderea Colegiului „Recep Tayyip Erdoğan” este importantă pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale din Găgăuzia. El a menționat că instituția este, totodată, un exemplu de cooperare dintre Găgăuzia și Turcia.

halktoplushu.md
halktoplushu.md

Amintim că, pe 5 august, Guvernul a aprobat înființarea Colegiului moldo-turc din Comrat. Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, însă, instituția ar putea începe activitatea abia în septembrie 2027, din cauza unor probleme legate de autoritățile locale.

Colegiul Industrial „Recep Tayyip Erdoğan” din Comrat a fost construit în perioada 2021–2024, cu sprijinul financiar al Agenției Turce pentru Cooperare și Coordonare (TİKA) și sub patronajul președintelui Turciei. Instituția nu și-a început însă activitatea nici în 2024, nici în 2025, pe fondul unor neînțelegeri între autoritățile locale și cele centrale.

Potrivit Ministerului Educației, limba principală de instruire în cadrul colegiului va fi româna. Unele discipline ar putea fi predate în limba găgăuză și în engleză. Ministerul a menționat că acest lucru este prevăzut în Protocolul de cooperare în domeniul învățământului profesional tehnic, semnat între Republica Moldova și Turcia.

Autoritățile Găgăuziei au criticat decizia privind limba de instruire, susținând că aceasta a fost luată „fără a ține cont de mediul lingvistic din Găgăuzia”. Totodată, autoritățile locale au reproșat că nu au fost prevăzute grupe cu predare în limba rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: