Cel mai important festival al verii – Summer Fest. Grăbește-te să cumperi bilete la preț promoțional!

Summer Fest — este un festival anual de muzică, care adună oaspeți nu doar din Moldova, dar și din țările din regiune. Alătură-te și obține o experiență de neuitat!

Pentru a șasea oară, cel mai grandios festival din Moldova o să vă uimească cu diversitatea de distracții pentru toate vârstele, cu gustări delicioase și desigur cu artiști de top.

Festivalul se va desfășura în ultimul week-end al verii. Timp de două zile veți putea savura muzica interpreților din Moldova, România, Ucraina, Rusia, Belarus și chiar a celor din Australia.

Pe 26 august, în prima zi de festival, vă vor surprinde cu piesele lor: Carla`s Dreams, Shouse, Satoshi, BI-2, T-Fest, Pasha Parfeni.

În cea de a doua zi a festivalului, pe 27 august, atmosfera de vară va fi încinsă de Irina Rimes, Valerii Meladze, Guess Who, Killa Fonic, The Limba, DoReDos.

Grăbește-te să cumperi un bilet la #SUMMERFEST2023 la preț promoțional până în data de 14 iulie!

Un bilet pentru o zi — 450 lei.

Abonament pentru două zile — 650 lei.

Un bilet pentru familie/o zi — 900 lei (2 maturi + 2 copii până la 12 ani).

Abonament pentru familie pentru două zile — 1300 lei (2 maturi + 2 copii până la 12 ani).

VIP bilet — de la 1800 până la 2500 lei.

Răsfață-te cu cel mai bun week-end al verii și cu amintiri memorabile la festivalul internațional de muzică Summer Fest!

Informații și rezervarea biletelor pe www.summerfest.md sau la numărul de telefon 069 202 502

Organizator: BisConcert

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum se descurcă Aeroportul Chișinău fără kerosen de la Lukoil? Junghietu a prezentat primele concluzii

Aeroportul Internațional Chișinău a preluat integral procesul de alimentare a aeronavelor cu kerosen, asigurând continuarea zborurilor, fără nicio problemă pentru pasageri sau companiile aeriene. Declarația a fost făcută de Ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a subliniat că negocierile privind preluarea infrastructurii de la Lukoil, continuă.

„Continuă evaluările, aeroportul cel mai important este asigurat cu kerosene, zborurile continuă și cred că niciun cetățean nu a simțit niciun disconfort sau oameni de probleme, dar discuțiile continuă cu Lukoil pentru preluarea celor active de la aeroport”, a declarat presei, ministrul Energiei.
Potrivit Ministerului Energiei, Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) procură kerosen pentru avioane de la mai multe companii petroliere din România.

Amintim că Aeroportul Internațional Chișinău a preluat integral, începând cu 20 noiembrie, procesul de alimentare a aeronavelor, activitate care era până acum realizată de compania Lukoil-Moldova.
Decizia survine după ce Autoritatea Aeronautică Civilă a autorizat Aeroportul să furnizeze combustibil de tip JET A-1, în urma preluării temporare a terminalului petrolier printr-un contract de comodat semnat cu Lukoil-Moldova pe 14 noiembrie. Autoritatea a precizat că includerea acestei noi capabilități în certificatul Aeroportului demonstrează conformitatea cu standardele naționale și internaționale în domeniul aviației civile.

Contractul de comodat, încheiat între autoritățile Republicii Moldova și Lukoil-Moldova pe 12 noiembrie, permite utilizarea gratuită a terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău.

În prezent, Lukoil deține aproximativ 100 de stații PECO în Republica Moldova. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației companiei petroliere ruse supuse sancțiunilor SUA, Republica Moldova este asigurată cu combustibil, iar stocurile sunt stabile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova va avea în 2026 un radar de ultimă generație? Nosatîi: va detecta inclusiv dronele

Republica Moldova va achiziționa un radar modern, de ultimă generație, capabil să detecteze inclusiv dronele care survolează spațiul aerian al țării. Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, noul radar urmează să fie livrat la începutul anului 2026, iar operaționalizarea este planificată pentru primul semestru al aceluiași an.

„Radarul nou este de ultima generație și va spori considerabil capacitățile de detectare a pericolului din spațiul aerian, inclusiv și dronele”, a precizat oficialul pe 3 decembrie. 

Întrebat despre cele 20 de milioane de euro oferite de Uniunea Europeană pentru consolidarea apărării, ministrul Apărării a precizat că fondurile vor fi utilizate inclusiv pentru achiziția unor sisteme antiaeriene. „Suntem în proces de identificare a unui contract pentru achiziția sistemelor de apărare antiaeriană. (…) Aceste sisteme sunt la o cerință foarte mare, vor fi sisteme noi, respectiv, ele trebuie să fie produse, nu poți să te duci să le iai, să le aduci acum în Moldova. Respectiv, după semănarea contractului, livrarea durează de obicei un an și jumătate, două ani”, a precizat oficialul.

Referindu-se la îngrijorările populației privind survolarea teritoriului Republicii Moldova, Nosatîi a menționat că riscurile persistă atât timp cât la hotar continuă războiul din Ucraina. „Atât timp cât avem război la hotar, atât timp cât avem o țară agresoare care duce un război în Ucraina, pericolul de survolare a spațiului aerian posibil să fie ca o intenție directă sau ca un efect colateral al războiului. De aceea, rog cetățenii să fie prudenți, să nu se apropie de aceste obiecte, iar la depistar – să informeze organele abilitate. Noi vom continua să achiziționăm și să obținem toate acele sisteme necesare pentru a proteja pacea și siguranța cetățenilor”, a mai declarat ministrul Apărării.

Potrivit oficialului, sistemul național de apărare antiaeriană dispune în prezent de aproximativ 20 de radare de generații diferite, cu capacități tehnice corespunzătoare perioadelor în care au fost produse. „Cu achizițiile noi, am obținut capacități mai bune și ultimile cazuri de survolarea spațiului aerian, după cum am menționat, au fost monitorizate de sistemele noastre din dotare”, a menționat Nosatîi.

Reamintim, la sfârșitul anului 2023, autoritățile de la Chișinău au adoptat Strategia securității naționale a Republicii Moldova pentru următorii șase ani. Potrivit documentului, unul din obiectivele urmărite este „consolidarea credibilității strategice a Republicii Moldova prin asigurarea creșterii graduale a alocărilor bugetare pentru apărarea națională, cu scopul de a atinge nivelul de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) în cursul deceniului curent”. În ultimii 10 ani, sectorul apărării primea de la bugetul de stat o alocație de aproximativ 0,3% din PIB. În 2023, suma a crescut până la 0,5%, iar în 2024 a ajuns la 0,65% din PIB.

Incidente recente de survol în spațiul aerian al Moldovei

Cel mai recent caz de survol neautorizat al spațiului aerian al Republicii Moldova a fost înregistrat pe data de 29 noiembrie, în contextul unui nou atac masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei. Două drone au survolat ilegal nordul țării, iar în consecință autoritățile au închis temporar spațiul aerian.

Incidentul a venit la doar trei zile după ce, pe 25 noiembrie, șase drone au pătruns ilegal în spațiul aerian al țării noastre. Una dintre ele – de producție rusească și marcată cu simbolul „Z”, folosit de armata rusă în războiul din Ucraina și interzis în Moldova – s-a prăbușit în nordul țării. MAE de la Chișinău a condamnat „încălcarea gravă a spațiului aerian”, inclusiv prăbușirea dronei pe acoperișul unei case din Cuhureștii de Jos, raionul Florești. Autoritățile au calificat incidentul drept „un risc major pentru siguranța cetățenilor” și l-au convocat pe ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, pentru explicații.

Ozerov fusese chemat la MAE și pe 20 noiembrie, după ce în ajun, pe 19 noiembrie, alte două drone au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova – tot pe fondul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Și atunci, ca și pe 26 noiembrie, Chișinăul i-a înmânat o notă de protest. De fiecare dată, diplomatul rus a contestat acuzațiile, afirmând că nu au fost prezentate probe care să demonstreze că dronele ar fi de origine rusească.

Președinta Maia Sandu a avertizat, pe 2 decembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate, că dronele care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova reprezintă un pericol real atât timp cât războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei continuă. Șefa statului a condamnat tentativele de manipulare și dezinformare lansate în spațiul public de unii politicieni și a dat asigurări că autoritățile lucrează nu doar la depistarea dronelor, ci și la consolidarea capacității de apărare a spațiului aerian al Republicii Moldova.

Precizăm că, în perioada 2023–2024, autoritățile moldovene au deschis opt cauze penale privind survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Purcari Wineries – investiții în sustenabilitatea terroir: de la riscurile climatice la competitivitate

În perioada următoare, Asociația Investitorilor Străini (FIA) va prezenta o nouă ediție a Cărții Albe – un set de recomandări concrete pentru îmbunătățirea climatului investițional în Republica Moldova. Prin seria de articole „Puterea investițiilor” demonstrează cum investițiile străine și standardele avansate transformă modul de funcționare al industriilor. Alexandru Filip, Director General Purcari Wineries Group, evidențiază cum investițiile strategice pe termen lung în terroir, gestionarea resurselor naturale, eficiența energetică și digitalizarea transparentă sporesc durabilitatea și competitivitatea companiei atât în Moldova, cât și în România și Bulgaria.

În perspectiva următorilor trei–cinci ani, ce elemente vor influența cel mai puternic evoluția sectorului vitivinicol?

Primul și cel mai important factor pentru viticultură rămâne clima. Vedem deja efectele schimbărilor climatice în vie: perioadele mai lungi de secetă, episoadele de temperaturi extreme, înghețuri târzii sau grindină, fenomene care apar imprevizibil. Toate acestea afectează direct calitatea și cantitatea producției, inclusiv echilibrul natural al strugurilor, raportul dintre aciditate și conținutul de zahăr, care este esențial pentru stilul și identitatea vinurilor noastre. 

În același timp, cadrul european devine tot mai exigent. European Green Deal și  noile standarde de raportare (ESRS/CSRD) determină companiile să fie mai transparente, mai responsabile și mai structurate în modul în care își gestionează impactul asupra mediului. Din punctul meu de vedere acest lucru nu este o constrângere, ci o oportunitate de a construi mai bine, mai curat și mai sustenabil pe termen lung. 

Un alt factor major este capitalul uman. Industria vitivinicolă se confruntă cu un deficit de specialiști, în special în zonele rurale. În același timp, apar noi competențe necesare, legate de digitalizare, agricultură de precizie, sustenabilitate și analiză de date. Pentru companii ca Purcari, investiția în oameni – prin educație, formare și crearea unui mediu atractiv de lucru – devine la fel de importantă ca investiția în tehnologie. 

Și nu în ultimul rând, consumatorul se schimbă. Publicul tânăr este mult mai atent la origine, poveste, responsabilitatea socială și de mediu. Competiția internațională devine mai intensă, iar diferențierea nu se mai face doar prin gust, ci prin valori și calitate. Cei care vor reuși să îmbine tradiția cu inovația, autenticitatea cu sustenabilitatea, vor avea un avantaj clar în următorii ani.  

Ce măsuri întreprindeți pe teren și în procesul de producție pentru a gestiona aceste riscuri?

Am început cu ceea ce este fundamental pentru viticultură: apa și predictibilitatea recoltelor. La Purcari, operăm un sistem avansat de irigare care acoperă în prezent aproximativ 300 ha și include două bazine de acumulare a apei – un proiect care ne-a adus o creștere considerabilă în cantitatea și calitatea recoltei. Ulterior ne propunem să dezvoltăm un nou sistem de irigații și în zona Alexandru Ioan Cuza (Moldova), însă nu avem un termen limită stabilit. În Bulgaria, la Angel’s Estate, infrastructura modernă de irigare acoperă deja cea mai mare parte a plantațiilor, oferindu-ne stabilitate în anii secetoși. 

Un al doilea pilon strategic este sănătatea solului și protejarea biodiversității. Prin inițiativa Viță & Sol, implementăm practici regenerative – însămânțarea culturilor de acoperire (iarbă) în peste 30% din plantații, utilizarea mulcirii prin reintroducerea materiei vegetale în sol și conversia unei părți din podgorii la agricultură ecologică, pe circa 25 ha.

Totodată, reducem impactul chimic prin introducerea tehnologiei UV Boost – un tratament inovator al viței de vie cu lumină ultravioletă, care limitează semnificativ necesarul de produse fitosanitare. Iar pe termen lung, investim în conservarea identității viticole locale. Prin proiectul Rară Neagră 2.0, lucrăm cu peste 150 de clone și variații genetice, pentru a selecta acele variante care se adaptează cel mai bine condițiilor climatice actuale, păstrând totodată caracterul autentic al terroir-ului nostru.

Cum contribuie investițiile în energie regenerabilă și tehnologii avansate la crearea unui model de business sustenabil?

Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă în primul rând autonomie, eficiență și responsabilitate pe termen lung. De aceea, am accelerat tranziția către energia regenerabilă și ne-am extins capacitatea proprie de producție verde. În prezent, avem instalate aproximativ 500 kW de panouri fotovoltaice la Purcari, 200 kW la Bostavan, 200 kW la Bardar și 400 kW la Crama Ceptura, în România. Obiectivul nostru este ca, pe termen mediu, cel puțin 70% din consumul energetic al proceselor de producție să fie acoperit din surse regenerabile. 

În vinificație, folosim tehnologii care reduc amprenta de carbon și optimizează consumul de energie. De exemplu, rezervoarele Mythos și Ganymede valorifică dioxidul de carbon generat în timpul fermentației, și îl reutilizează pentru barbotaj, reducând consumul de energie și implicit emisiile de gaze.

Pentru noi, tehnologia înseamnă și transparență față de consumator. Introducem eticheta digitală e-label pe sticlele noastre, oferind consumatorilor acces direct la informații despre originea, procesul de producție, ingredientele din fiecare produs. În paralel, implementăm standarde internaționale de calitate și trasabilitate, precum ISO. 

În podgorii, ne bazăm tot mai mult pe agricultură de precizie: utilizăm senzori inteligenți, imagini aeriene captate cu drone și scanări detaliate ale solului. Prin proiectul Geocarta, finalizăm cartografierea terenurilor noastre, analizând structura și capacitatea de retenție a apei, precum și conținutul organic al solului. Aceste date ne permit să gestionăm mult mai eficient apa, nutrienții și sarcina pe butuci, îmbunătățind reziliența plantațiilor în fața schimbărilor climatice.

Care sunt rezultatele tangibile pe care le urmăriți pentru clienți, angajați, investitori și comunități locale?

Pentru clienți, cea mai importantă promisiune pe care o facem este consecvența calității și transparența. Urmărim îndeaproape feedback-ul și nivelul de încredere al consumatorilor, iar în schimb ne asumăm responsabilitatea de a livra un produs autentic, cu origine clară și standarde ridicate. 

Pentru angajații noștri, în special din mediul rural – locuri de muncă mai sigure, mai moderne și mai bine pregătite pentru viitor. Reducerea utilizării substanțelor chimice, introducerea tehnologiilor inteligente și dezvoltarea agriculturii de precizie creează un mediu de lucru mai sănătos și oferă oportunități reale de dezvoltare profesională, la intersecția dintre viticultură, tehnologie și sustenabilitate. 

Pentru investitori, rezultatele se traduc într-un model de business mai robust și mai rezilient, capabil să gestioneze riscurile climatice și să răspundă cerințelor tot mai stricte de guvernanță și raportare ESG. Stabilitatea operațională, transparența și disciplina în raportare devin astfel factori primari de creare a valorii pe termen lung. 

Iar pentru comunitățile locale, impactul este unul concret și durabil: păstrarea valorii adăugate în regiune, susținerea economiei locale și implicarea activă în proiecte educaționale, culturale și de mediu.

În esență, ceea ce construim la Purcari demonstrează că tradiția vitivinicolă poate evolua împreună cu inovația și principiile de sustenabilitate, într-un model competitiv, echilibrat, și aliniat cu valorile pe care le promovăm.

Cum se aliniază aceste acțiuni la agenda de sustenabilitate și digitalizare a Uniunii Europene?

Pentru noi, alinierea la agenda europeană de sustenabilitate și digitalizare nu este un demers formal, ci o transformare a modului în care operăm. Modernizăm procesele interne, construim o cultură a datelor și adoptăm o disciplină riguroasă de măsurare, raportare și decizie, aliniată principiilor European Green Deal. 

Integrăm treptat în strategia noastră cerințele standardelor ESRS și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, cu un accent clar pe ODD 12 – Consum și producție responsabilă și ODD 13 – Acțiune climatică. Nu tratăm aceste cadre ca pe simple repere teoretice, ci le transformăm în acțiuni concrete și măsurabile.

Prin investițiile în energie regenerabilă, ne reducem amprenta de carbon și, în același timp, ne protejăm de volatilitatea prețurilor la energie. Prin practicile agricole regenerative, contribuim la restabilirea materiei organice în sol și la protejarea biodiversității. Iar prin implementarea tehnologiilor digitale, gestionăm mult mai eficient resursele critice: apă, sol, energie și forță de muncă. 

În paralel, investim în oameni. Dezvoltăm competențele echipelor noastre în domeniul agriculturii inteligente, al analizei datelor și al managementului ESG. Pentru că, dincolo de tehnologie, sustenabilitatea adevărată înseamnă capacitate, conștientizare și asumare la nivel uman.  

Care sunt principiile pe care se sprijină modelul de management al Purcari Wineries în această etapă de transformare?

Modelul nostru de management se bazează, înainte de toate, pe claritate în priorități și consecvență în acțiune. În această etapă de transformare, nu vorbim despre schimbări punctuale, ci despre o evoluție a modului în care luăm decizii și ne construim viitorul. 

Integrăm principiile ESG nu doar în raportare, ci și în nucleul operațional al companiei, în cultura noastră organizațională și în strategia de dezvoltare pe termen lung. Transparența, disciplina și inovația sunt reperele care ne ghidează, alături de respectul profund pentru patrimoniul vitivinicol care definește identitatea podgoriilor noastre. 

Apreciem inovația și suntem deschiși către tehnologie, date și soluții noi, dar rămânem fideli și tradiției. Cred cu tărie că performanța durabilă se obține atunci când inovația se construiește pe rădăcini solide. 

Strategia noastră „2x by 200” reflectă această filozofie: o creștere ambițioasă, dar responsabilă, bazată pe echilibrul dintre extindere și eficiență, dintre rezultate financiare și impact asupra mediului și comunităților.

Nu urmărim dezvoltarea cu orice preț. Alegem un parcurs construit pe utilizarea inteligentă a resurselor, investiții în energie verde, restabilirea și protejarea solurilor, digitalizare și o guvernanță transparentă. Obiectivul nostru este simplu, dar profund: să asigurăm vitalitatea și productivitatea podgoriilor Purcari pentru generațiile viitoare.

Ce reguli ar putea accelera realizarea investițiilor într-o economie sustenabilă și gestionarea eficientă a apei?

În primul rând, este esențial să avem un cadru procedural previzibil și eficient la nivel național. Investițiile, mai ales cele în infrastructură verde și sisteme de irigații, necesită reguli clare, stabile și unitare. Avem nevoie de proceduri simplificate și digitalizate pentru avizare, cu termene bine definite, precum și de o coordonare mai bună între autoritățile centrale și cele locale, astfel încât proiectele să nu fie blocate de fragmentarea decizională. 

Gestionarea apei trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Asta presupune reguli coerente pentru administrarea bazinelor hidrografice, o transparență clară în ceea ce privește tarifele și accesul la infrastructură și mecanisme care să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor. 

În paralel, este vital să fie extinse instrumentele de finanțare verde: garanții de stat, linii de credit cu componentă preferențială, scheme de sprijin dedicate proiectelor de eficiență a apei, energiei regenerabile și soluțiilor sustenabile de ambalare. Aceste instrumente pot reduce semnificativ riscul investițional și pot accelera tranziția către practici responsabile. 

Nu în ultimul rând, în mediul rural este necesară o investiție mai mare în capitalul uman. Programele de formare duală și dezvoltare profesională continuă, calificarea în domenii precum agricultura de precizie, managementul apei și sustenabilitatea vor asigura că aceste investiții nu rămân doar proiecte pe hârtie, ci se transformă în productivitate reală și competitivitate la export.

Alături de partenerii noștri din cadrul FIA, aceste propuneri vor fi dezvoltate și detaliate în Cartea Albă 2025, ca parte a unui efort comun de a construi un model economic mai rezilient și mai responsabil pentru viitorul Moldovei.

VIDEO „Orheiul o să înțeleagă cât e de rău ceea ce s-a întâmplat”. Locuitorii orașului, despre încetarea „proiectelor” lui Șor și demisia primarului

Ce urmează pentru Orhei? Cum îi privesc locuitorii orașului pe Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova, și pe Tatiana Cociu, primara ajunsă în funcție cu sprijinul lui? În ziua în care Tatiana Cociu și-a anunțat plecarea din funcție, pe 2 decembrie, NewsMaker a mers în „Monaco moldovenesc” – cum numea cândva Șor orașul – pentru a afla cum au reacționat oamenii la această veste. Mulți vorbesc despre dezamăgire, regret și chiar nostalgie.

Reportera NewsMaker a mers și la primărie, unde a aflat că Tatiana Cociu se află de peste o lună în concediu fără plată, iar locul în care se află în prezent rămâne necunoscut.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Fără compensații din bani UE în facturile la lumină, din 2026. Când va fi făcută ultima plată

Compensațiile în factură la energia electrică nu vor mai fi acordate în 2026, iar Guvernul mută accentul pe ajutoarele în bani pentru căldură. Anunțul a fost făcut de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Potrivit oficialei, ultima compensație, acordată cu ajutorul UE, va fi în factura din decembrie pentru consumul din luna noiembrie.

„Anul viitor nu prevedem această compensație în factură, dar ne vom centra pe compensații monetare pentru căldură, ca să țintim grupurile vulnerabile, acele familii care chiar au nevoie de acest suport. De aceea, ultima plată în factură va fi pentru factura care vine în luna decembrie pentru luna noiembrie”, a declarat ministra.

În schimb, Guvernul va acorda compensații pentru căldură și energie electrică până în luna martie 2026. Potrivit hotărârii de Guvern votată pe 3 decembrie, compensațiile maxime la energie sub formă de plată monetară vor fi de 1000 de lei, iar cele minime de 500 de lei. Potrivit documentului, procentele de compensare vor varia în funcție de fiecare tip de resursă utilizată: 15% pentru combustibili solizi, 25% pentru gaze naturale, 30% pentru energie termică și 40% pentru energie electrică.

Potrivit documentului, pentru sezonul rece 2025–2026, pe baza simulărilor realizate, bugetul prognozat pentru acordarea compensațiilor la energie, sub formă de plată monetară și la tarifele actuale, este estimat la 2,36 miliarde de lei.

***
Guvernul Republicii Moldova compensează facturile la energie gospodăriilor vulnerabile începând cu 2022 – an în care Rusia a invadat țara vecină, Ucraina. Amintim, războiul a declanșat o criză energetică inclusiv în țara noastră, care a dus la creșteri majore ale prețurilor la gaze și energie electrică.
Compensațiile se acordă pentru perioada rece a anului, care include lunile noiembrie-martie. În sezonul 2024 – 2025, peste 720 de mii de familii au beneficiat de „ajutor la contor”. Guvernul a alocat în total, anul trecut, 2,69 de miliarde de lei pentru acest program de sprijin.

Reamintim că, datorită sprijinului Uniunii Europene, toți consumatorii casnici beneficiază de compensații la energia electrică până la sfârșitul acestui an. Reducerea este aplicată direct în factură și acoperă diferența dintre tariful final și prețul reglementat de 1,84 lei/kWh pentru primii 110 kWh consumați.
În cazul companiilor, statul compensează 50% din majorarea tarifelor, în baza cererilor depuse de operatori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: