Aderare la UE

Chișinăul așteaptă un răspuns de la Tiraspol, după ce a venit „cu primele discuții” la subiectul integrării europene

Mihaela Conovali
| 5 iulie, 2024
11:38

Chișinăul așteaptă un răspuns de la Tiraspol, după ce a venit „cu primele discuții” la subiectul integrării europene. Între timp, Biroul pentru reintegrare și Biroul pentru reintegrare europeană analizează cum autoritățile de la Chișinău vor „dialoga” cu regiunea transnistreană în acest proces. Precizările au fost făcute de viceprim-ministra pentru integrare europeană Cristina Gherasimov. Potrivit viceprim-ministrei, există riscul ca regiunea să nu fie interesată de proces. De cealaltă parte, a adăugat Gherasimov, nu se poate discuta acum despre o eventuală aderare ulterioară a regiunii transnistrene dat fiind faptul că „Republica Moldova urmează să adere ca un stat unitar la Uniunea Europeană”.

Pe 4 iulie, la emisiunea „În profunzime” de la ProTV Chișinău, Gherasimov a fost întrebată cum anume este implicată regiunea transnistreană în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Regiunea transnistreană, ca și oricare altă regiune, urmează să implementeze legislația europeană ca parte a Republicii Moldova dacă dorește să fie parte din acest proces. De partea noastră, Guvernul acum dezvoltă acest mecanism de schimb de informații în așa fel ca informația pe care o primim noi de la Bruxelles să o putem împărtăși cu așa numitele autorități de la Tiraspol, în așa fel ca și ele să se pregătească în procesul de aderare”, a comunicat Ghersimov.

Ea a precizat că, pe parcursul ultimelor săptămâni, Guvernul se află într-un proces pentru a vedea „când și cum am putea să ne întâlnim pentru a face primul schimb de informații”.

„În așa fel ca noi să prezentăm acquis-ul comunitar, care ne-a fost nouă prezentat de către Bruxelles, și să avem acel dialog, schimb de informații, întrebări, îngrijorări, propuneri ca să vedem cum reintegrăm regiunea transnistreană în spațiul economic, în spațiul social al Republicii Moldova”, a adăugat Gherasimov.

Întrebată dacă există deschidere din partea regiunii transnistrene ca să facă parte din acest proiect, viceprim-ministra a răspuns: „Noi am venit cu primele discuții, așteptăm un răspuns din partea așa numitor autorități de la Tiraspol. Din partea noastră, atât Biroul pentru Reintegrare cât și Biroul pentru Reintegrare europeană… noi deja discutăm între noi cum urmează să ne mobilizăm, să ne organizăm în așa fel ca să putem împreună dialoga cu regiunea transnistreană la nivelul tehnic”.

La întrebarea prezentatoarei TV, ce se va întâmpla în cazul în care regiunea transnistreană nu va dori să participe la acest proces, Gherismov a comunicat: „Riscul de a nu fi interesați în a participa în acest proces desigur că există. În același timp există și un raționament foarte clar, interese economice foarte clare și sperăm că regiunea transnistreană, producătorii din regiunea transnistreană, vor fi interesați să participe pentru că nu au decât să beneficieze de acest proces”.

În același timp, Ghersimov a subliniat că „Republica Moldova urmează să adere ca un stat unitar la Uniunea Europeană” și că „nu putem discuta acum despre o eventuală aderare ulterioară a regiunii transnistrene”.

La precizarea prezentatoarei TV că „vrea nu vrea Transnistria oricum se va integra în UE”, Gherasimov a spus: „Aceasta este intenția noastră, avem un precedent deja în Uniunea Europeană – cel al Ciprului, deci nu ar fi o primă excepție de la regulă. În același timp, noi suntem încrezători… cel puțin am văzut și cadrul de negociere – nu face referință specifică la regiunea transnistreană sau la o oricare altă regiune din Republica Moldova – respectiv noi suntem invitați ca stat unitar să aderăm la Uniunea Europeană și aceasta inclusiv se referă și la regiunea transnistreană”.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

Chișinăul va propune autorităților nerecunoscute de la Tiraspol să implementeze acquis-ul comunitar (legislația Uniunii Europene) pe teritoriul regiunii transnistrene, în contextul în care Republica Moldova începe negocierile de aderare la UE. Autoritățile constituționale ale țării noastre mizează pe faptul că Tiraspolul va fi cointeresat să implementeze acquis-ul comunitar dat fiind atractivitatea economică a piețelor din țările Uniunii Europene pentru regiunea transnistreană – lucru reflectat în cifra exporturilor. Precizările au fost făcute de vicepremierul pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov, pe 25 iunie, la Luxemburg. Detalii AICI.

Iar comisarul european pentru vecinătate și extindere Oliver Varhelyi a subliniat că Uniunea Europeană sprijină integritatea teritorială a Republicii Moldova, de aceea la negocierile de aderare se discută despre regiunea transnistreană ca parte a țării noastre. Varhelyi a participat pe 25 iunie, la prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE. Detalii AICI.

***

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

aderare, Chișinău, cristina gherasimov, regiunea transnistreana, top, Transnistria, UE, диалог, тирасполь

Știri similare

Transnistria

Absolvenții din Transnistria primesc acte de studii de model rusesc? Krasnoselski: 142 de școli au fost acreditate în Rusia

Bani

Deficitul bugetului de stat pentru 2026 va crește la 23 de miliarde de lei, echivalentul a circa 6% din PIB. Tofan: „lucrurile arată complicat”

Politică

STRATCOM a publicat un ghid pentru profesori: printre exerciții propune lectura unui discurs al Maiei Sandu din PMAN

Mihaela Conovali
| 2 septembrie, 2026
14:36

Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (STRATCOM Moldova), aflat în subordinea președintelui țării, a publicat un ghid pentru profesori. Produsul, despre integrarea valorilor naționale în școală, conține un set de exerciții practice și, potrivit STRATCOM, „răspunde unei necesități semnalate de profesori”.

„Ghidul pentru profesori privind integrarea valorilor naționale în școală” are 9 capitole. Potrivit Centrului, ghidul a fost elaborat în parteneriat cu reprezentanți ai mediului academic și conține un set de exerciții practice care pot fi folosite la disciplinele de bază, pentru toate nivelurile de învățământ: primar, gimnazial și liceal.

„Inițiativa răspunde unei necesități semnalate de profesori, de a integra valorile naționale în procesul educațional într-un mod firesc și relevant pentru disciplinele predate, fără de a încărca suplimentar programul”, a declarat Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării.

La începutul ghidului, profesorii sunt informați despre ce sunt valorile naționale, menționându-se că „ele exprimă continuitatea unei comunități care își cunoaște rădăcinile și își asumă viitorul”, dar și cum se văd valorile naționale în viața școlii: „când un copil alege să vorbească și să scrie corect în limba română, nu doar pentru notă, ci din respect pentru limba țării” sau „când în clasă se vorbește despre trecut și despre momente dificile cu adevăr și demnitate, fără ură și fără manipulare, astfel încât memoria să devină reziliență, nu dezbinare”. Totodată, se menționează ce nu sunt valorile naționale în școală: „lecții morale ținute de sus, cu ton de mustrare” sau „un proiect bifat pentru un raport”.

În primul capitol, „Limba și literatura română”, se menționează că „limba română este o valoare națională în sine, pentru că ea concentrează experiența istorică, spirituală și culturală”. „Ora de limba și literatura română nu este neutră și nu poate fi abordată ca o disciplină obișnuită. (…) Prin modul în care sunt alese textele, prin întrebările puse, prin felul în care sunt explicate cuvintele-cheie, profesorul contribuie la formarea unei suveranități interioare stabile, care nu este vulnerabilă la presiuni sau la schimbări de context”, se mai declară în primul capitol.

Totodată, sunt oferite diferite activități. Una dintre acestea, dedicată ciclului liceal, propune spre lectură un discurs al Maiei Sandu din 2025, din PMAN, de Ziua Independenței. Pe baza acestui discurs sunt propuse 8 sarcini.

În capitolul II, „Matematică”, se menționează că atunci „când poate calcula consumul de energie al clasei sau al școlii, când vede cât înseamnă risipa pe lună și pe an, matematica se transformă în respect pentru binele comun”. Celelalte capitole sunt la „Biologie”, „Chimie”, „Fizică”, „Geografie”, „Istoria românilor și universală”, „Științe”, „Limba străină”.

Potrivit Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, ghidul a fost realizat cu asistența financiară a Uniunii Europene.

***

Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a fost creat în 2023, la inițiativa președintei Maia Sandu. Inițial, instituția urma să poarte denumirea de Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei „Patriot”, însă, în urma consultărilor publice, proiectul a fost modificat. Astfel, Parlamentul a adoptat legea privind înființarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării pe 31 iulie 2023. Ulterior, denumirea instituției a fost schimbată în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM). În iunie 2025, centrul a trecut în subordinea directă a președintelui țării.

Amintim că, pe 4 august 2026, Ana Revenco a anunțat că își încheie mandatul de directoare a STRATCOM, instituție pe care a condus-o timp de aproape trei ani. Detalii AICI. A doua zi, președinta Maia Sandu a semnat un decret privind numirea Lilianei Vițu în funcția de directoare. Detalii AICI.