gov.md

Chișinăul așteaptă un răspuns de la Tiraspol, după ce a venit „cu primele discuții” la subiectul integrării europene

Chișinăul așteaptă un răspuns de la Tiraspol, după ce a venit „cu primele discuții” la subiectul integrării europene. Între timp, Biroul pentru reintegrare și Biroul pentru reintegrare europeană analizează cum autoritățile de la Chișinău vor „dialoga” cu regiunea transnistreană în acest proces. Precizările au fost făcute de viceprim-ministra pentru integrare europeană Cristina Gherasimov. Potrivit viceprim-ministrei, există riscul ca regiunea să nu fie interesată de proces. De cealaltă parte, a adăugat Gherasimov, nu se poate discuta acum despre o eventuală aderare ulterioară a regiunii transnistrene dat fiind faptul că „Republica Moldova urmează să adere ca un stat unitar la Uniunea Europeană”. 

Pe 4 iulie, la emisiunea „În profunzime” de la ProTV Chișinău, Gherasimov a fost întrebată cum anume este implicată regiunea transnistreană în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Regiunea transnistreană, ca și oricare altă regiune, urmează să implementeze legislația europeană ca parte a Republicii Moldova dacă dorește să fie parte din acest proces. De partea noastră, Guvernul acum dezvoltă acest mecanism de schimb de informații în așa fel ca informația pe care o primim noi de la Bruxelles să o putem împărtăși cu așa numitele autorități de la Tiraspol, în așa fel ca și ele să se pregătească în procesul de aderare”, a comunicat Ghersimov.

Ea a precizat că, pe parcursul ultimelor săptămâni, Guvernul se află într-un proces pentru a vedea „când și cum am putea să ne întâlnim pentru a face primul schimb de informații”.

„În așa fel ca noi să prezentăm acquis-ul comunitar, care ne-a fost nouă prezentat de către Bruxelles, și să avem acel dialog, schimb de informații, întrebări, îngrijorări, propuneri ca să vedem cum reintegrăm regiunea transnistreană în spațiul economic, în spațiul social al Republicii Moldova”, a adăugat Gherasimov.

Întrebată dacă există deschidere din partea regiunii transnistrene ca să facă parte din acest proiect, viceprim-ministra a răspuns: „Noi am venit cu primele discuții, așteptăm un răspuns din partea așa numitor autorități de la Tiraspol. Din partea noastră, atât Biroul pentru Reintegrare cât și Biroul pentru Reintegrare europeană… noi deja discutăm între noi cum urmează să ne mobilizăm, să ne organizăm în așa fel ca să putem împreună dialoga cu regiunea transnistreană la nivelul tehnic”.

La întrebarea prezentatoarei TV, ce se va întâmpla în cazul în care regiunea transnistreană nu va dori să participe la acest proces, Gherismov a comunicat: „Riscul de a nu fi interesați în a participa în acest proces desigur că există. În același timp există și un raționament foarte clar, interese economice foarte clare și sperăm că regiunea transnistreană, producătorii din regiunea transnistreană, vor fi interesați să participe pentru că nu au decât să beneficieze de acest proces”.

În același timp, Ghersimov a subliniat că „Republica Moldova urmează să adere ca un stat unitar la Uniunea Europeană” și că „nu putem discuta acum despre o eventuală aderare ulterioară a regiunii transnistrene”.

La precizarea prezentatoarei TV că „vrea nu vrea Transnistria oricum se va integra în UE”, Gherasimov a spus: „Aceasta este intenția noastră, avem un precedent deja în Uniunea Europeană – cel al Ciprului, deci nu ar fi o primă excepție de la regulă. În același timp, noi suntem încrezători… cel puțin am văzut și cadrul de negociere – nu face referință specifică la regiunea transnistreană sau la o oricare altă regiune din Republica Moldova – respectiv noi suntem invitați ca stat unitar să aderăm la Uniunea Europeană și aceasta inclusiv se referă și la regiunea transnistreană”.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

Chișinăul va propune autorităților nerecunoscute de la Tiraspol să implementeze acquis-ul comunitar (legislația Uniunii Europene) pe teritoriul regiunii transnistrene, în contextul în care Republica Moldova începe negocierile de aderare la UE. Autoritățile constituționale ale țării noastre mizează pe faptul că Tiraspolul va fi cointeresat să implementeze acquis-ul comunitar dat fiind atractivitatea economică a piețelor din țările Uniunii Europene pentru regiunea transnistreană – lucru reflectat în cifra exporturilor. Precizările au fost făcute de vicepremierul pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov, pe 25 iunie, la Luxemburg. Detalii AICI.

Iar comisarul european pentru vecinătate și extindere Oliver Varhelyi a subliniat că Uniunea Europeană sprijină integritatea teritorială a Republicii Moldova, de aceea la negocierile de aderare se discută despre regiunea transnistreană ca parte a țării noastre. Varhelyi a participat pe 25 iunie, la prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE. Detalii AICI.

***

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: