gov.md

Chișinăul așteaptă un răspuns de la Tiraspol, după ce a venit „cu primele discuții” la subiectul integrării europene

Chișinăul așteaptă un răspuns de la Tiraspol, după ce a venit „cu primele discuții” la subiectul integrării europene. Între timp, Biroul pentru reintegrare și Biroul pentru reintegrare europeană analizează cum autoritățile de la Chișinău vor „dialoga” cu regiunea transnistreană în acest proces. Precizările au fost făcute de viceprim-ministra pentru integrare europeană Cristina Gherasimov. Potrivit viceprim-ministrei, există riscul ca regiunea să nu fie interesată de proces. De cealaltă parte, a adăugat Gherasimov, nu se poate discuta acum despre o eventuală aderare ulterioară a regiunii transnistrene dat fiind faptul că „Republica Moldova urmează să adere ca un stat unitar la Uniunea Europeană”. 

Pe 4 iulie, la emisiunea „În profunzime” de la ProTV Chișinău, Gherasimov a fost întrebată cum anume este implicată regiunea transnistreană în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Regiunea transnistreană, ca și oricare altă regiune, urmează să implementeze legislația europeană ca parte a Republicii Moldova dacă dorește să fie parte din acest proces. De partea noastră, Guvernul acum dezvoltă acest mecanism de schimb de informații în așa fel ca informația pe care o primim noi de la Bruxelles să o putem împărtăși cu așa numitele autorități de la Tiraspol, în așa fel ca și ele să se pregătească în procesul de aderare”, a comunicat Ghersimov.

Ea a precizat că, pe parcursul ultimelor săptămâni, Guvernul se află într-un proces pentru a vedea „când și cum am putea să ne întâlnim pentru a face primul schimb de informații”.

„În așa fel ca noi să prezentăm acquis-ul comunitar, care ne-a fost nouă prezentat de către Bruxelles, și să avem acel dialog, schimb de informații, întrebări, îngrijorări, propuneri ca să vedem cum reintegrăm regiunea transnistreană în spațiul economic, în spațiul social al Republicii Moldova”, a adăugat Gherasimov.

Întrebată dacă există deschidere din partea regiunii transnistrene ca să facă parte din acest proiect, viceprim-ministra a răspuns: „Noi am venit cu primele discuții, așteptăm un răspuns din partea așa numitor autorități de la Tiraspol. Din partea noastră, atât Biroul pentru Reintegrare cât și Biroul pentru Reintegrare europeană… noi deja discutăm între noi cum urmează să ne mobilizăm, să ne organizăm în așa fel ca să putem împreună dialoga cu regiunea transnistreană la nivelul tehnic”.

La întrebarea prezentatoarei TV, ce se va întâmpla în cazul în care regiunea transnistreană nu va dori să participe la acest proces, Gherismov a comunicat: „Riscul de a nu fi interesați în a participa în acest proces desigur că există. În același timp există și un raționament foarte clar, interese economice foarte clare și sperăm că regiunea transnistreană, producătorii din regiunea transnistreană, vor fi interesați să participe pentru că nu au decât să beneficieze de acest proces”.

În același timp, Ghersimov a subliniat că „Republica Moldova urmează să adere ca un stat unitar la Uniunea Europeană” și că „nu putem discuta acum despre o eventuală aderare ulterioară a regiunii transnistrene”.

La precizarea prezentatoarei TV că „vrea nu vrea Transnistria oricum se va integra în UE”, Gherasimov a spus: „Aceasta este intenția noastră, avem un precedent deja în Uniunea Europeană – cel al Ciprului, deci nu ar fi o primă excepție de la regulă. În același timp, noi suntem încrezători… cel puțin am văzut și cadrul de negociere – nu face referință specifică la regiunea transnistreană sau la o oricare altă regiune din Republica Moldova – respectiv noi suntem invitați ca stat unitar să aderăm la Uniunea Europeană și aceasta inclusiv se referă și la regiunea transnistreană”.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

Chișinăul va propune autorităților nerecunoscute de la Tiraspol să implementeze acquis-ul comunitar (legislația Uniunii Europene) pe teritoriul regiunii transnistrene, în contextul în care Republica Moldova începe negocierile de aderare la UE. Autoritățile constituționale ale țării noastre mizează pe faptul că Tiraspolul va fi cointeresat să implementeze acquis-ul comunitar dat fiind atractivitatea economică a piețelor din țările Uniunii Europene pentru regiunea transnistreană – lucru reflectat în cifra exporturilor. Precizările au fost făcute de vicepremierul pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov, pe 25 iunie, la Luxemburg. Detalii AICI.

Iar comisarul european pentru vecinătate și extindere Oliver Varhelyi a subliniat că Uniunea Europeană sprijină integritatea teritorială a Republicii Moldova, de aceea la negocierile de aderare se discută despre regiunea transnistreană ca parte a țării noastre. Varhelyi a participat pe 25 iunie, la prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE. Detalii AICI.

***

În toamnă, pe 20 octombrie 2024, pe moldoveni îi așteaptă un referendum, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. În buletinele de vot va fi indicată întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Se vor acorda două variante de răspuns: „Da” și „Nu”. În martie 2024, întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE a inclus Rusia pe lista țărilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului

Comisia Europeană a anunțat includerea Rusiei pe lista Uniunii Europene a țărilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Decizia a intrat în vigoare la 29 ianuarie. Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a precizat că măsura are drept scop sporirea presiunii financiare asupra Kremlinului.

„UE a inclus astăzi Rusia pe lista neagră pentru riscul de spălare a banilor. Acest lucru va încetini și va crește costurile tranzacțiilor cu băncile rusești”, a declarat Kaja Kallas.

Oficiala europeană a subliniat că orice instrument de presiune este important pentru a forța Moscova să accepte „negocieri reale”. Totodată, ea a menționat că actualele discuții de la Abu Dhabi nu par serioase, în condițiile în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile din Ucraina.

Includerea unei țări pe „lista neagră” a UE presupune înăsprirea semnificativă a controlului asupra operațiunilor financiare care implică organizații sau persoane din statul respectiv. Aceasta înseamnă verificări aprofundate pentru toate tranzacțiile, solicitarea unui număr mai mare de documente privind beneficiarii reali și proveniența fondurilor, precum și aprobări suplimentare din partea comisarilor specializați ai noii Autorități Europene pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA).

Pe această listă se află deja, printre altele, Coreea de Nord, Iranul și Afganistanul.

Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) a suspendat încă din 2023 calitatea de membru a Rusiei, ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei, însă la acel moment nu a inclus-o pe nicio listă de risc, potrivit currenttime. Ulterior, FATF a fost în repetate rânduri îndemnată să plaseze Federația Rusă pe lista neagră sau gri.

Împotriva includerii Rusiei pe lista UE s-au pronunțat nu doar India, ci și alte state din grupul BRICS – Brazilia, China și Africa de Sud.

Scheme de ocolire a sancțiunilor: rolul platformei A7 și al lui Ilan Șor

Afacerile ilegale ale Rusiei sunt coordonate și prin platforme alternative de plată, inclusiv A7 – un sistem de plăți transfrontaliere prin criptomonede fondat de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit unei investigații Financial Times, citată de Holod, platforma ar fi fost creată pentru a ajuta mediul de afaceri rus să eludeze sancțiunile impuse de Statele Unite și alte state occidentale.

Jurnaliștii scriu că platforma A7 a reușit să „recreeze” activele care fuseseră anterior incluse pe lista de sancțiuni a Statelor Unite. Aproximativ 80% din totalul monedelor stabile (stablecoins) A7A5 s-ar fi aflat în două portofele digitale asociate bursei Grinex. Acestea au fost șterse rapid, chiar a doua zi după impunerea sancțiunilor împotriva bursei.

Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi pus pe picioare, și în Kârgâzstan, o amplă rețea de evitare a sancțiunilor impuse Rusiei. O investigație realizată de Kloop arată că, prin acest mecanism, au fost tranzitate deja peste 15 miliarde de dolari, dintre care mai mult de 6 miliarde printr-o schemă nouă.

Potrivit investigației, în noua schemă, prin care ar fi fost transferate peste 6 miliarde de dolari, sunt implicate două companii de stat kârgâze, trei bănci de stat locale și o bancă asociată cu fostul președinte fugar Kurmanbek Bakiev. Anterior, alte 9,3 miliarde de dolari ar fi trecut prin Grinex – o bursă de criptomonede din Kârgâzstan afiliată lui Șor, deja sancționată de autoritățile britanice.

Informațiile se bazează inclusiv pe o scurgere de documente a grupului de companii „A7”, puse la dispoziție de Osint Romania și agenția IPN. Documentele indică implicarea a 42 de companii kârgâze și sugerează că, fără sprijinul autorităților din Kârgâzstan, această schemă nu ar fi fost posibilă.

Deși, în octombrie 2025, companiile implicate în crearea, emiterea și tranzacționarea acestui stablecoin au fost incluse pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, investigația arată că mecanismul continuă să funcționeze. Tokenurile A7A5 sunt emise și administrate de companii kârgâze, care acționează ca intermediari între expeditorii și destinatarii banilor.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie 2025, Financial Times a scris că o nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare. Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale. Detalii – AICI.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice dar și ale UE, este deținută majoritar de Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Potrivit UE, firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Cum oligarhul fugar, condamnat în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării, s-a infiltrat pe piețele din Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia în Ucraina – vedeți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: