Cine sunt miniștrii pe care blocul „Împreună” îi vrea demiși în schimbul sprijinului pentru Maia Sandu în turul II. Declarație

Blocul „Împreună” solicită candidatului Maia Sandu, pentru a recâștiga încrederea publicului demiterea miniștrilor compromiși, revizuirea reformelor din justiție și combaterea birocrației și a corupției. „Considerăm că aveți o șansă reală să convingeți cetățenii noștri să vă dea votul dacă veți garanta: eliminarea miniștrilor compromiși și ineficienți din guvern și anume: miniștriii infrastructurii, afacerilor interne, agriculturii, justiției și economiei (Andrei Spînu, Adrian Efros, Vladimir Bolea, Veronica Mihailov-Moraru și Dumitru Alaiba), precum și a șefilor de agenții și întreprinderi de stat”, se arată într-o declarație lansată pe 30 octombrie.

„Doamna Sandu, ne adresăm dumneavoastră nu în calitate de candidat PAS, ci în calitate de politician care trebuie să reprezinte interesele fiecărui cetățean, inclusiv ale celor dezamăgiți și nemulțumiți de actul guvernării PAS, de greșeli și de așteptări ratate”, declară Blocul „Împreună”, adăugând că „un lider adevărat nu se distanțează, ci își asumă responsabilitatea pentru cei pe care i-a investit cu putere.” În acest context, Blocul susține că există „o șansă reală” ca Sandu să câștige sprijinul alegătorilor dezamăgiți, cu condiția „să ofere garanții clare privind corectarea greșelilor și eșecurilor echipei Dvs.”

Printre măsurile cerute de Bloc se numără și o politică fiscală nouă care să protejeze cetățenii din țară și diaspora: „Vrem o nouă politică fiscală pentru afacerile mici, similară regimului fiscal din România”, precizează Blocul, adăugând că se impune „introducerea moratoriului la controlul fiscal și de stat al micului business” și „o nouă lege a diasporei care va garanta protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor din străinătate, va facilita prin stimulente fiscale revenirea cetățenilor acasă și va proteja investițiile diasporei în economia Republicii Moldova.”

În ceea ce privește agricultura, Blocul „Împreună” solicită un „dialog sincer cu agricultorii aflați în dificultate și adoptarea unor măsuri de susținere similare celor din statele Uniunii Europene”, iar pentru autoritățile locale propune „implementarea principiilor descentralizării și autonomiei patrimoniale și financiare ale Autorităților Publice Locale pentru a schimba modul de guvernare a localităților noastre și a elimina orice risc de șantaj politic al primarilor și aleșilor locali.”

În finalul declarației, Blocul „Împreună” face un apel ferm către alegători: „Membrii și simpatizanții Blocului „Împreună” au viziuni pro-europene, își doresc integrarea europeană și au votat DA la referendumul republican constituțional. Nu putem admite ca reprezentantul Partidului Socialiștilor, susținut de sistemul corupător al grupului criminal organizat Șor și regimul lui Putin – să câștige alegerile prezidențiale într-un stat candidat al Uniunii Europene.”

Se mai menționează că apelul se adresează în special celor care nu au participat la primul tur al alegerilor, dar și celor care au ales alți candidați ca formă de protest: „Facem apel la susținătorii Blocului „Împreună“, la toți cetățenii dezamăgiți și indeciși, toți cei care nu au votat în turul întâi, facem apel către cetățenii care au votat alți candidați în semn de protest: ieșiți masiv în turul doi și votați împotriva cumpărării voturilor, împotriva crimei organizate, împotriva lui Ilan Șor, Igor Dodon, Veaceslav Platon și a candidatului lor, Alexandru Stoianoglo.”

Amintim că, președinta Maia Sandu, candidată în turul II al alegerilor prezidențiale, anunță că s-a întâlnit cu liderii Blocului „Împreună”, Alexandru Bujorean, Dinu Plîngău și Ștefan Gligor, precum și cu ex-pretendentul formațiunii la Președinție, Octavian Țîcu. Șefa statului a declarat că a discutat cu politicienii despre o problemă legată de legea ANI, asupra căreia se va acționa „prompt”, dar și o viitoare conlucrare. Precizările au fost făcute într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare.

„Am discutat cu Blocul „Împreună”, am discutat cu domnii Țîcu, Bujorean, Plîngău, Gligor. Am auzit solicitările lor. I-am asigurat că vom acționa prompt pentru a rezolva problema semnalată de ei care ține de legea ANI, așa încât abuzurile și pedepsele disproporționate din partea Autorității Naționale de Integritate asupra primarilor să înceteze. Am discutat mai multe lucruri pe care le putem face împreună. Acum este esențial să ne unim eforturile – pentru calea europeană, pentru Moldova. Cu toții ne dorim să trăim într-o democrație, și acum e momentul să salvăm anume democrația”, a declarat Maia Sandu.

***

Precizăm că turul II al alegerilor prezidențiale va avea loc în data de 3 noiembrie. Maia Sandu, candidata formațiunii de guvernământ PAS, va concura cu candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Iwona Piórko

Ambasadoarea UE despre proiectele în Transnistria și Găgăuzia: „Dacă nu am finanța, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja”

Deși în ultimii ani atât regiunea transnistreană, cât și UTA Găgăuzia au beneficiat de multiple proiecte europene, acestea rămân printre cele mai sceptice față de integrarea europeană a Republicii Moldova. Totuși, dacă Uniunea Europeană ar evita aceste regiuni vulnerabile la propagandă și dezinformare, diferențele existente riscă să se adâncească. Declarația a fost făcută de ambasadoarea UE, Iwona Piorko, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Dacă nu am finanța proiecte importante bazate pe aceste valori în locuri unde aceste valori ar putea avea încă nevoie de promovare, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja. (…) Poate că ceea ce lipsește – iar aici încerc să contribui la acest lucru – este o explicație exactă, clarificări, informații și încurajarea oamenilor să facă același lucru”, a spus oficiala.

Ambasadoarea UE a exclus totodată scenariul unui proces de aderare separat pentru teritoriul controlat de autorități.

„Există o singură Republica Moldova și avem negocieri de aderare cu Republica Moldova. Susținem eforturile de reintegrare și ne așteptăm ca Guvernul să fie din ce în ce mai hotărât în această direcție. (…) Integrarea în UE și procesul de reintegrare sunt două procese foarte distincte, dar se întăresc reciproc. Integrarea în UE nu poate fi decât de ajutor”, a mai spus Iwona Piorko.

Diplomata a subliniat și rolul dialogului între cele două maluri pentru rezolvarea disputelor politice și sociale, insistând că construirea încrederii trebuie să se întâmple în teritoriu, nu doar în birouri:

„În prima săptămână de când am venit în Republica Moldova, am promis că voi vizita fiecare regiune a țării și voi purta dialoguri, și asta fac. Sunt aici de numai trei luni, dar am vizitat deja destul de multe locuri, inclusiv Tiraspol, și la începutul anului viitor voi merge în Găgăuzia. Da, mă gândesc la autorități, dar mă gândesc și la oameni, știți, cred că ceea ce diferențiază această situație de situații similare din alte țări este faptul că oamenii se cunosc foarte bine. De pildă, dacă iei un taxi în Chișinău ai șanse mari să ai parte de un șofer bun din Tiraspol. Oamenii se cunosc, se respectă reciproc, și asta trebuie folosit ca avantaj”, a mai spus oficiala.

Întrebată de ce zonele mai eurosceptice primesc finanțări mari de la UE, ambasadoarea a explicat că Bruxelles-ul nu condiționează sprijinul financiar de atitudinile politice:

„Nu există nicio contradicție. (…) Suntem cel mai mare donator pentru dezvoltare din lume. Ceea ce diferențiază asistența noastră de cea a altora este faptul că asistența noastră se bazează pe valori. Nu determinăm țările să-și crească datoriile, iar asistența noastră se bazează pe credința în drepturile omului și în durabilitate. Așadar, oriunde aducem bani, aducem și valorile noastre”, a încheiat oficiala.

***

Amintim că în luna noiembrie, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, a declarat că guvernarea nu va mai permite fraudarea proceselor electorale din Găgăuzia și căderea regiunii în mâinile unor grupări, iar alegerile pentru Adunarea Națională, programate pentru martie anul viitor, vor fi strict monitorizate de Comisia Electorală Centrală, care va aplica deciziile sau sancțiunile corespunzătoare în caz de încălcare a legislației.

În același timp, Guvernul lucrează la elaborarea unui plan de reintegrare a regiunii transnistrene în colaborare cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Strategia nu a fost făcută publică, pentru a nu „prejudicia rezultatul final”, a explicat vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, precizând că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese necesită timp.

Pe măsură ce Republica Moldova avansează pe calea integrării europene, problema transnistreană și prezența ilegală a trupelor ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea acestora „este crucială pentru o pace durabilă”, a subliniat pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

Tot luna trecută, premierul Alexandru Munteanu a anunțat de la Bruxelles că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani pentru elaborarea unui plan de reintegrare a țării, fără a oferi, însă, detalii suplimentare. Potrivit estimărilor speakerului Igor Grosu, costurile acestei reintegrări s-ar ridica la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: