Newsmaker

„Circulă zvonuri că Mihai Poalelungi este un potențial membru al CSM”. Doi deputați susțin că PDM și PSRM „ar mima” concursul

Deputații Dinu Plîngău și Sergiu Litvinenco de la Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) susțin că Partidul Socialiștilor (PSRM) și Partidul Democrat din Moldova (PDM) intenționează să „mimeze” concursul pentru selectarea a patru membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din rândul profesorilor titulari de drept. Declarațiile au fost făcute joi, 6 februarie, în cadrul unei conferințe de presă.

„În condițiile legii adoptate de PD și PSRM sunt trei posibilități de selectare a acestor membri: fie prin asumare politică, în urma înțelegerii dintre PD și PSRM, a doua opțiune este cea susținută de PAS și PPDA – organizarea unui concurs care să prevadă eliminarea factorului politic, implicarea societății civile și a experților internaționali. A treia variantă, pe care cel mai probabil vor insista cei din PD și PSRM, este varianta unui concurs mimat”, a declarat Dinu Plîngău.

Mai mult, potrivit deputatului, din comisia care urmează să desemneze noii membri ai CSM fac parte doi deputați care figurează în dosare penale.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sergiu Litvinenco, a precizat deputații din PSRM și PDM nu au respectat cerințele Comisiei de la Veneția.

„Comisia de la Veneția, în avizul publicat pe 22 ianuarie, a spus că există o problemă – procedura de desemnare a membrilor CSM. Comisia de la Veneția a propus două soluții – fie un vot nu de 52 de deputați, dar de 2/3 sau de a institui o comisie independentă. Cu toate că avem acest aviz, vedem că această majoritate promovează în continuare teza inițial – un concurs defășurat format de către Comisia juridică, dar în realitate vorbim de un conrcus mimat și desemnarea politică, împărțeala politică și numirea de către parlament, care probabil 2 vor fi din partea PDM și doi din partea PSRM, care contravine avizului Comisiei de la Veneția”, a explicat Litvinenco.

De asemenea, Litvinenco a anunțat că se vehiculează deja numele anumitor candidați.

„Nu exclud că vom lua și decizi mai radicale, de neparticipare, dacă vom vedea că este un târg politic ordinar între PSRM și PDM. Circulă zvonuri că Mihai Poalelungi este un potențial membru al CSM. Dacă este așa, din start discredităm activitatea CSM-ului, când era în totalitate controlat de Plahotniuc”, a mai spus Litvinenco.

Precizăm că miercuri, 5 februarie, CSM a publicat un comunicat prin care a informat parlamentul că nu se mai poate convoca în ședință, întrucât noua lege care-i reglementează activitatea și care a fost votată pe final de an prevede un număr mai mare de membri. Asta ar însemna că, actuala componență CSM, formată în baza vechii legi, nu mai are cvorum pentru a organiza ședințe.

„Blocajul este pentru că atunci când au votat legea nu s-au gândit la soluții tranzitorii. Noi le-am spus că vedem întâi avizul Comisiei de la Veneția, după care să votăm. Nu, ei au votat”, a precizat Litvinenco.

Amintim că miercuri, 5 februarie, Comisia juridică, numiri și imunități a parlamentului a aprobat regulamentul concursului pentru ocuparea funcțiilor vacante din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), din rândul profesorilor titulari de drept. Deputatul socialist Vasile Bolea a anunțat că termenul-limită de organizare a concursului este sfârșitul lunii februarie – începutul lunii martie. Ulterior, cei patru candidați selectați vor fi prezentați în plenul parlamentului.

Menționăm că, anterior, deputatul Sergiu Litvinenco a înregistrat o inițiativă legislativă, care, potrivit lui, vine să ajusteze Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii la recomandările Comisiei de la Veneția. Litvinenco spune că legea a fost votată în grabă, fără a se ține cont de recomandările magistraților europeni.

Inițiativa lui Litvinenco presupune ca membrii Consiliului din rândul profesorilor de drept titulari să fie selectați de o comisie specială apolitică și nu de Comisia juridică a Parlamentului.

Amintim că la 20 decembrie 2019, parlamentul a votat în lectură finală modificările la Legea cu privire la CSM. Proiectul a fost aprobat cu 56 de voturi ai deputaților PDM și PSRM. Deputații Blocului ACUM au părăsit sala de ședință înainte ca documentul să fie supus votului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De la 40 de municipalități la „continuitate”. Tofan, despre reforma administrativ-teritorială: A ajuns departe, ar fi o nebunie să o schimbăm

Prim-ministrul desemnat Vasile Tofan spune că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de actualul Guvern, deși susține că și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a declarat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 11 iulie.

Am promovat o altă viziune pentru reforma administrativ-teritorială. Guvernul precedent a mers cu o altă formulă. Suntem astăzi la 11 iulie, foarte aproape de termenii limită. Și acum, ca un om pragmatic înțeleg: mașinăria asta a statului nu poate fi schimbată într-un moment și să vină cineva, un deștept ca mine, și să spună „Stai, că sunteți proști. Ați greșit și trebuie să facem invers”. Nu lucrează lucrurile așa și ar fi o nebunie să o spun. Eu totuși sunt un om responsabil, un om pragmatic. Da, nu sunt întrutotul de acord cu această abordare. Mi-am dorit o reformă mai ambițioasă, mai curajoasă. Dar astăzi, la 11 iulie, ținând cont de faptul cât de departe a ajuns această reformă, ar fi o nebunie totală să o schimbăm radical în altă parte. Cred că lumea ne-ar lua în furci. De asta intenționez să mă focusez mai mult pe continuitate și, unde este posibil, să încercăm să reparăm anumite lucruri”, a declarat Vasile Tofan.

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a lansat oficial reforma administrativ-teritorială, considerată una dintre cele mai complexe reforme asumate de actuala guvernare. Aceasta prevede reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale.

În cadrul procesului de amalgamare voluntară, Guvernul a stabilit că o unitate administrativ-teritorială nou creată trebuie să aibă cel puțin 3 000 de locuitori, cu o posibilă abatere de până la 10% în anumite situații. Totodată, distanța dintre centrul administrativ și oricare dintre localitățile componente nu trebuie să depășească 25 de kilometri sau 30 de minute de deplasare.

De cealaltă parte, Vasile Tofan a prezentat în martie propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: