Conectivitate fără limite: Moldcell a lansat tehnologia 5G în Republica Moldova

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova în ultimii trei ani, producând în 2025 un prejudiciu de peste 272 de milioane de lei față de 40 de milioane în 2023, iar în primele cinci luni ale anului 2026 au fost înregistrate deja 1.557 de cazuri. Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, și procurorul-șef al PCCOCS, Victor Furtună, au prezentat date statistice detaliate și au venit cu propuneri de modificare a legislației, printre care obligativitatea actului de identitate la cumpărarea cartelelor preplătite și blocarea apelurilor cu spoofing din afara țării.

Președintele Comisiei de profil, Lilian Carp, a deschis ședința precizând că fenomenul a luat o amploare îngrijorătoare în ultimele două-trei luni și că instituțiile trebuie să acționeze împreună pentru a-l stopa.

„Este un fenomen care nu liniștește Republica Moldova, dar a luat amploare în ultimele două, trei luni de zile. Vreau ca noi, toți împreună, să vedem care sunt soluțiile să-l combatem și să-l stopăm cât de mult putem. Comunicarea publică este cea mai important, presa, influencerii care au o anumită audiență și pot explica oamenilor că nu trebuie să dea datele cu caracter personal sau datele bancare cuiva, pur și simplu, la un telefon”, a declarat Carp.

272 de milioane de lei prejudiciu în 2025

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026.

Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei.

Cea mai frecventă metodă de escrocherie înregistrată în 2026 este impersonarea angajaților băncilor comerciale — 515 cazuri, reprezentând 29,15% din total. Pe locul doi se situează investițiile frauduloase și platformele fictive de tip Crypto, Forex și Trading, cu 310 cazuri (17,54%), urmate de fraudele asociate actualizării serviciilor de telefonie mobilă — 230 de cazuri (13%).

O tendință îngrijorătoare semnalată de Cernăuțeanu este creșterea numărului de escrocherii în care infractorii se prezintă drept angajați ai unor instituții ale statului — Serviciul de Informații și Securitate, poliție, fisc sau Centrul Național Anticorupție — cu peste 170 de cazuri înregistrate, reprezentând 9,62% din total.

„Tendința generală pentru 2023-2026 este creșterea numerică a fraudelor telefonice și online, diversificarea tipologiilor și profesionalizarea modului de operare. Element ce marchează trecerea de la scheme preponderent sociale și emoționale, caracteristice anilor 2023-2024, la forme de manipulare digitale și instituționale cu un grad sporit de sofisticare”, a declarat acesta.

Distribuția teritorială arată că Municipiul Chișinău este principalul pol criminogen, acumulând peste 50% din totalul cauzelor înregistrate. Fenomenul se extinde și în Municipiul Bălți, Bender, Comrat, precum și în raioanele Edineț, Strășeni, Căușeni, Fălești, Florești, Călărași, Ialoveni, Cahul și Sângerei.

Datele prezentate de șeful IGP arată că în fraudele telefonice clasice, 72% din victime sunt femei. Cea mai expusă categorie de vârstă este cea de peste 66 de ani, care reprezintă 18,6% din totalul victimelor, urmată de categoriile 36-45, 56-65 și 26-35 de ani.

Cernăuțeanu a subliniat că fraudele telefonice clasice vizează preponderent persoanele în vârstă, fraudele online legate de investiții și credite rapide vizează adulții activi între 26 și 55 de ani, iar platformele digitale și criptomonedele atrag în special tinerii între 18 și 25 de ani.

Lilian Carp a atras atenția că printre victime se numără și angajați ai instituțiilor de forță, care de regulă, ar trebui să fie acei care luptă cu acest fenomen.

„La mine au ajuns și cazuri cu oameni angajați în instituțiile de forță, care au dat banii de acasă. Asta pe mine mă uimește. Angajați în instituțiile de forță, care cumva trebuie să combată acest fenomen, își dau banii de acasă”, a declarat acesta.

Cernăuțeanu a mai precizat că dacă anul trecut 70% din escrocherii erau realizate din penitenciare, în 2026 centrul de greutate s-a mutat în afara țării, escrocii operând preponderent din alte state.

Șeful Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice, Sergiu Gaibu, a anunțat că prin sistemul de management al fraudelor au fost blocate peste un milion de apeluri frauduloase.

„Noi trebuie să menționăm că prin sistemul de management al fraudelor au fost blocate 1.093.000 de apeluri frauduloase”, a declarat Gaibu.

Operațiuni internaționale și call-centre desfiinţate

Cernăuțeanu a prezentat și rezultatele operațiunilor internaționale de combatere a escrocheriilor, desfășurate în cooperare cu autoritățile din România, Ucraina, Spania și alte state ale Uniunii Europene, cu suportul Europol, Eurojust, SELEC și FBI.

Printre operațiunile de succes se numără operațiunea DEEP FAKE din 7 august 2024, în cadrul căreia au fost efectuate 60 de percheziții în Republica Moldova și România, au fost reținute 12 persoane, identificate peste 80 de victime, iar prejudiciul a depășit 1,2 milioane de euro. De asemenea, operațiunile din 15 aprilie 2025 și 12 mai 2026 au vizat zeci de percheziții în Republica Moldova și UE, identificarea unor call-centre, depozite de stocare, operatori și organizatori, cu urmărirea fluxurilor financiare transfrontaliere prin portofele electronice și active virtuale.

Cooperarea cu autoritățile din Țările de Jos și FBI a condus în 2025 la ridicarea unor portofele crypto, dispozitive electronice, carduri bancare și mijloace financiare în valoare de 84.800 de euro. Au fost destructurate și schemele în care call-centre de pe teritoriul Republicii Moldova vizau cetățeni străini, în special din Federația Rusă și state ale UE.

Cernăuțeanu a menționat că, în primele cinci luni ale anului 2026, au fost reținute 137 de persoane, 91 arestate preventiv și 137 puse sub învinuire. Dintre acestea, circa 100 sunt cetățeni ai Republicii Moldova, 14 provenind din regiunea transnistreană, restul fiind cetățeni străini.

PCCOCS: expertizele electronice durează până la trei ani. Un blocaj major în investigații

Procurorul-șef al PCCOCS, Victor Furtună, a corelat datele prezentate de IGP și a semnalat o problemă sistemică gravă care blochează investigațiile: lipsa capacității de expertiză electronică în Republica Moldova.

„În Republica Moldova, noi avem foarte puține instituții care prestează servicii de expertizare electronică. Expertizările durează de la șase luni, un an, doi, trei ani de zile. Vă dați seama, pe aceste categorii de infracțiuni, noi avem sute, câteodată, de dispozitive care după percheziție sunt ridicate și urmează să fie expertizate și sunt foarte multe cauze pe care noi pur și simplu așteptăm rezultatele expertizelor. Asta ne blochează activitatea de mai departe”, a semnalat Furtună.

Victor Furtună a mai semnalat că marea majoritate a cauzelor penale pe care le gestionează PCCOCS sunt săvârșite din afara teritoriului Republicii Moldova, ceea ce implică necesitatea asistenței juridice internaționale și a echipelor comune de investigație. Doar în anul trecut, PCCOCS a încheiat peste 10 echipe comune de investigație cu autoritățile din România, Ucraina, Polonia, Cehia, Ungaria și alte state europene.

O altă dificultate semnalată de procurorul-șef este utilizarea criptomonedelor, ale căror platforme sunt adesea reticente în a furniza informații organelor de drept privind identitatea deținătorilor de conturi.

Ce propun instituțiile pentru stoparea fenomenului

Printre propunerile normative și procedurale se numără actualizarea definițiilor și încadrărilor penale pentru formele moderne de fraudă, inclusiv impersonarea instituțională și creditele pe numele victimei; clarificarea răspunderii platformelor de plată și a altor actori privați care pot facilita, chiar neintenționat, fraudele; și instituirea unor proceduri clare pentru înghețarea rapidă a fondurilor suspecte și transmiterea automată a cazurilor între bănci, SPCSB, poliție și parteneri externi.

Totodată, se propune crearea unui mecanism dedicat de raportare a fraudelor telefonice și online, separat de numărul 112, pentru preluarea și procesarea operativă a sesizărilor neurgente. Alte propuneri vizează comercializarea cartelelor PrePay exclusiv pe bază de act de identitate, blocarea apelurilor cu spoofing din afara țării care se afișează ca numere naționale și avertizarea automată a abonaților prin IVR, în română și rusă, înaintea preluării unor apeluri internaționale cu risc.

Cernăuțeanu a subliniat că eficiența măsurilor de prevenire este deja demonstrată: peste 80% din tentativele de fraudare eșuează, iar raportul sesizărilor față de 2025 a crescut de circa 5 ori în 2026.

În perioada 27 mai – 3 iunie 2026, au fost desfășurate 2.676 de întruniri informative la nivel național, cu participarea a peste 100.000 de persoane, și au fost difuzate 1.858 de mesaje sonore cu caracter preventiv. De asemenea, la nivelul național au fost organizate alte 835 de activități de informare, la care au participat peste 18.000 de persoane, și au fost amplasate peste 2.970 de materiale informative în zonele cu flux ridicat.

Cernăuțeanu a mai precizat că forma de escrocherie care implica ruda implicată în accidentul rutier, care în 2023-2024 a adus prejudicii de peste 50 de milioane de lei și a vizat preponderent femei de peste 66 de ani, a fost practic eliminată în urma campaniei ample de informare desfășurate în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă și alte instituții ale statului.

---

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

---

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---