Conectivitate fără limite: Moldcell a lansat tehnologia 5G în Republica Moldova

Compania Moldcell sărbătorește cea 24-a aniversare cu o realizare revoluționară: lansarea tehnologiei 5G, cu echipament exclusiv certificat european, conform celor mai înalte standarde de securitate. Acest eveniment semnificativ subliniază angajamentul Moldcell de a conduce progresul tehnologic și de a îmbunătăți conectivitatea clienților săi.

Industria telecomunicațiilor, atât la nivel global, cât și în Republica Moldova, se dezvoltă puternic, iar introducerea tehnologiei 5G anunță o nouă eră a standardelor și soluțiilor de rețea pentru bandă largă mobilă, IoT, rețele de comuncații critice, segmentarea rețelei, securitatea rețelei radio, ș.a.

Nirvana Chaudhary, Președintele Consiliului de Administrație Moldcell: «Lansarea tehnologiei 5G reprezintă un salt monumental către o Moldovă mai conectată și mai avansată tehnologic. Această realizare subliniază angajamentul nostru de a promova progresul și de a furniza experiențe excepționale pentru clienții noștri.»

Pe baza a 24 de ani de colaborare de succes, Moldcell și Ericsson, lider mondial în mediul în schimbare rapidă al tehnologiei comunicațiilor, au anunțat un parteneriat strategic pentru următorii cinci ani, menit să transforme peisajul digital al Republicii Moldova. Acest parteneriat își propune să accelereze transformarea digitală a Moldovei și adoptarea pe scară largă a tehnologiei 5G.

Scopul parteneriatului include aplicarea tehnologiei 5G în Republica Moldova, nu doar pentru consumatorii de bandă largă mobilă, ci și în alte zone, pășind astfel într-o nouă etapă de cooperare strategică. Moldcell își propune să ofere clienților săi o experiență de rețea de ultimă oră, utilizând soluțiile 5G avansate de la Ericsson. Această inițiativă va viza îmbunătățiri ale vitezei de conectivitate, latenței, fiabilității și securității.

Carolina Bugaian, Directoarea Generală Moldcell, a remarcat: «Colaborarea noastră cu Ericsson semnifică o alianță strategică axată pe furnizarea de soluții și servicii de ultimă oră clienților noștri. Lansarea 5G este o dovadă a viziunii noastre comune de a crea un viitor mai inteligent și mai conectat pentru Moldova.»

Astfel, utilizând spectrul disponibil cu neutralitatea tehnologică, rețeaua Moldcell va fi complet alimentată de Ericsson, implementând produse și soluții inovatoare RAN și Core. Tehnologia 5G permite o viteză mai mare de conectivitate, o latență redusă și o performanță mai fiabilă și mai sigură a rețelei. Implementarea tehnologiei 5G va accelera tranziția către economia digitală și verde a Moldovei, iar noul parteneriat va redefini standardele de conectivitate în Moldova.

Andrea Missori, șeful departamentului de sud-est al Mediteranei și Eurasiei, Ericsson, a comentat: «Parteneriatul nostru de lungă durată cu Moldcell se bazează pe inovație și evoluția rețelei pentru a îmbunătăți experiențele clienților și transformarea digitală a industriilor. Împreună, modelăm viitorul conectivității digitale în Moldova prin introducerea 5G».

Adela Dorofei, Directoarea Departamentului Tehnic Moldcell, a subliniat angajamentul companiei de a valorifica expertiza Ericsson în sincronizarea și optimizarea rețelei pentru a asigura o tranziție fără probleme la tehnologia 5G, declarând: «Parteneriatul nostru cu Ericsson ne permite să implementăm produse inovatoare RAN și Core și soluții, oferind viteze de conectivitate mai rapide, latență redusă și performanțe de rețea mai fiabile și mai sigure pentru clienții noștri.»

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Guvernului și ai ambasadelor, clienți B2B, asociații de afaceri și parteneri, prezentând o serie de cazuri care demonstrează puterea transformatoare a tehnologiei 5G. Acestea includ experiențe sportive imersive, soluții digitale duble pentru porturi și depozite, inovații bazate pe inteligența artificială și antrenamente imersive bazate pe realitate virtuală.

Tehnologia 5G promite o conectivitate mai rapidă și deschide uși către o gamă largă de posibilități, de la aplicații IoT la rețele critice și experiențe îmbunătățite de bandă largă mobilă. Prin această colaborare, Moldcell își propune să stabilească noi repere în performanța rețelei, fiabilitatea și experiența clienților, consolidându-și poziția de lider în industrie, stimulând progresul și prosperitatea pentru afaceri și comunități deopotrivă.

Despre Moldcell
Moldcell este o companie de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea industriei de telecomunicații în Moldova.

Despre Ericsson
Ericsson le permite furnizorilor de servicii de comunicații și întreprinderilor să capteze întreaga valoare a conectivității. Portofoliul companiei se întinde pe următoarele domenii de activitate: rețele, software și servicii cloud, soluții wireless pentru întreprinderi, platformă globală de comunicații și tehnologii și afaceri noi. Este conceput pentru a ajuta clienții să devină digital, să sporească eficiența și să găsească noi fluxuri de venituri. Investițiile în inovare ale Ericsson au adus beneficiile mobilității și ale benzii largi mobile pentru miliarde de oameni la nivel global. Acțiunile Ericsson sunt listate la Nasdaq Stockholm și la Nasdaq New York. www.ericsson.com

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

ANALIZĂ: Interdicția în UE – capital politic pentru Ion Ceban în lupta cu PAS?

Primarului Chișinăului și liderului Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban, i-a fost interzis accesul în România și în spațiul Schengen. NM explică în ce condiții a fost impusă această măsură, dacă se aplică în toate țările UE, cum ar putea influența campania electorală ce urmează și de ce această interdicție s-ar putea transforma într-un avantaj politic pentru Ceban.

Cum a ajuns Ion Ceban să fie interzis în România

Unele instituții mass-media din România și Moldova au relatat pe 9 iulie, cu referire la sursele lor, că primarului Chișinăului, liderului MAN și unuia dintre liderii Blocului „Alternativa”, i-a fost interzis accesul în România și în spațiul Schengen. Alte instituții media au infirmat această informație. Apoi a apărut confirmarea oficială: Ministerul Afacerilor Externe al României a anunțat că Ion Ceban și alți doi cetățeni moldoveni –  ale căror identități nu au fost făcute publice – au primit interdicție de intrare.

Blocul „Alternativa” a calificat interdicția ca fiind „o comandă politică a regimului Sandu”.

„Astăzi, la comanda autorităților Republicii Moldova, primarului capitalei i-a fost interzis accesul pe teritoriul țărilor Uniunii Europene. Știm că regimul de la Chișinău a pregătit pentru zilele următoare o serie întreagă de acțiuni represive împotriva lui Ion Ceban și, în general, împotriva Blocului Alternativa. Ne onorează această recunoaștere, din partea regimului Sandu, a contribuției Primarului General al Chișinăului la transformarea capitalei noastre dintr-o localitate deprimantă și degradată într-un oraș modern și dezvoltat. Ne onorează faptul că Ion Ceban, colegul și camaradul nostru, este perceput de actuala putere ca singura amenințare reală la adresa guvernării sale incompetente”, se arată în comunicatul de presă al blocului.

Ion Ceban a înregistrat o declarație video în care a afirmat că viitoarea campanie electorală parlamentară va fi „cea mai murdară”, dar că autoritățile „nu vor reuși să-l pună în genunchi”. El a adăugat că, prin aceste acțiuni, guvernarea „cerșește returnarea datoriilor”. (De menționat că, la recentele alegeri prezidențiale din România, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și partidul de guvernământ PAS l-au susținut public pe candidatul câștigător, Nicușor Dan).

De ce a fost impusă interdicția?

În comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al României se precizează că lui Ion Ceban i-a fost interzis accesul în țară din motive ce țin de securitatea națională. Ministerul nu a specificat în baza cărei legi sau reglementări exacte a fost luată această decizie. Totuși, în România este în vigoare o hotărâre de guvern privind regimul șederii cetățenilor străini, iar unul dintre articolele acesteia permite interzicerea intrării în țară din considerente legate de siguranță.

Concret, accesul pe teritoriul României poate fi refuzat dacă organizații internaționale (din care România face parte) sau instituții specializate în combaterea terorismului consideră că persoana respectivă finanțează sau sprijină activități teroriste. De asemenea, interdicția se poate aplica dacă există indicii privind legături cu grupuri de crimă organizată. Hotărârea mai prevede refuzul intrării și pentru persoane suspectate, în mod justificat, de comiterea unor crime de război.

Se aplică interdicția în toate țările UE?

Ministerul Afacerilor Externe al României a precizat, ulterior, că măsura restrictivă anunțată „este valabilă pe întreg spațiul Schengen”. Potrivit procedurilor, decizia autorităților române constituie un temei pentru refuzul intrării, dar nu înseamnă automat că accesul este interzis și în celelalte state din zona Schengen. Aceasta deoarece statele din spațiul Schengen, inclusiv România – membră cu drepturi depline începând cu 1 ianuarie 2025 – fac schimb constant de informații.

Regulamentul general al Uniunii Europene privind Sistemul de Informații Schengen (SIS) prevede în mod clar că statele membre sunt obligate să notifice refuzurile de intrare și ședere. Acest lucru se aplică în cazurile în care un stat consideră că prezența unui cetățean dintr-o țară terță reprezintă o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității naționale.

Prin urmare, dacă România a introdus datele lui Ceban în Sistemul de Informații Schengen, celelalte state membre pot, de asemenea, să-i refuze intrarea. Deși regulamentul permite contestarea unei astfel de decizii, acest lucru se întâmplă rar, iar în cele mai multe cazuri, interdicția impusă de un stat devine efectiv valabilă în tot spațiul Schengen.

Ceban și politicienii din România

Spre deosebire de Maia Sandu și PAS, care l-au susținut public pe câștigătorul alegerilor prezidențiale recente din România, Ion Ceban, împreună cu partidul său MAN și blocul „Alternativa”, nu au sprijinit deschis niciun candidat. Totuși, înainte de primul tur, Ceban a publicat o fotografie cu unul dintre candidați — fostul premier român Victor Ponta.

Această imagine a provocat reacții: Nicușor Dan, care avea să câștige alegerile, l-a criticat pe Ponta pentru întâlnirea cu ceea ce a numit „un agent al Kremlinului”. În replică, Victor Ponta l-a acuzat pe Dan de necunoașterea subtilităților geopolitice.

În noiembrie 2023, au apărut informații despre o posibilă fuziune între MAN și PSDE (fostul Partid Democrat din Moldova). „Fuziunea” ar fi urmat să fie coordonată de unul dintre partidele sistemice din România — PSD. La acel moment, Ceban era încă bine văzut în cercurile politice din România.

Președinta Maia Sandu le-a cerut atunci primarilor din România, parteneri ai lui Ceban, „să se informeze mai bine despre situația din Chișinău”. De remarcat că Primăria Chișinău a primit sprijin financiar din partea consiliului județean Buzău, condus de social-democratul Petre Emanoil Neagu. În schimb, primarul orașului Constanța, Vergil Chițac, a anulat semnarea acordului de înfrățire cu Chișinău.

Totuși, fuziunea dintre MAN și PSDE nu a mai avut loc.

Dacă ne amintim de „istoricul politic” al lui Ceban – este fost membru Partidul Socialiștilor (PSRM) – o formațiune pro-rusă. Înainte de asta, a fost membru al Partidului Comuniștilor. Fiind candidat din partea PSRM, el a câștigat alegerile pentru funcția de primar în anul 2019. Pe durata apartenenței sale la PSRM, Ceban a criticat în mod repetat integrarea europeană și a susținut perspectiva eurasiatică. Ulterior, retorica lui Ceban s-a schimbat. A părăsit PSRM, a creat propriul proiect politic, pe care l-a declarat proeuropean. În special, el a declarat că reprezentanții MAN vor participa la adunarea pentru integrarea europeană, organizată de președinta Maia Sandu în primăvara anului 2023, s-a fotografiat cu drapelul UE și a propus tuturor partidelor proeuropene să semneze un document de susținere a integrării europene, similar cu „Pactul de la Snagov” din România. În cele din urmă, semnarea unui astfel de pact „Pentru Uniunea Europeană” a fost inițiată de Blocul „Împreună”. Partidul lui Ceban a semnat pactul.

Blocul „Alternativa” se declară și el proeuropean. La una dintre primele conferințe de presă, liderii blocului au afirmat că „știu că în Ucraina este război, că limba în Republica Moldova este româna și că susțin aderarea la Uniunea Europeană”.

Un nou lider al opoziției?

Experții consideră că interdicția de intrare în România va juca în favoarea lui Ion Ceban. Doctorul în științe politice Angela Colațchi presupune că Blocul „Alternativa” va încerca să „valorifice la maximum” această interdicție — lucru deja vizibil din primul lor comunicat. „Ei spun că susțin „un alt fel” proiect european și „o altfel” de integrare europeană. Nu este clar exact ce înseamnă asta. Dar acum vor pune accent și mai mult pe acest mesaj”, a explicat experta.

Analistul politic Ian Lisnevschi este de aceeași părere: interdicția îl transformă pe Ceban într-o „victimă politică”, iar o astfel de strategie este adesea eficientă. „La vremea lor, a funcționat și pentru Andrei Năstase, și chiar pentru Maia Sandu”. Potrivit lui Lisnevschi, Ceban poate acum revendica poziția de lider al opoziției, construindu-și imaginea unui „mesia care luptă împotriva puterii”.

Totodată, analistul subliniază că Ceban nu va renunța la mesajul proeuropean — pentru că oricum nu prea l-a avut. „Electoratul lui Ceban este preponderent centrist, nu proeuropean. Prin urmare, decizia de interdicție nu va face decât să-i mobilizeze baza stabilă de susținători”, consideră expertul.

Lisnevschi adaugă că, pentru a evita astfel de efecte, autoritățile ar trebui să explice mai clar deciziile lor, mai ales când este vorba despre măsuri restrictive.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei/NewsMaker

Perciun, după ce Ceban a acuzat guvernarea de interdicția sa în România: „Nu PAS e problema”

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a venit pe 10 iulie cu o reacție după ce primarul Chișinăului, Ion Ceban, a învinuit Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru interdicția de intrare în România și pe întreg teritoriul Schengen care i-a fost impusă. Oficialul a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

Ani de zile iei bani de la ruși și de la oligarhi, alături de Dodon, pentru a submina parcursul european al Moldovei. Protestezi la Bruxelles împotriva Acordului de Asociere. Susții referendumul ilegal și anticonstituțional din Găgăuzia în 2014 (în timp ce Rusia invadează prima dată Ucraina). Taci complice în fața invaziei repetate a Rusiei în Ucraina. Nu explici niciodată cum se face că te afli la Moscova, în prima zi de război pe 24 februarie 2022. Accepți ajutor electoral din partea agenților FSB – Iurii Gudilin, Olga Grak. Faci front comun cu ideologul moldovenismului primitiv, Tkaciuk, cu Stoianoglo – candidatul Kremlinului, sponsorizat de Șor și Platon, și cu Chicu – omul de paie al lui Plahotniuc. Te afișezi și susții tacit un candidat anti-european la președinția României.

Și apoi te miri de ce o vizită la Bruxelles sau București și două-trei declarații ambigue nu conving pe nimeni că vrei cu adevărat integrarea europeană. Nu. Nu PAS-ul este problema. Ci faptele tale. Istoria ta. Legăturile tale documentate cu serviciile rusești și promovarea, ani la rând, a narațiunilor Moscovei în Moldova. Asta are consecințe. Și nu, nu sunt toți proști. Nici la Chișinău. Nici la Bruxelles”, a scris Dan Perciu pe Facebook.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Festivalul de film TIFF revine la Chișinău: Trei zile de filme, workshopuri și întâlniri cu cineaști consacrați 

Festivalul Internațional de Film Transilvania revine în Republica Moldova cu cea de-a 5-a ediție TIFF Chișinău, în perioada 25–27 iulie. Evenimentul, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, se va desfășura în două locații-cheie din capitală: Artcor și Cineplex Loteanu. Pentru cinefilii din Chișinău, accesul la proiecții se face cu intrare liberă, în limita locurilor disponibile.


Pe parcursul celor trei zile, festivalul va cuprinde proiecții de filme de lungmetraj și scurtmetraj, întâlniri cu regizori, actori și producători, precum și două

workshopuri gratuite destinate tinerilor pasionați de cinema.

Printre invitații speciali ai evenimentului se numără nume de referință din cinematografia românească și internațională, precum actorii Emilia Dobrin, Mihai Călin, Valeriu Andriuță, Daniel Popa, Ciprian Chiricheș, Mircea Puiu Lăscuș,  regizorii Bogdan Mureșanu, Emanuel Pârvu, Alexandru Mavrodineanu și Radu Mocanu, și producătoarele Miruna Berescu și Monica Lăzurean-Gorgan. 

În total, în cadrul festivalului vor fi proiectate peste 30 de filme de lungmetraj și scurtmetraj. Printre acestea se numără cel mai premiat film românesc al sezonului trecut –  Anul Nou care n-a fost (r. Bogdan Mureșanu), care a câștigat premiul Orizzonti la Festivalul de la Veneția, Trei kilometri până la capătul lumii (r. Emanuel Pârvu), care a fost selecționat la Festivalul de la Cannes, sau Săptămâna Mare (r. Andrei Cohn), premiat la Festivalul de la Sarajevo. Selecția include și TWST (Things we said today), cel mai recent film al aclamatului regizor Andrei Ujică, 8 ilustrate din lumea ideală, un film documentar regizat de Radu Jude și filozoful Christian Ferencz-Flatz sau comedia Căsătoria (r. Mihai Bendeac).

Programul complet al proiecțiilor și lista filmelor pot fi consultate aici: www.film.md

TIFF Chișinău este conceput, programat și curatoriat exclusiv de echipa Festivalului Internațional de Film Transilvania. Selecția filmelor reflectă direcțiile artistice și editoriale asumate de TIFF în peste două decenii de existență – un angajament ferm față de calitate, diversitate, libertate de expresie și promovarea celor mai relevante voci ale cinematografiei românești și internaționale.”

– Tudor Giurgiu, președinte TIFF.

Prin organizarea acestui eveniment, ne dorim să contribuim la dezvoltarea industriei cinematografice locale, creând un spațiu de întâlnire între profesioniști din domeniu și publicul larg, să sprijinim tinerii cineaști și să stimulăm interesul 

pentru cinematografia de calitate înaltă. Prin selecția atentă de filme, TIFF Chișinău promovează cultura și limba română, contribuind la consolidarea relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova”, a menționat Olga Harabajiu, reprezentantă 609 FILM.

Intrarea la toate evenimentele din cadrul festivalului este cu intrare liberă, dar cu înregistrare prealabilă pe următorul link: film.md – unde puteți selecta ziua, locația și filmul pe care vreți să-l vizionați.

Proiectul TIFF Chișinău este la a cincea ediție și reprezintă o continuare firească a inițiativei de extindere a prestigiosului Festival Internațional de Film Transilvania. 

Festivalul Internațional de Film Transilvania – TIFF Chișinău este un proiect finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), cu sprijinul CNC Moldova, în parteneriat cu 609 FILM, YOUBESC și FILM.MD.  

Inițiativa deputaților afiliați lui Șor, înainte de parlamentare: vot prin poștă și în Rusia sau deloc

Un grup de deputați independenți, printre care Reghina Apostolova, Vadim Fotescu și Petru Jardan – cunoscuți pentru legăturile lor cu politicianul condamnat Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Rusia – au înregistrat un proiect de lege care propune extinderea votului prin corespondență pentru moldovenii din diaspora. Aceștia cer ca mecanismul să fie aplicat în toate statele cu o diasporă numeroasă, inclusiv în Federația Rusă, iar în caz contrar, să fie suspendat complet.

Parlamentarii – aleși în actualul legislativ inițial pe listele ex-partidului „Șor”, scos în afara legii între timp – propun ca votul prin corespondență să fie aplicat în toate țările unde locuiesc cel puțin 5.000 de cetățeni moldoveni, unde s-au înregistrat prealabil cel puțin 500 de persoane sau unde, la precedentele scrutine, au participat minimum 500 moldoveni.

În prezent, votul prin corespondență este implementat doar în câteva țări, precum SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Japonia, Australia sau Coreea de Sud. Autorii proiectului consideră această selecție ca fiind „discriminatorie” față de cetățenii din state precum Rusia, Italia, Marea Britanie, Franța sau Germania, unde, spun ei, locuiește „majoritatea diasporei moldovenești”.

Apostolova, Fotescu și Jardan propun, în inițiativa lor legislativă, ca în cazul în care nu poate fi garantată egalitatea votului, mecanismul votului prin corespondență să fie suspendat în toate statele.

Reamintim că votul prin corespondență a fost testat, pentru prima dată, la alegerile din 2024, în șase țări. Autoritățile au extins lista, pentru alegerile parlamentare, cu încă patru țări. Astfel, la scrutinul din septembrie, prin corespondență vor avea ocazia să voteze moldovenii din: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Înregistrarea este disponibilă începând cu 3 iunie până la jumătatea lunii august și este obligatorie pentru cei care intenționează să voteze din străinătate folosind servicii poștale/de curierat. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), înregistrările din anul 2024 nu mai sunt valabile. Detalii – AICI.

Până pe 14 august, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care doresc să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie din afara țării se pot înregistra prealabil prin intermediul platformei online inregistrare.cec.md. De menționat că, până astăzi, 10 iulie, cele mai multe înregistrări prealabile – peste 4 mii – sunt înregistrate în Federația Rusă. Prin comparație, în Statele Unite, care ocupă locul doi, au fost înregistrate doar 103 solicitări. 

Numărul înregistrărilor prealabile în Rusia cresc de la oră la oră. Dacă pe 1 iulie erau doar 1700 de înregistrări, atunci în zece zile au ajuns la peste 4 mii. Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat, recent, pentru NM, că fiecare solicitare este verificată individual, în contextul unor suspiciuni legate de validitatea adreselor de e-mail folosite – fenomen observat și în contextul alegerile prezidențiale din 2024.

Reamintim în acest context că, pentru scrutinul prezidențial din Republica Moldova de anul trecut, în Federația Rusă s-au înregistrat prealabil peste 8.000 de alegători. Dintre aceștia au votat aproximativ 1.500 de persoane. „Presupunerea este că cineva a făcut artificial acele înregistrări, pentru a solicita artificial un număr mai mare de secții de votare”, a declarat, recent, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, în cadrul unei emisiuni televizate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Andrei Mardari / NewsMaker

Dumitru Alaiba, propus pentru o funcție la BNM: „Ținând cont de cariera mea de peste 20 de ani…”

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe propune Parlamentului aprobarea candidaturii lui Dumitru Alaiba pentru funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Un proiect de decizie în acest sens a fost susținut în unanimitate de membrii comisiei în cadrul ședinței din 10 iulie. Prezent la ședință, fostul ministru a explicat de ce consideră că este candidatul potrivit pentru această funcție.

În timpul ședinței, deputatul și președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, i-a solicitat lui Alaiba să explice de ce consideră că este candidatul potrivit pentru această funcție.

„Dacă sunt sau nu candidatul potrivit, eu cred că, în primul rând, Parlamentul o să decidă. Din perspectiva mea, ținând cont de cariera mea de peste 20 de ani – în toată această perioadă am avut o tangență foarte aproape cu sectorul financiar, sectorul economic. Fie asta din funcția de ministru al economiei, or acolo participam foarte activ în ședințele Comitetului național pentru stabilitate financiară, supravegheam activitatea ODA (nota red. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului), aveam multe tangențe și multe interacțiuni și cooperare cu sectorul bancar, inclusiv Banca Națională a Moldovei, fie asta din funcția de deputat înainte de asta și implicit în Comisia economie, buget și finanțe. (…) Înainte de asta, în cariera mea internațională, unul dintre sectoarele cu care am lucrat a fost anume sectorul financiar, cât și în societatea civilă în acei trei ani din 2016 până în 2019 mi-am dedicat activitatea unui efort de advocacy cât și de studiere, de elaborare, a notelor de politici pe sectorul financiar”, a comunicat Alaiba.

Membrii Comisiei au susținut în unanimitate proiectul de decizie privind candidatura lui Dumitru Alaiba pentru funcția de membru al Consiliului de supraveghere al BNM și au propus Parlamentului să îl aprobe.

Consiliul de supraveghere al BNM este format din 7 membri, dintre care 3 dețin și funcțiile de guvernator, prim-viceguvernator și viceguvernator. Aceștia au un mandat de șapte ani. Anterior, NM a analizat declarațiile de avere ale unor membri care nu ocupă și alte funcții și a constatat că trei dintre ei au beneficiat de o indemnizație lunară de 93.335 de lei, iar unul — de 75.684 de lei. Potrivit legii, Consiliul de supraveghere este responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activității Băncii Naționale. Printre atribuțiile sale se numără: aprobarea raportului anual și a situațiilor financiare anuale, adoptarea, verificarea și evaluarea standardelor sistemului de control intern etc.

Anterior, și fosta prim-ministră Natalia Gavrilița a fost numită în Consiliul de supraveghere al BNM.

***

Dumitru Alaiba a fost numit ministru al Economiei în noiembrie 2022, în Guvernul Gavrilița. Ulterior, el s-a regăsit și în noul executiv condus de Dorin Recean, iar majoritatea parlamentară a acordat votul de încredere cabinetului de miniștri condus de Recean în februarie 2023.

Alaiba a anunțat că demisionează din funcția de vicepremier și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării pe 13 martie 2025. „Au fost 2 ani jumătate de muncă enormă, în care am dat toate cunoștințele și energia mea ca să mișcăm lucrurile înainte. Acum este nevoie de următorul pas”, menționa Alaiba. În aceeași zi, la ședința Guvernului, premierul Dorin Recean a declarat că Dumitru Alaiba „se va odihni două săptămâni și va fi înapoi cu noi”. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că afirmația prim-ministrului a fost „o glumă cordială”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: