Conferința Fintech Moldova 2022: agenda digitală și cadrul regulator, obiectivele Băncii Naționale și sistemele inovative de plăți

Pe 30 Septembrie, la Chișinău a avut loc „Fintech Moldova Conference 2022” – cel mai important eveniment în domeniul tehnologiilor financiare. Conferința a adunat, pe aceeași platformă, peste 270 de participanți din 60 de organizații. Evenimentul a pus premisele pentru inițierea unui dialog de business, asigurarea unui cadru instituțional pentru prezentarea proiectelor inovatoare și s-a axat pe rolul domeniului fintech pentru incluziunea financiară în contextul global complicat.

30 de speakeri din Moldova, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA și alte state – experți în domeniu, autorități, fondatori de startup-uri, investitori locali și internaționali – au urcat pe scena conferinței pentru a discuta despre cadrul regulator fintech în Moldova, ultimele tendințe în digitalizarea sectorului financiar, provocările și oportunitățile pe piața fintech din lume în perioada post-pandemică, dar și despre inovațiile în sistemele de plăți.

 

Ștefan Nistor, Fondator și Coordonator Fintech Moldova: „Al patrulea an la rând, „Fintech Moldova Conference” reușește să reunească două dintre cele mai importante sectoare din Republica Moldova: Tech și Finanțe. Suntem bucuroși să vedem din ce în ce mai multe soluții fintech pe piața din Moldova dezvoltate atât de bănci, cât și de prestatorii non-bancari. Ne bucură faptul că avem și interes din partea dezvoltatorilor din afara țării de a participa pe piața din Moldova cu soluții fintech create și testate pe piețele din Europa. Avem din ce în ce mai mulți parteneri din afara Moldovei și ne propunem ca în următorii ani conferința să devină un eveniment de importanță regională. Fintech a devenit un subiect important în Moldova în ultimii 4 ani, atât pentru organizațiile financiare tradiționale,  cât și pentru autorități și partenerii de dezvoltare externi. Acesta este un lucru bun pentru consumatorii de servicii sau produse financiare din Moldova, care vor să beneficieze de aceeași experiență ca și consumatorii din vest, pentru prestatorii de produse financiare care vor să aibă cele mai bune metode a interacționa și construi relații pe termen lung cu consumatorii și pentru autoritățile care vor să creeze un mediu competitiv pentru sectorul financiar.”

 

Digitalizarea serviciilor publice și financiare a devenit o prioritate și în activitatea Guvernului Republicii Moldova. Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, a menționat în discursul său de la eveniment rolul proiectelor fintech, avantajele și beneficiile pe care le aduce digitalizarea cetățenilor în interacțiunea acestora cu statul. În ultimii ani, cu suportul domeniului fintech, eforturile guvernului au fost direcționate spre modernizarea serviciilor guvernamentale, lansarea proiectelor digitale noi, completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu, aspecte care asigură calea către transformarea digitală a societății din Republica Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare: „Avem nevoie de o aliniere a tuturor sectoarelor pentru agenda digitală a țării noastre. Fintech a fost întotdeauna cel mai inovator sector, având resursele și capacitățile necesare de a atrage cei mai inovatori specialiști. Pentru Guvern este un lucru necesar, întrucât noi ne dorim să avem aceeași experiență cu serviciile publice, așa cum o au cetățenii când merg la ghișeele băncii.”

În Republica Moldova aproximativ 75% dintre cetățeni dețin carduri bancare, însă doar 20%dintre ei folosesc cardul pentru a achita online. Așa sau altfel, sectorul financiar este unul din cei mai mari consumatori de servicii IT, iar facilitarea relației dintre aceste 2 sectoare este o prioritate pentru ATIC. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: „Open Banking”, „Regulatory Sandbox” și „Instant Payment System”.

Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC: „Fintech rămâne o prioritate pentru sectorul IT, cei din ATIC și Tekwill, pentru că am văzut schimbări majore în ultimii ani în domeniul respectiv în Moldova. Sunt business-uri noi care se dezvoltă, soluții noi, bănci care se digitalizează, este Guvernul care oferă servicii noi digitale, inclusiv  în domeniul plăților. Am încercat să aducem la conferință actori din sectorul public și privat, ca să facă un schimb de experiență, ca unii dintre ei poate să-și găsească clienți noi pentru soluțiile pe care le dezvoltă. Am încercat să aducem tot ecosistemul împreună, pentru că ei sunt cei care inovează într-o formulă de tehnologii, plus în domeniul financiar.”

Obiectivele Băncii Naționale pentru dezvoltarea domeniului de plăți din RM

În vederea modernizării domeniului de plăți din RM, Banca Națională a Moldovei a anunțat o serie de acțiuni pentru următoarea perioadă. Printre direcțiile de dezvoltare se numără „Plățile Instant”, care va fi dat în exploatare începând cu februarie 2024 și va crea premise pentru dezvoltarea eficientă a plăților inovative, inclusiv a celor mobile, cu decontare imediată și posibilitatea reutilizării imediate a fondurilor. BNM a prioritizat și alte obiective ca implementarea „Open Banking”, aderarea Moldovei la zona SEPA sau proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Victor Șușu, Directorul Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei: „Dezvoltarea domeniului de plăți și modernizarea serviciilor de plată reprezintă unul din obiectivele de bază ale Băncii Naționale a Moldovei. Experiența internațională demonstrează că inovarea continuă în domeniul plăților, dezvoltarea de noi produse și crearea oportunităților de acces pe piața a unor noi jucători competitivi este posibilă doar prin asigurarea a 2 condiții esențiale: un cadru de reglementare solid și armonizat la cerințele pieței internaționale și o infrastructură a plăților modernă, eficientă și sigură. În vederea asigurării celor 2 condiții, BNM derulează în prezent următoarele proiecte importante în domeniul plăților: implementarea schemei de plăți instant, asigurarea premiselor necesare aderării Prestatorilor de servicii de plată la zona SEPA) și implementarea directivei serviciilor de plată (PSD2) și a cadrului de reglementare conex.”

Cadrul regulator și dezvoltarea strategică

„Fintech Moldova Conference 2022” a adus în discuție și dialogul cu privire la cadrul regulator din Moldova, care are menirea să sprijine tehnologiile moderne pe piața financiară, menținând, în același timp,  un nivel de protecție adecvat și încrederea clienților. Printre dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale au fost evidențiate „Open Banking”, „Regulatory Sandbox”, „Instant Payment System” etc.

Eugen Ghilețchi, Șef Componenta Reforma sectorului financiar, Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale (MISRA): „Prin intermediul Programului USAID MISRA lucrăm împreună cu Banca Națională a Moldovei și cu ceilalți regulatori din sistem pentru a identifica modelele optime de reglementare a inovațiilor în domeniul fintech. Aici se adună liderii de opinie din domeniu și, astfel, se generează multe idei care pot fi transpuse în practică de către actorii privați, prin îmbunătățirea produselor lor, sau de către actorii publici – prin implementarea unor politici mai bune pentru susținerea acestui sector.”

Ion Coșuleanu, consultant PNUD în domeniul transformării digitale: „Programul Națiunilor Unite susține Guvernul Republicii Moldova în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare digitală, iar fiecare din cele șase obiective majore ale strategiei are la bază domeniul fintech, mai ales că majoritatea cetățenilor preferă tot mai mult plățile digitale. Strategia prevede și necesitatea reglementării soluțiilor fintech, pentru ca tehnologiile financiare să își poată valorifica potențialul pe deplin.”

Contextul regional și digitalizarea sectorului financiar

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Aceste aspecte au schimbat și modul în care clienții relaționează cu instituțiile bancare, astfel că acum consumatorii preferă să devină clienți ai băncilor care pot furniza servicii financiare și bancare prin intermediul diverselor soluții digitale. În acest moment, băncile sunt în plin proces de transformare digitală, iar platformele bancare au devenit principalul canal de comunicare și interacțiune cu consumatorii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta Comitetului de Conducere maib: „Suntem dedicați să le oferim clienților o experiență digitală de neprețuit a fiecărui produs, comoditate în deservire oriunde ar fi și orice ar face, siguranță și rapiditate. Nu putem separa digitalizarea de afaceri, pentru că în prezent, o afacere nu mai este relevantă fără o prezență digitală puternică. Dacă acum doi ani, compania noastră avea doar circa 10%  din clienți în mediul online, astăzi această cifră este de 80%și continuă să crească. Trebuie să conștientizăm care sunt cerințele și așteptările clientului, să le anticipăm și devansăm.”

Mircea Flămânzeanu, Ecosystem Sales Director at Fintechos: „Pentru a beneficia de transformare digitală, este necesară o configurare corectă din perspectiva resurselor umane, a cunoștințelor și a proceselor – o imagine de ansamblu clară a tuturor acestor componente. Altfel, o tranziție  dinspre transformarea digitală către avantajele comerciale ale companiei și stabilirea indicatorilor de performanță, ar permite să înțelegeți dacă mergeți în direcția corectă. Nu în ultimul rând, este importantă alegerea unei tehnologii care oferă oportunități de dezvoltare și avansare, ca un catalizator al întregii afaceri. Transformarea digitală este o cale lungă, de aceea ce se face azi trebuie îmbunătățit peste un an sau doi.”

Dezvoltarea afacerilor inovatoare

La conferință s-a făcut și o retrospectivă a ecosistemului de startup-uri din Moldova. În prezent, Fundația Startup Moldova urmărește 59 de startup-uri care lansează un produs sau serviciu în diferite domenii de activitate printr-o manieră inovatoare. Tot în cadrul reuniunii, 4 startup-uri fintech din Moldova („Paynet”, „Fagura”, „MyId” și „Trusty Digital”) și-au prezentat produsele în fața a 3 investitori străini. De asemenea, a fost lansat Acceleratorul Fintech destinat dezvoltatorilor de idei tehnologice pentru sectorul financiar. Acceleratorul se va desfășura în perioada noiembrie-decembrie și oferă participanților mai multe beneficii, printre care mentorat și coaching din partea liderilor din domeniu, spațiu de lucru colaborativ la Fintech HUB,  cunoașterea potențialilor clienți și investitori etc.

Echipele interesate se pot înscrie la Acceleratorul Fintech până pe 30 octombrie, accesând link-ul https://forms.gle/FfEsjUR9iFv6nkyE6.

Fintech Accelerator este implementat de Tekwill și Fintech HUB, cu suportul partenerilor maib și Mastercard.

Evenimentul „Fintech Moldova Conference 2022” a fost organizat de proiectul Fintech Moldova cu susținerea USAID în cadrul Programului MISRA, Guvernului Suediei, PNUD Moldova și Tekwill.

Partenerii principali ai evenimentului: maib și Mastercard.

Partenerii Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, EU4Business, SIBS România și QOOBISS.

Partenerii Bronze ai evenimentului: Silverbird și Fagura

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

FOTO Atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului: 2 morți, printre care o polițistă, și peste 15 răniți

Autoritățile din Ucraina au anunțat că, noaptea trecută, Kievul a fost atacat de armata rusă cu rachete și drone. Două persoane au murit, printre care o polițistă în vârstă de 22 de ani. Alte 16 persoane au fost rănite. Potrivit autorităților ucrainene, în capitală a fost distrusă aproape complet ambulatoria unui centru de asistență medicală, au izbucnit incendii într-un bloc de locuințe, în garaje și la o benzinărie, a luat foc un camion și mai multe automobile, iar un cămin studențesc a fost, de asemenea, afectat.

„În prezent, numărul răniților în capitală în urma atacului masiv al inamicului a ajuns la 16”, a comunicat primarul Kievului, Vitalii Kliciko, în jurul orei 8 dimineața. Zece dintre cele 16 persoane au fost spitalizate, iar celelalte au primit ajutor la fața locului.

Potrivit lui Kliciko, într-un sector din Kiev a fost distrusă aproape complet ambulatoria unui centru de asistență medicală primară. Într-un alt sector, în urma căderii resturilor de dronă, a izbucnit un incendiu la ultimul etaj al unui bloc de locuit. În altă zonă a orașului, au izbucnit incendii în garaje și la o benzinărie. Tot în Kiev, în urma căderii resturilor de dronă, a luat foc un camion. Kliciko a raportat despre atacul rusesc asupra capitalei și a îndemnat locuitorii să caute adăposturi în jurul orei 2.

„Din păcate, avem doi morți. Acești oameni au fost uciși de ruși. Este o pierdere cumplită”, a comunicat șeful administrației militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko. Înainte de aceasta, Tkacenko a raportat că la Kiev ard clădiri de locuit, automobile, depozite, birouri și construcții nelocuibile.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Interne a declarat că armata rusă a atacat Kievul cu rachete și drone. Au fost avariate clădiri de locuit, cămine studențești, service-uri auto, un complex de garaje, mijloace de transport, spații comerciale și linii de tramvai. Potrivit ministerului, într-un sector al Kievului, resturile au lovit un cămin studențesc, unde au murit două femei – o localnică în vârstă de 68 de ani și o polițistă de 22 de ani.

Telegram/ Реальний Київ
Telegram/Національна поліція України
Ігор Клименко/МВС
Telegram/Національна поліція України
Telegram/Національна поліція України
Tudor Mardei / NewsMaker

NM Espresso: UE și-a închis ușile pentru Ceban, Trump îi scrie Maiei Sandu despre taxe vamale, iar Șor se amuză de la Moscova

Ministerul Afacerilor Externe al României a confirmat că primarul Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România și în întreaga zonă Schengen. Instituția a precizat că decizia a fost luată «din considerente de securitate națională».

Primii care au reacționat au fost reprezentanții Blocului «Alternativa», din care face parte și partidul lui Ceban, Mișcarea Alternativă Națională. Potrivit acestora, interdicția a fost inițiată de autoritățile moldovene și ar demonstra că Ceban este «principalul inamic» al guvernării, care pregătește «represiuni» împotriva lui și a echipei sale.

Reacția lui Ceban nu a întârziat: el a înregistrat un mesaj video în care a spus că «nu va fi pus în genunchi» și a acuzat-o pe Președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate de utilizarea instituțiilor statului pentru a-i limita activitatea. Administrația prezidențială și PAS nu au comentat, deocamdată, acuzațiile.

Cum și de ce i-a fost interzisă intrarea lui Ceban? Se aplică această interdicție pentru toate țările UE? Cum poate afecta acest fapt alegerile și de ce ar putea, paradoxal, să-l avantajeze această situație pe Ceban? NewsMaker a analizat aceste întrebări în materialul «Ceban nu mai are cale spre Vest. Este el acum liderul opoziției anti-PAS?»

Ministerul român de Externe a mai precizat că interdicția vizează încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. NM a solicitat clarificări, dar instituția a refuzat să confirme sau să infirme că ar fi vorba despre fostul premier Vasile Tarlev și fosta jurnalistă Natalia Morari, implicată activ în politică în ultimii ani. Tarlev nu a comentat situația până în prezent, iar Morari a scris pe rețelele socialecă «nu a primit nicio notificare oficială». Însă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, susține că toți cei implicați, inclusiv Ceban, au fost notificați oficial.

Apropo, Vodă consideră că evenimentul zilei nu este acesta, ci faptul că Energocom a achiziționat deja aproape jumătate din volumul de gaze necesar pentru sezonul de încălzire 2025–2026 — circa 3,75 milioane MWh, adică aproximativ 352,5 milioane metri cubi. Detaliile contractelor (prețuri, parteneri și volume) rămân confidențiale «în conformitate cu practica internațională și cu condițiile contractuale» și vor fi dezvăluite doar după încheierea livrărilor.


Știri din comerțul internațional

Donald Trump i-a transmis Maiei Sandu o scrisoare oficială privind introducerea, începând cu 1 august, a unei taxe vamale de 25% pentru toate produsele moldovenești exportate în SUA. În scrisoare se menționează și faptul că, dacă Chișinăul va decide măsuri de răspuns, vor fi impuse taxe suplimentare.

Pe platforma Truth Social, Trump a scris că taxele vamale pentru mărfurile din Algeria, Irak și Libia vor fi de 30%, iar pentru cele din Moldova, Brunei și Filipine — de 25%. «Aceste taxe pot fi modificate — majorate sau micșorate — în funcție de relațiile noastre», a adăugat el.

Ministra Economiei, Doina Nistor, a comentat pe Facebook scrisoarea lui Trump, menționând că, începând cu 1 august, SUA vor aplica o taxă vamală de 25% pentru produsele moldovenești, ceea ce este mai puțin decât taxa de 31% propusă acum trei luni. Potrivit ei, decizia a fost luată în condițiile dificile ale comerțului mondial.


Alte scumpiri

în unele raioane ale Moldovei apa va deveni mai scumpă cu peste 10 lei. ANRE a aprobat noile tarife pentru localitățile Basarabeasca, Vulcănești, Sîngerei, Criuleni și Cantemir. Detalii aici.


Despre bani

Deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian, a declarat într-o emisiune TV că salariul mediu în Chișinău ar fi de circa 1000 de euro. Mai mulți experți au pus sub semnul întrebării veridicitatea acestei cifre. Situația reală a fost analizată de jurnalistul NewsMaker, Nicolae Paholinițchi.


Alegerile se apropie

CEC Moldova a obligat partidele să prezinte date despre conducere. În caz contrar nu vor fi admise la alegerile parlamentare. Această solicitare a stârnit îngrijorare în rândul partidului ALDE, condus de fosta deputată Arina Spătaru: potrivit ei, partidul nu are cvorum pentru aprobarea noii componențe a Consiliului Național Politic.

În afara cursei electorale ar putea rămâne și Blocul lui Ilan Șor. Autoritățile au condamnat congresul organizat de politicianul fugar la Moscova și au avertizat că toți cei care «pregătesc o conspirație împotriva statului și poporului Republicii Moldova» vor fi trași la răspundere. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a calificat evenimentul drept «un act de trădare de țară». În replică, Șor a declarat că este «ridicol» și că Moldova poate «trăi și prospera într-o uniune cu Rusia, fără a-și pierde suveranitatea».


Pe scurt:


Agenda zilei, 9 iulie:

  • 09:00 — ședința Consiliului Superior al Procurorilor
  • 11:00 — ședință plenară a Parlamentului
  • 12:00 — Ministerul Educației va transmite 10 microbuze școlare noi în Piața Marii Adunări Naționale
  • 15:00 — ședință a Comisiei Electorale Centrale
Maia Sandu

Maia Sandu, întrevedere cu președintele Italiei: „Am găsit un susținător ferm al moldovenilor”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit la Roma cu președintele Italiei, Sergio Mattarella. Cei doi oficiali au discutat despre aprofundarea relațiilor bilaterale dintre Moldova și Italia, precum și despre comunitatea de moldoveni stabiliți în Italia. „Am găsit în președintele Mattarella un susținător ferm al moldovenilor”, a declarat Maia Sandu în urma întrevederii. Potrivit instituției prezidențiale, discuțiile au vizat și acordul privind conversia permiselor de conducere, semnat pe 9 iulie într-o nouă redacție. Acesta va intra în vigoare după ce ambele părți vor finaliza procedurile legale necesare pentru validarea sa.

Întrevederea a avut loc la Palatul Quirinale din Roma, reședința oficială a președintelui Italiei

Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, Maia Sandu și Sergio Mattarella au discutat despre aprofundarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Italia, cooperarea economică, sprijinul oferit de Italia pentru parcursul european al țării noastre, precum și despre comunitatea numeroasă de cetățeni moldoveni stabiliți în Italia.

„Când am efectuat prima vizită oficială în Italia în 2021, mi-am dorit ca relațiile oficiale dintre statele noastre să reflecte apropierea dintre oamenii noștri, construită în ani de muncă în comun și prietenie. Am găsit în președintele Mattarella un susținător ferm al moldovenilor, al Moldovei și al drumului nostru european. Iar Italia ne-a arătat că are încredere în viitorul nostru și ne-a oferit sprijin consistent. Din 2021 până acum, Italia a alocat 90 de milioane de euro pentru dezvoltarea Moldovei și ajutor în momente grele — inclusiv pentru reducerea facturilor la energie și instalarea contoarelor inteligente în zeci de mii de gospodării”, se arată într-un mesaj al Maiei Sandu, publicat pe Facebook.

Instituția prezidențială a adăugat că „interlocutorii au salutat aprobarea acordului bilateral privind protecția socială, promulgat de președintele Mattarella la 1 iulie, precum și semnarea acordului referitor la conversia permiselor de conducere”.

„Astăzi, ne bucurăm de două realizări importante pentru moldovenii din Italia. Acordul privind protecția socială, care garantează că moldovenii care au muncit în Italia vor primi pensie pentru anii lucrați acolo, fie că aleg să rămână în Italia, fie că se întorc în Moldova, a fost promulgat de președintele Mattarella. Acordul privind conversia permiselor de conducere a fost semnat azi în noua redacție. Acesta permite ca toate permisele de conducere moldovenești, inclusiv cele care vor fi emise în viitor, să poată fi recunoscute și schimbate în Italia, ceea ce va exclude probleme întâmpinate în ultimii ani de conaționalii noștri în Italia”, a comunicat Maia Sandu în seara zilei de 9 iulie.

În contextul acordului privind conversia permiselor de conducere, Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău a declarat, pe 9 iulie, că acesta va intra în vigoare după ce ambele părți vor finaliza procedurile legale necesare pentru validarea sa.

Maia Sandu
Maia Sandu

Italia găzduiește cea mai mare comunitate de moldoveni din diaspora. Potrivit datelor Ministerului de Externe de la Chișinău, în 2021, în Italia se aflau între 250 și 300 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, urmați de Franța – cu 100–160 de mii de persoane, și Germania – cu aproximativ 100 de mii.

Daniel Vodă

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, despre interdicția lui Ion Ceban în Schengen: „Nu e știrea zilei”

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că interdicția de intrare în România și în spațiul Schengen a primarului Chișinăului, Ion Ceban, nu reprezintă o „știre a zilei”. El susține că, cel mai probabil, Ceban era deja informat despre această măsură înainte ca informația să fie făcută publică și că el ar trebui să ofere explicații. Totodată, Vodă a subliniat că informațiile transmise de instituțiile statului, inclusiv ale României, „se bazează pe fapte concrete”.

„Nu aș spune că este neapărat știrea zilei,” a afirmat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, în cadrul emisiunii Puterea a Patra.

El a explicat că toate detaliile legate de acest caz ar trebui să vină din partea lui Ceban și că probabil el știa deja despre această interdicție.

„Toate explicațiile referitor la acest caz ar trebui să le ofere domnia sa. Am văzut un video filmat, dar dumneavoastră, ca jurnalist, nu ați avut posibilitatea să adresați întrebări sau să faceți precizări. Nimeni din presă probabil nu a putut să o facă. Pentru mine, întrebarea centrală este că — pentru orice cetățean, când se aplică interdicția, persoana este informată. Deci, probabil, persoana a știut această informație înainte să devină publică, dar a ținut-o și nu a comunicat despre acest lucru”, a menționat Vodă.

Fiind întrebat „ce pericol” reprezintă Ion Ceban, întrucât acesta a fost argumentul autorităților române, Daniel Vodă a menționat:

„Cetățenii trebuie să fie atenți și pe viitor când unii politicieni ar putea să se prefacă și să aibă cu totul alte interese. Atunci când unele instituții ale statului, fie ale României, fie ale altor democrații cu instituții consolidate, transmit anumite informații, cu siguranță acestea se sprijină pe fapte”, a subliniat reprezentantul Guvernului.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. În presa din Moldova și România se vehiculează că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și fostul premier Vasile Tarlev.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

Igor Dodon

Igor Dodon, reacție la interdicția lui Ion Ceban în Schengen: „UE nu mai e ce-a fost odată

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a reacționat la decizia autorităților române de a interzice intrarea primarului Chișinăului, Ion Ceban, și a altor doi cetățeni moldoveni în România și în spațiul Schengen. Fostul președinte acuză Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de „presiune politică după principiul scopul scuză mijloacele”.

Ceea ce s-a întâmplat azi este grav. Este semnalul unei degradări a democrației, a libertăților și a drepturilor omului în Uniunea Europeană. Idealul UE este un mit care s-a spart. Abuzul exercitat asupra primarului general Ion Ceban și asupra altor cetățeni moldoveni, este o dovadă în plus că Uniunea Europeană nu mai este ceea ce-a fost odată. Noi ne miram de câțiva ani cum de oficialii europeni pot tolera cenzura, dictatura și represaliile politice din partea partidului PAS în Republica Moldova. Și iată că acum vedem că aceste practici sunt, de fapt, tipice pentru felul de a gândi și a acționa a oficialilor din Occident”, a scris Igor Dodon.

Potrivit lui Dodon, presupusele „abuzuri împotriva opoziției” ar avea sprijinul Bruxelles-ului și al altor capitale occidentale.

„Orice abuz al guvernării PAS împotriva opoziției a găsit și găsește în continuare sprijin în cabinetele de la Bruxelles și din alte capitale occidentale. Aici nu mai putem vorbi despre valori și integritate politică, ci despre cinism și presiune politică după principiul scopul scuză mijloacele. Iar scopul PAS e să păstreze controlul asupra statului pe care l-a capturat, cu complicitatea oficialilor europeni. Ceea ce fac în Moldova PAS și Maia Sandu reprezintă un model politic pentru întregul UE. Din spațiu al libertății, al democrației și al păcii, UE se transformă în regim dictatorial care își permite să anuleze alegeri, să sufoce suveranitatea, să cenzureze mass-media, să se implice direct în campanii electorale, să hărțuiască politicieni din opoziție și să se comporte abuziv, obraznic și dictatorial cu țările din sfera sa de influență”, a mai scris fostul șef al statului.

PAS nu au comentat deocamdată acuzațiile.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. În presa din Moldova și România se vehiculează că ar fi vorba despre ex-jurnalista Natalia Morari și fostul premier Vasile Tarlev.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: