Conferința Fintech Moldova 2022: agenda digitală și cadrul regulator, obiectivele Băncii Naționale și sistemele inovative de plăți

Pe 30 Septembrie, la Chișinău a avut loc „Fintech Moldova Conference 2022” – cel mai important eveniment în domeniul tehnologiilor financiare. Conferința a adunat, pe aceeași platformă, peste 270 de participanți din 60 de organizații. Evenimentul a pus premisele pentru inițierea unui dialog de business, asigurarea unui cadru instituțional pentru prezentarea proiectelor inovatoare și s-a axat pe rolul domeniului fintech pentru incluziunea financiară în contextul global complicat.

30 de speakeri din Moldova, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA și alte state – experți în domeniu, autorități, fondatori de startup-uri, investitori locali și internaționali – au urcat pe scena conferinței pentru a discuta despre cadrul regulator fintech în Moldova, ultimele tendințe în digitalizarea sectorului financiar, provocările și oportunitățile pe piața fintech din lume în perioada post-pandemică, dar și despre inovațiile în sistemele de plăți.

 

Ștefan Nistor, Fondator și Coordonator Fintech Moldova: „Al patrulea an la rând, „Fintech Moldova Conference” reușește să reunească două dintre cele mai importante sectoare din Republica Moldova: Tech și Finanțe. Suntem bucuroși să vedem din ce în ce mai multe soluții fintech pe piața din Moldova dezvoltate atât de bănci, cât și de prestatorii non-bancari. Ne bucură faptul că avem și interes din partea dezvoltatorilor din afara țării de a participa pe piața din Moldova cu soluții fintech create și testate pe piețele din Europa. Avem din ce în ce mai mulți parteneri din afara Moldovei și ne propunem ca în următorii ani conferința să devină un eveniment de importanță regională. Fintech a devenit un subiect important în Moldova în ultimii 4 ani, atât pentru organizațiile financiare tradiționale,  cât și pentru autorități și partenerii de dezvoltare externi. Acesta este un lucru bun pentru consumatorii de servicii sau produse financiare din Moldova, care vor să beneficieze de aceeași experiență ca și consumatorii din vest, pentru prestatorii de produse financiare care vor să aibă cele mai bune metode a interacționa și construi relații pe termen lung cu consumatorii și pentru autoritățile care vor să creeze un mediu competitiv pentru sectorul financiar.”

 

Digitalizarea serviciilor publice și financiare a devenit o prioritate și în activitatea Guvernului Republicii Moldova. Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, a menționat în discursul său de la eveniment rolul proiectelor fintech, avantajele și beneficiile pe care le aduce digitalizarea cetățenilor în interacțiunea acestora cu statul. În ultimii ani, cu suportul domeniului fintech, eforturile guvernului au fost direcționate spre modernizarea serviciilor guvernamentale, lansarea proiectelor digitale noi, completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu, aspecte care asigură calea către transformarea digitală a societății din Republica Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare: „Avem nevoie de o aliniere a tuturor sectoarelor pentru agenda digitală a țării noastre. Fintech a fost întotdeauna cel mai inovator sector, având resursele și capacitățile necesare de a atrage cei mai inovatori specialiști. Pentru Guvern este un lucru necesar, întrucât noi ne dorim să avem aceeași experiență cu serviciile publice, așa cum o au cetățenii când merg la ghișeele băncii.”

În Republica Moldova aproximativ 75% dintre cetățeni dețin carduri bancare, însă doar 20%dintre ei folosesc cardul pentru a achita online. Așa sau altfel, sectorul financiar este unul din cei mai mari consumatori de servicii IT, iar facilitarea relației dintre aceste 2 sectoare este o prioritate pentru ATIC. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: „Open Banking”, „Regulatory Sandbox” și „Instant Payment System”.

Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC: „Fintech rămâne o prioritate pentru sectorul IT, cei din ATIC și Tekwill, pentru că am văzut schimbări majore în ultimii ani în domeniul respectiv în Moldova. Sunt business-uri noi care se dezvoltă, soluții noi, bănci care se digitalizează, este Guvernul care oferă servicii noi digitale, inclusiv  în domeniul plăților. Am încercat să aducem la conferință actori din sectorul public și privat, ca să facă un schimb de experiență, ca unii dintre ei poate să-și găsească clienți noi pentru soluțiile pe care le dezvoltă. Am încercat să aducem tot ecosistemul împreună, pentru că ei sunt cei care inovează într-o formulă de tehnologii, plus în domeniul financiar.”

Obiectivele Băncii Naționale pentru dezvoltarea domeniului de plăți din RM

În vederea modernizării domeniului de plăți din RM, Banca Națională a Moldovei a anunțat o serie de acțiuni pentru următoarea perioadă. Printre direcțiile de dezvoltare se numără „Plățile Instant”, care va fi dat în exploatare începând cu februarie 2024 și va crea premise pentru dezvoltarea eficientă a plăților inovative, inclusiv a celor mobile, cu decontare imediată și posibilitatea reutilizării imediate a fondurilor. BNM a prioritizat și alte obiective ca implementarea „Open Banking”, aderarea Moldovei la zona SEPA sau proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Victor Șușu, Directorul Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei: „Dezvoltarea domeniului de plăți și modernizarea serviciilor de plată reprezintă unul din obiectivele de bază ale Băncii Naționale a Moldovei. Experiența internațională demonstrează că inovarea continuă în domeniul plăților, dezvoltarea de noi produse și crearea oportunităților de acces pe piața a unor noi jucători competitivi este posibilă doar prin asigurarea a 2 condiții esențiale: un cadru de reglementare solid și armonizat la cerințele pieței internaționale și o infrastructură a plăților modernă, eficientă și sigură. În vederea asigurării celor 2 condiții, BNM derulează în prezent următoarele proiecte importante în domeniul plăților: implementarea schemei de plăți instant, asigurarea premiselor necesare aderării Prestatorilor de servicii de plată la zona SEPA) și implementarea directivei serviciilor de plată (PSD2) și a cadrului de reglementare conex.”

Cadrul regulator și dezvoltarea strategică

„Fintech Moldova Conference 2022” a adus în discuție și dialogul cu privire la cadrul regulator din Moldova, care are menirea să sprijine tehnologiile moderne pe piața financiară, menținând, în același timp,  un nivel de protecție adecvat și încrederea clienților. Printre dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale au fost evidențiate „Open Banking”, „Regulatory Sandbox”, „Instant Payment System” etc.

Eugen Ghilețchi, Șef Componenta Reforma sectorului financiar, Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale (MISRA): „Prin intermediul Programului USAID MISRA lucrăm împreună cu Banca Națională a Moldovei și cu ceilalți regulatori din sistem pentru a identifica modelele optime de reglementare a inovațiilor în domeniul fintech. Aici se adună liderii de opinie din domeniu și, astfel, se generează multe idei care pot fi transpuse în practică de către actorii privați, prin îmbunătățirea produselor lor, sau de către actorii publici – prin implementarea unor politici mai bune pentru susținerea acestui sector.”

Ion Coșuleanu, consultant PNUD în domeniul transformării digitale: „Programul Națiunilor Unite susține Guvernul Republicii Moldova în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare digitală, iar fiecare din cele șase obiective majore ale strategiei are la bază domeniul fintech, mai ales că majoritatea cetățenilor preferă tot mai mult plățile digitale. Strategia prevede și necesitatea reglementării soluțiilor fintech, pentru ca tehnologiile financiare să își poată valorifica potențialul pe deplin.”

Contextul regional și digitalizarea sectorului financiar

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Aceste aspecte au schimbat și modul în care clienții relaționează cu instituțiile bancare, astfel că acum consumatorii preferă să devină clienți ai băncilor care pot furniza servicii financiare și bancare prin intermediul diverselor soluții digitale. În acest moment, băncile sunt în plin proces de transformare digitală, iar platformele bancare au devenit principalul canal de comunicare și interacțiune cu consumatorii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta Comitetului de Conducere maib: „Suntem dedicați să le oferim clienților o experiență digitală de neprețuit a fiecărui produs, comoditate în deservire oriunde ar fi și orice ar face, siguranță și rapiditate. Nu putem separa digitalizarea de afaceri, pentru că în prezent, o afacere nu mai este relevantă fără o prezență digitală puternică. Dacă acum doi ani, compania noastră avea doar circa 10%  din clienți în mediul online, astăzi această cifră este de 80%și continuă să crească. Trebuie să conștientizăm care sunt cerințele și așteptările clientului, să le anticipăm și devansăm.”

Mircea Flămânzeanu, Ecosystem Sales Director at Fintechos: „Pentru a beneficia de transformare digitală, este necesară o configurare corectă din perspectiva resurselor umane, a cunoștințelor și a proceselor – o imagine de ansamblu clară a tuturor acestor componente. Altfel, o tranziție  dinspre transformarea digitală către avantajele comerciale ale companiei și stabilirea indicatorilor de performanță, ar permite să înțelegeți dacă mergeți în direcția corectă. Nu în ultimul rând, este importantă alegerea unei tehnologii care oferă oportunități de dezvoltare și avansare, ca un catalizator al întregii afaceri. Transformarea digitală este o cale lungă, de aceea ce se face azi trebuie îmbunătățit peste un an sau doi.”

Dezvoltarea afacerilor inovatoare

La conferință s-a făcut și o retrospectivă a ecosistemului de startup-uri din Moldova. În prezent, Fundația Startup Moldova urmărește 59 de startup-uri care lansează un produs sau serviciu în diferite domenii de activitate printr-o manieră inovatoare. Tot în cadrul reuniunii, 4 startup-uri fintech din Moldova („Paynet”, „Fagura”, „MyId” și „Trusty Digital”) și-au prezentat produsele în fața a 3 investitori străini. De asemenea, a fost lansat Acceleratorul Fintech destinat dezvoltatorilor de idei tehnologice pentru sectorul financiar. Acceleratorul se va desfășura în perioada noiembrie-decembrie și oferă participanților mai multe beneficii, printre care mentorat și coaching din partea liderilor din domeniu, spațiu de lucru colaborativ la Fintech HUB,  cunoașterea potențialilor clienți și investitori etc.

Echipele interesate se pot înscrie la Acceleratorul Fintech până pe 30 octombrie, accesând link-ul https://forms.gle/FfEsjUR9iFv6nkyE6.

Fintech Accelerator este implementat de Tekwill și Fintech HUB, cu suportul partenerilor maib și Mastercard.

Evenimentul „Fintech Moldova Conference 2022” a fost organizat de proiectul Fintech Moldova cu susținerea USAID în cadrul Programului MISRA, Guvernului Suediei, PNUD Moldova și Tekwill.

Partenerii principali ai evenimentului: maib și Mastercard.

Partenerii Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, EU4Business, SIBS România și QOOBISS.

Partenerii Bronze ai evenimentului: Silverbird și Fagura

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

radiochisinau.md

Locuitorii regiunii transnistrene nu vor putea obține permise de portarmă. Parlamentul a aprobat noi reguli

Cetățenii din regiunea transnistreană nu vor putea obține permise de portarmă: noile reguli, aprobate de Parlament

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, pe 12 decembrie, reguli mai stricte pentru achiziția și deținerea armelor. Potrivit modificărilor, nu vor putea primi permis de portarmă persoanele care au locuit mai puțin de cinci ani consecutiv în Republica Moldova sau care au domiciliul în regiunea transnistreană.

Proiectul de modificare a Legii privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă a fost votat în a doua lectură de 65 de deputați. Modificările au ca scop prevenirea incidentelor periculoase, a comunicat Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului. Potrivit direcției, modificările introduc reguli clare privind evidența digitală a armelor, limitează accesul persoanelor nepregătite sau cu antecedente periculoase și aliniază legislația națională la standardele europene în domeniul controlului armelor și munițiilor.

Un element-cheie este obligativitatea utilizării Registrului de stat al armelor, o platformă digitală care va permite urmărirea traseului și istoricului fiecărei arme: producere, import, reparație, transfer sau distrugerea armelor și munițiilor.

Totodată, proiectul introduce pașaportul european pentru arme de foc, care va permite transportul legal al armelor deținute legal în statele membre ale UE.

Conform Parlamentului, condițiile de obținere și reînnoire a permiselor au devenit semnificativ mai stricte. Nu vor putea primi permis persoanele care au locuit mai puțin de cinci ani consecutiv în Republica Moldova sau cele care au domiciliul în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului (cu excepția localităților Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pîrîta, Pohrebea), precum și cele domiciliate în municipiul Bender sau în localitățile Gîsca, Chițcani, Zahorna, Merenești și Cremenciug din raionul Căușeni. De asemenea, vor fi excluse persoanele sancționate în ultimii cinci ani pentru deținere ilegală de arme ori muniții.

Termenul de vizare a permisului se reduce de la cinci la trei ani, iar titularii vor fi obligați să urmeze un curs de instruire teoretică și practică de mânuire a armei de foc de minimum 40 de ore, a mai precizat direcția.

De asemenea, poliția a primit dreptul să ridice armele de la proprietari în caz de abateri. Armele ridicate forțat vor fi transmise Comisiei de stat pentru evaluarea, bonificarea și rebutarea armelor.

Legea va intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial, cu excepția prevederilor referitoare la pașaportul european pentru arme de foc, care vor intra în vigoare la data semnării Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Cinci companii tech  din Moldova, premiate la MITP Awards. Cum IT-ul devine unul dintre motoarele de creștere ale economiei

În Moldova au fost desemnați câștigătorii concursului Moldova Innovation Technology Park (MITP) Awards. NewsMaker explică, în parteneriat cu MITP, cum s-a dezvoltat sectorul IT din Moldova, ce direcții urmăresc companiile  și cum inteligența artificială transformă această industrie.

Ceremonia MITP Awards 2025 a avut loc pe 5 decembrie, la maib park în Chișinău. În total, cinci companii au fost premiate: la categoria Best Product Innovation — Key IVR; Best Service Innovation — Orange Systems; Best Startup — Acuverus; Impactful Initiative of the Year — Endava Internship; iar premiul Special Jury Prize a revenit startup-ului Mega Promoting.

Scopul MITP Awards este de a stimula inovația, de a dezvălui talentele tehnologice ale Moldovei și de a atrage investiții globale în industria IT aflată în plină dezvoltare. MITP Awards oferă o platformă de vizibilitate pentru cei mai buni specialiști și echipe din Moldova IT Park — de la startup-uri emergente până la mari companii inovatoare — ajutându-i să obțină recunoaștere și notorietate.

Concursul s-a desfășurat în mai multe etape. În finală au ajuns 12 companii, dintre care cinci au fost desemnate câștigătoare.

Sectorul IT din Moldova este unul dintre cel mai dinamic dezvoltat sector al economiei. Din 2018, în țară funcționează Moldova IT Parc, ale cărui companii rezidente achită un impozit unic de 7% din vânzări. În prezent, MITP numără peste 2600 de companii, cu peste 25 de mii de angajați (mai multe detalii despre modul de funcționare al parcului și cine poate deveni rezident pot fi găsite aici: https://mitp.md/p/web/taxRegime).

Potrivit Marinei Bzovîi, Administratoarea MITP, volumul total al vânzărilor rezidenților parcului ar putea depăși în acest an 1 miliard de euro –  cu 250 de milioane mai mult decât anul trecut. Ea a menționat că inteligența artificială transformă profund sectorul IT, atât în Moldova, cât și în lume. „Toți sunt concentrați pe Native-AI, pe produse care implicit vor fi integrate cu AI. De aceea, acum au loc schimbări în angajări, companiile se transformă. Asta nu înseamnă că inginerii nu vor mai fi necesari, doar că vor fi necesari ingineri de un alt nivel, care vor lucra cu AI. Acum toți vorbesc despre creșterea productivității la muncă: este vorba despre integrarea agenților AI, despre învățarea automată, pentru a accelera la maximum munca”, a menționat Bzovîi pentru NM.

Printre principalele provocări ale sectorului IT, ea a enumerat transformarea digitală prin AI și implementarea directivelor UE în contextul integrării europene. „(Pe de altă parte), 90% dintre companii lucrează pentru piața externă și deja se orientează după aceste directive”, a explicat șefa MITP.

Secretara de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Michelle Iliev, în cadrul ceremoniei de premiere, a menționat că Moldova poate face „lucruri inteligente, rapide și de bună calitate”. „În următorii ani, IT-ul va fi unul dintre motoarele de creștere ale economiei. Peste două luni, Guvernul va anunța un nou plan de creștere a economiei, iar în nucleul acestuia, desigur, vor fi inovațiile”, a declarat Iliev.

Președinta Consiliului Clusterului IT din Letonia, Aiga Irmeia, a remarcat că startup-urile prezentate în cadrul MITP Awards reprezintă o combinație reușită de proiecte din domenii diverse, cu ambiția de a accesa piața globală. Ea consideră că Moldova are oportunități bune în sectorul fintech, la fel ca țările baltice, care în Europa este destul de conservator. „Noi putem fi mai flexibili, ne putem mișca mai repede, putem aduce inovațiile noastre. Antreprenorii din Moldova ar trebui să fie inovatori și curajoși, iar piața internă să o folosească drept o «cutie de nisip» pentru a ieși pe piața globală”, a spus experta.

Șeful departamentului de dezvoltare al companiei Endava Moldova, Mihail Bohnearschi, a menționat că programul de stagii din Endava, lansat în 2011, rămâne până astăzi unul dintre cele mai solicitate de pe piață. Potrivit lui, practic fiecare al doisprezecelea specialist IT din Moldova a trecut prin stagiile Endava. „Este un program în care poate ajunge orice persoană, indiferent de experiență”, a menționat el. La Endava Moldova activează, menționăm, aproximativ 1.000 de persoane.

Bohnearschi a mai spus că, în prezent, Endava utilizează activ instrumente AI și îi instruiește în acest sens și pe stagiari. „Îi învățăm pe stagiari să folosească AI în mod responsabil. Să nu-l folosească orbește, ci bazându-se pe propriile cunoștințe. Să-l folosească drept un instrument suplimentar”, a subliniat Bohnearschi.

El a adăugat că Endava rămâne una dintre cele mai mari companii IT din Moldova și din lume, iar condițiile de muncă o fac atractivă nu doar pentru stagiari, ci și pentru specialiștii deja formați. Potrivit lui, cererea pentru specialiști IT există în continuare, însă caracterul acesteia se schimbă: companiile caută tot mai des ingineri cu competențe în mai multe domenii simultan.

Un alt câștigător al concursului, cofondatorul startup-ului Kallina.ai, Oleg Chetrean, a declarat că agenții AI pot înlocui angajații din vânzări, suport tehnic și marketing. „Ei pot face de o mie de ori mai multe apeluri decât un om, înțeleg mai bine emoțiile și acționează țintit”, a menționat Chetrean. La această concluzie, antreprenorul a ajuns în urma experienței personale în comerțul online. Printre planurile companiei sale se regăsește și atragerea a 1.000 de clienți în următorul an.

El a mai menționat rolul pozitiv al MITP în formarea unui ecosistem favorabil pentru businessul IT: „Noi am venit în IT Park abia anul acesta. Pentru noi, aceasta înseamnă, în primul rând, unificarea impozitelor, posibilitatea de a participa la evenimente precum MITP Awards, deplasări în alte țări, cunoașterea unor oameni noi”.

De la lansarea sa în 2018, Moldova Innovation Technology Park a devenit un vector esențial al transformării digitale, având astăzi peste 2.600 de companii rezidente – un indicator al dinamismului și încrederii pe care sectorul IT îl acordă acestui model unic de dezvoltare. Printre acestea se regăsesc și peste 340 de companii cu capital străin, venite din 44 de țări, confirmând deschiderea internațională a ecosistemului.

Un element-cheie al atractivității îl reprezintă garanția de stat, care asigură menținerea regimului fiscal special pentru rezidenții „Moldova IT Park” până în anul 2035 inclusiv. Această prevedere oferă un cadru de stabilitate și predictibilitate rar întâlnit în regiune, consolidând poziția Moldovei ca hub tehnologic competitiv și orientat spre viitor.

Material realizat în parteneriat

(VIDEO) Dodon o amenință pe Sandu/ Compensațiile s-au micșorat/ În Transnistria se amplifică tensiunile

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Dodon vrea impeachment pentru Maia Sandu. Reacția Președinției
— 10 apartamente fără lumina soarelui: locatarii, împotriva construcției blocului din preajmă
— Ministrul Apărării, despre „mobilizarea” Rusiei în Transnistria: o exagerare
— Mai puține gospodării vor primi compensații la căldură în această iarnă
— Igor Munteanu a plecat din funcția de lider al CUB
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

customs.gov.md

A încercat să părăsească Moldova cu 3 arme pneumatice nedeclarate. Un străin riscă amendă de până la 60 000 lei

În bagajul unui cetățean al Israelului, care urma să zboare de la aeroportul din Chișinău spre Tel Aviv, au fost depistate trei arme pneumatice nedeclarate. Bărbatul riscă să fie sancționat contravențional. Informațiile au fost raportate de Serviciul Vamal într-un comunicat din 12 decembrie.

Potrivit sursei citate, cazul a fost documentat de funcționarii postului vamal ai aeroportului din Chișinău în conlucrare cu polițiștii de frontieră, urmare a verificărilor efectuate asupra pasagerilor de la ruta Chișinău – Tel Aviv.

În cadrul efectuării controlului neintruziv cu raze X al bagajelor pasagerilor, într-o valiză au fost depistate 3 arme pneumatice, ce nu au fost declarate autorității vamale.

Bunurile aparțineau unui cetățean israelian, în vârstă de 36 de ani.

Armele au fost ridicate și sunt pasibile confiscării speciale.

Pentru încălcarea regulilor vamale prin scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a obiectelor prin tăinuirea de controlul vamal, ascunderea lor în locuri special amenajate sau nedeclararea acestora la frontieră, cetățeanul străin riscă o amendă de până la 60 000 de lei.

customs.gov.md

Se scumpește sau nu lumina după energia de avarie? ANRE: „Estimarea impactului asupra prețurilor finale este prematură”

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu clarificări privind energia electrică achiziționată de Î.S. „Moldelectrica” în baza contractelor de ajutor de avarie. Potrivit instituției, acest lucru a avut un impact nesemnificativ asupra consumatorilor.

„În perioada 6–10 decembrie curent, Î.S. „Moldelectrica” a achiziționat aproximativ 930 MWh de energie de avarie de la operatorul de transport și sistem al României, necesară pentru asigurarea echilibrării sistemului electroenergetic național. Ponderea acestei cantități în consumul lunar total constituie aproximativ 0,2%, iar în lipsa unor date exacte privind costurile suportate de operator, estimarea impactului asupra prețurilor finale pentru consumatori este prematură și nefundamentată”, a transmis ANRE într-un comunicat.

Totodată, Agenția recomandă consumatorilor și participanților la piață să folosească energia responsabil, să respecte graficele de consum și producere și reamintește că energia de avarie este o pârghie temporară, folosită strict în situații excepționale, și nu reprezintă o sursă regulată de aprovizionare.

Săptămâna aceasta, ministrul Energiei, Dorin Junghietu spunea că în cazul în care Republica Moldova va accesa „tot mai multă și mai multă energie de avarie”, situația va crea eventuale premise pentru creșterea tarifelor.

Începând cu 1 august 2025, consumatorii din centrul și sudul țării plătesc pentru energia electrică un tarif de 3 lei și 59 de bani pentru un kilowatt, iar cei din nord – 4 lei.
***
Pe 6 decembrie, întreprinderea de stat „Moldelectrica” a anunțat că, urmare a atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei în regiunea aferentă Republicii Moldova, a fost deconectat un grup energetic important, iar liniile de interconexiune erau încărcate aproape de limită. Din cauza depășirii fluxului planificat, Moldelectrica a solicitat preventiv, pentru câteva ore, ajutor de avarie din România. Întreprinderea menționa că ajutorul va menține funcționarea sigură a sistemului electroenergetic și va preveni eventuale suprasarcini.

Ulterior, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că Moldelectrica a fost nevoită să solicite energie electrică de avarie și în după-amiaza și seara zilei de 8 decembrie. Oficialul preciza că solicitarea ajutorului de avarie a fost determinată de dezechilibrul sistemului electroenergetic ca urmare a capacității limitate pe interconexiunea cu România și abaterile de la valorile prognozate a consumului și generării pe piața energiei electrice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: