Conferința Fintech Moldova 2022: agenda digitală și cadrul regulator, obiectivele Băncii Naționale și sistemele inovative de plăți

Pe 30 Septembrie, la Chișinău a avut loc „Fintech Moldova Conference 2022” – cel mai important eveniment în domeniul tehnologiilor financiare. Conferința a adunat, pe aceeași platformă, peste 270 de participanți din 60 de organizații. Evenimentul a pus premisele pentru inițierea unui dialog de business, asigurarea unui cadru instituțional pentru prezentarea proiectelor inovatoare și s-a axat pe rolul domeniului fintech pentru incluziunea financiară în contextul global complicat.

30 de speakeri din Moldova, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA și alte state – experți în domeniu, autorități, fondatori de startup-uri, investitori locali și internaționali – au urcat pe scena conferinței pentru a discuta despre cadrul regulator fintech în Moldova, ultimele tendințe în digitalizarea sectorului financiar, provocările și oportunitățile pe piața fintech din lume în perioada post-pandemică, dar și despre inovațiile în sistemele de plăți.

 

Ștefan Nistor, Fondator și Coordonator Fintech Moldova: „Al patrulea an la rând, „Fintech Moldova Conference” reușește să reunească două dintre cele mai importante sectoare din Republica Moldova: Tech și Finanțe. Suntem bucuroși să vedem din ce în ce mai multe soluții fintech pe piața din Moldova dezvoltate atât de bănci, cât și de prestatorii non-bancari. Ne bucură faptul că avem și interes din partea dezvoltatorilor din afara țării de a participa pe piața din Moldova cu soluții fintech create și testate pe piețele din Europa. Avem din ce în ce mai mulți parteneri din afara Moldovei și ne propunem ca în următorii ani conferința să devină un eveniment de importanță regională. Fintech a devenit un subiect important în Moldova în ultimii 4 ani, atât pentru organizațiile financiare tradiționale,  cât și pentru autorități și partenerii de dezvoltare externi. Acesta este un lucru bun pentru consumatorii de servicii sau produse financiare din Moldova, care vor să beneficieze de aceeași experiență ca și consumatorii din vest, pentru prestatorii de produse financiare care vor să aibă cele mai bune metode a interacționa și construi relații pe termen lung cu consumatorii și pentru autoritățile care vor să creeze un mediu competitiv pentru sectorul financiar.”

 

Digitalizarea serviciilor publice și financiare a devenit o prioritate și în activitatea Guvernului Republicii Moldova. Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, a menționat în discursul său de la eveniment rolul proiectelor fintech, avantajele și beneficiile pe care le aduce digitalizarea cetățenilor în interacțiunea acestora cu statul. În ultimii ani, cu suportul domeniului fintech, eforturile guvernului au fost direcționate spre modernizarea serviciilor guvernamentale, lansarea proiectelor digitale noi, completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu, aspecte care asigură calea către transformarea digitală a societății din Republica Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare: „Avem nevoie de o aliniere a tuturor sectoarelor pentru agenda digitală a țării noastre. Fintech a fost întotdeauna cel mai inovator sector, având resursele și capacitățile necesare de a atrage cei mai inovatori specialiști. Pentru Guvern este un lucru necesar, întrucât noi ne dorim să avem aceeași experiență cu serviciile publice, așa cum o au cetățenii când merg la ghișeele băncii.”

În Republica Moldova aproximativ 75% dintre cetățeni dețin carduri bancare, însă doar 20%dintre ei folosesc cardul pentru a achita online. Așa sau altfel, sectorul financiar este unul din cei mai mari consumatori de servicii IT, iar facilitarea relației dintre aceste 2 sectoare este o prioritate pentru ATIC. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: „Open Banking”, „Regulatory Sandbox” și „Instant Payment System”.

Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC: „Fintech rămâne o prioritate pentru sectorul IT, cei din ATIC și Tekwill, pentru că am văzut schimbări majore în ultimii ani în domeniul respectiv în Moldova. Sunt business-uri noi care se dezvoltă, soluții noi, bănci care se digitalizează, este Guvernul care oferă servicii noi digitale, inclusiv  în domeniul plăților. Am încercat să aducem la conferință actori din sectorul public și privat, ca să facă un schimb de experiență, ca unii dintre ei poate să-și găsească clienți noi pentru soluțiile pe care le dezvoltă. Am încercat să aducem tot ecosistemul împreună, pentru că ei sunt cei care inovează într-o formulă de tehnologii, plus în domeniul financiar.”

Obiectivele Băncii Naționale pentru dezvoltarea domeniului de plăți din RM

În vederea modernizării domeniului de plăți din RM, Banca Națională a Moldovei a anunțat o serie de acțiuni pentru următoarea perioadă. Printre direcțiile de dezvoltare se numără „Plățile Instant”, care va fi dat în exploatare începând cu februarie 2024 și va crea premise pentru dezvoltarea eficientă a plăților inovative, inclusiv a celor mobile, cu decontare imediată și posibilitatea reutilizării imediate a fondurilor. BNM a prioritizat și alte obiective ca implementarea „Open Banking”, aderarea Moldovei la zona SEPA sau proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Victor Șușu, Directorul Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei: „Dezvoltarea domeniului de plăți și modernizarea serviciilor de plată reprezintă unul din obiectivele de bază ale Băncii Naționale a Moldovei. Experiența internațională demonstrează că inovarea continuă în domeniul plăților, dezvoltarea de noi produse și crearea oportunităților de acces pe piața a unor noi jucători competitivi este posibilă doar prin asigurarea a 2 condiții esențiale: un cadru de reglementare solid și armonizat la cerințele pieței internaționale și o infrastructură a plăților modernă, eficientă și sigură. În vederea asigurării celor 2 condiții, BNM derulează în prezent următoarele proiecte importante în domeniul plăților: implementarea schemei de plăți instant, asigurarea premiselor necesare aderării Prestatorilor de servicii de plată la zona SEPA) și implementarea directivei serviciilor de plată (PSD2) și a cadrului de reglementare conex.”

Cadrul regulator și dezvoltarea strategică

„Fintech Moldova Conference 2022” a adus în discuție și dialogul cu privire la cadrul regulator din Moldova, care are menirea să sprijine tehnologiile moderne pe piața financiară, menținând, în același timp,  un nivel de protecție adecvat și încrederea clienților. Printre dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale au fost evidențiate „Open Banking”, „Regulatory Sandbox”, „Instant Payment System” etc.

Eugen Ghilețchi, Șef Componenta Reforma sectorului financiar, Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale (MISRA): „Prin intermediul Programului USAID MISRA lucrăm împreună cu Banca Națională a Moldovei și cu ceilalți regulatori din sistem pentru a identifica modelele optime de reglementare a inovațiilor în domeniul fintech. Aici se adună liderii de opinie din domeniu și, astfel, se generează multe idei care pot fi transpuse în practică de către actorii privați, prin îmbunătățirea produselor lor, sau de către actorii publici – prin implementarea unor politici mai bune pentru susținerea acestui sector.”

Ion Coșuleanu, consultant PNUD în domeniul transformării digitale: „Programul Națiunilor Unite susține Guvernul Republicii Moldova în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare digitală, iar fiecare din cele șase obiective majore ale strategiei are la bază domeniul fintech, mai ales că majoritatea cetățenilor preferă tot mai mult plățile digitale. Strategia prevede și necesitatea reglementării soluțiilor fintech, pentru ca tehnologiile financiare să își poată valorifica potențialul pe deplin.”

Contextul regional și digitalizarea sectorului financiar

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Aceste aspecte au schimbat și modul în care clienții relaționează cu instituțiile bancare, astfel că acum consumatorii preferă să devină clienți ai băncilor care pot furniza servicii financiare și bancare prin intermediul diverselor soluții digitale. În acest moment, băncile sunt în plin proces de transformare digitală, iar platformele bancare au devenit principalul canal de comunicare și interacțiune cu consumatorii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta Comitetului de Conducere maib: „Suntem dedicați să le oferim clienților o experiență digitală de neprețuit a fiecărui produs, comoditate în deservire oriunde ar fi și orice ar face, siguranță și rapiditate. Nu putem separa digitalizarea de afaceri, pentru că în prezent, o afacere nu mai este relevantă fără o prezență digitală puternică. Dacă acum doi ani, compania noastră avea doar circa 10%  din clienți în mediul online, astăzi această cifră este de 80%și continuă să crească. Trebuie să conștientizăm care sunt cerințele și așteptările clientului, să le anticipăm și devansăm.”

Mircea Flămânzeanu, Ecosystem Sales Director at Fintechos: „Pentru a beneficia de transformare digitală, este necesară o configurare corectă din perspectiva resurselor umane, a cunoștințelor și a proceselor – o imagine de ansamblu clară a tuturor acestor componente. Altfel, o tranziție  dinspre transformarea digitală către avantajele comerciale ale companiei și stabilirea indicatorilor de performanță, ar permite să înțelegeți dacă mergeți în direcția corectă. Nu în ultimul rând, este importantă alegerea unei tehnologii care oferă oportunități de dezvoltare și avansare, ca un catalizator al întregii afaceri. Transformarea digitală este o cale lungă, de aceea ce se face azi trebuie îmbunătățit peste un an sau doi.”

Dezvoltarea afacerilor inovatoare

La conferință s-a făcut și o retrospectivă a ecosistemului de startup-uri din Moldova. În prezent, Fundația Startup Moldova urmărește 59 de startup-uri care lansează un produs sau serviciu în diferite domenii de activitate printr-o manieră inovatoare. Tot în cadrul reuniunii, 4 startup-uri fintech din Moldova („Paynet”, „Fagura”, „MyId” și „Trusty Digital”) și-au prezentat produsele în fața a 3 investitori străini. De asemenea, a fost lansat Acceleratorul Fintech destinat dezvoltatorilor de idei tehnologice pentru sectorul financiar. Acceleratorul se va desfășura în perioada noiembrie-decembrie și oferă participanților mai multe beneficii, printre care mentorat și coaching din partea liderilor din domeniu, spațiu de lucru colaborativ la Fintech HUB,  cunoașterea potențialilor clienți și investitori etc.

Echipele interesate se pot înscrie la Acceleratorul Fintech până pe 30 octombrie, accesând link-ul https://forms.gle/FfEsjUR9iFv6nkyE6.

Fintech Accelerator este implementat de Tekwill și Fintech HUB, cu suportul partenerilor maib și Mastercard.

Evenimentul „Fintech Moldova Conference 2022” a fost organizat de proiectul Fintech Moldova cu susținerea USAID în cadrul Programului MISRA, Guvernului Suediei, PNUD Moldova și Tekwill.

Partenerii principali ai evenimentului: maib și Mastercard.

Partenerii Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, EU4Business, SIBS România și QOOBISS.

Partenerii Bronze ai evenimentului: Silverbird și Fagura

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Коммерсантъ

CIA: Putin nu dorește să oprească războiul, vrea toată Ucraina. Planurile sale pentru Țările Baltice

Washingtonul consideră că președintele Rusiei, Vladimir Putin, urmărește să obțină controlul asupra întregii Ucraine, în ciuda declarațiilor publice privind disponibilitatea pentru pace, potrivit agenției Reuters, care citează șase surse apropiate informațiilor de intelligence americane.

Sursele Reuters susțin că serviciile de informații americane cred și că Putin intenționează să reia controlul asupra țărilor baltice – Letonia, Lituania și Estonia – foste republici sovietice. Unul dintre interlocutori a precizat că ultimul raport relevant a fost întocmit la sfârșitul lunii septembrie.

Aceste evaluări contrazic declarațiile publice ale președintelui SUA, Donald Trump, și ale negociatorilor săi, care afirmă că Putin ar fi interesat să încheie războiul. De asemenea, ele diferă de declarațiile lui Putin, care susține că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru Europa, potrivit DW.

Evaluările aliaților și poziția Congresului SUA

Potrivit surselor Reuters, concluziile serviciilor de informații americane coincid în mare măsură cu evaluările serviciilor europene. Mike Quigley, membru al comitetului pentru informații din Camera Reprezentanților a SUA, a declarat că în Europa există convingerea că Moscova păstrează ambiții expansioniste.

„Datele de intelligence au arătat întotdeauna că Putin vrea mai mult. Europenii sunt convinși. Polonezii – absolut convinși. În țările baltice cred că vor fi primii afectați”, a spus Quigley.

Pe 19 decembrie, în cadrul unei „linie directe”, Putin a declarat că este pregătit să „încheie conflictul pe cale pașnică”, dar cu condițiile anunțate în iunie 2024 la întâlnirea din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei. Atunci, el a cerut retragerea forțelor ucrainene din regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, teritorii considerate de Moscova rusești, precum și renunțarea oficială a Ucrainei la aderarea la NATO.

Negocieri și problema teritorială

Conform Reuters, negociatorii lui Donald Trump – ginerele său Jared Kushner și investitorul Steven Witkoff – discută de câteva săptămâni cu reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și țărilor europene un plan de pace în 20 de puncte. În ciuda declarațiilor americane privind progresul, problema teritorială rămâne principalul obstacol.

Două surse Reuters afirmă că Trump continuă să facă presiuni asupra Kievului, insistând ca Rusia să primească aproximativ 20% din teritoriul regiunii Donețk aflat încă sub control ucrainean, solicitare respinsă de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Pe 19 decembrie, în cadrul „linie directe”, Putin a vorbit despre avansul trupelor ruse pe toate segmentele frontului și a afirmat că „îi mâncă mâinile” să continue războiul, susținând că Kievul nu arată disponibilitate pentru pace. În prezent, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Fluxurile de mărfuri din Ucraina, redirecționate prin Moldova după bombardarea podului de la Odesa

O parte din fluxurile de transport de mărfuri provenite din Ucraina, inclusiv camioane cu bunuri esențiale, vor fi redirecționate temporar prin Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), după intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, inclusiv bombardarea podului de pe traseul Odesa–Reni, care traversează râul Nistru, ce a dus la deteriorarea și blocarea unor rute logistice esențiale.

„Tranzitarea acestor camioane este necesară pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu produse vitale, bunuri umanitare și alte mărfuri indispensabile pentru populația afectată de război, precum și pentru menținerea funcționării lanțurilor logistice. Blocarea completă a acestor rute ar avea consecințe directe asupra situației umanitare și economice din regiune”, se arată în comunicatul Guvernului.

Potrivit CNMC, Republica Moldova sprijină acest efort de solidaritate regională, în limitele capacităților sale, prin mobilizarea coordonată a autorităților responsabile, în cadrul mecanismului de coordonare asigurat de CNMC.

„Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul Vamal, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională Transport Auto, Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, precum și alte instituții cu atribuții relevante sunt implicate în gestionarea situației. Autoritățile statului asigură dirijarea controlată a fluxurilor de transport, aplică proceduri vamale și de securitate riguroase, și cooperează permanent cu partea ucraineană pentru a evita blocajele majore și pentru a reduce impactul asupra traficului intern”, potrivit Executivului de la Chișinău.

În paralel, autoritățile iau măsuri pentru protejarea infrastructurii rutiere, menținerea ordinii publice și asigurarea securității la frontieră.

Pentru sprijinirea cetățenilor ucraineni afectați, IGSU a instalat o tabără mobilă temporară în apropierea punctului de trecere a frontierei Palanca – Maiaki – Udobnoe, unde se oferă sprijin umanitar și asistență de primă necesitate.

***

Amintim că în zilele de 18 și 19 decembrie, podul de peste râul Nistru, pe traseul Odesa – Reni, a fost atacat de cel puțin 3 ori de dronele rusești. Ca urmare, circulația rutieră a fost sistată în repetate rânduri –  total sau parțial –  iar activitatea mai multor puncte de trecere a frontierei cu Ucraina a fost perturbată.

Totodată, o femeie a murit, iar cei trei copii ai săi au fost răniți în seara zilei de 18 decembrie, după ce o dronă încărcată cu explozibil a lovit un automobil aflat pe pod.

Bombardamentele din Ucraina au avut efecte directe și asupra Republicii Moldova. Autoritățile au deschis tabere temporare la frontieră pentru persoanele care nu mai pot continua deplasarea spre Ucraina, iar cursele de autobuz Chișinău – Odesa au fost redirecționate pe un traseu de aproape trei ori mai lung, prin nordul țării. Schimbarea rutei a dus și la o creștere semnificativă a costului călătoriei: dacă anterior un bilet dus costa aproximativ 400 de lei, în prezent prețurile ajung la 920 de lei, iar în unele cazuri la 2.200 de grivne ucrainene, echivalentul a circa 880 de lei.

Astfel, autobuzele de pe ruta Chișinău – Odesa au fost redirecționate prin punctul de trecere Otaci – Moghilev – Podolsk, din nordul Republicii Moldova. Ruta ocolitoare prelungește considerabil durata călătoriei: dacă traseul direct prin sudul țării are aproximativ 200 de kilometri, cel prin nord ajunge la circa 700 de kilometri. Pe fondul creșterii traficului, autoritățile de frontieră au anunțat un flux sporit prin acest punct de trecere și au recomandat utilizarea punctelor din apropiere: Ocnița – Sokireanî și Unguri – Bronnița. Atât Republica Moldova, cât și Ucraina au suplimentat efectivele de personal la frontieră pentru a preveni blocajele și a asigura traversarea la capacitate maximă.

Din anul 2022, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene de pe segmentul transnistrean rămân închise.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Președintele PAS, Igor Grosu

Consiliul politic național al PAS, în ședință: „Am primit un nou mandat de încredere de la oameni”

Partidul de guvernare „Acțiune și Solidaritate” s-a întrunit pe 20 decembrie într-o ședință al Consiliului Politic Național.

„Am tras concluziile acestui an la ședința Consiliului Politic Național a PAS. Am avut alegeri parlamentare și o campanie cu multe provocări, dar și rezultate ca partid – 3 mii de voluntari, 6 mii de evenimente electorale, 200 de ziare personalizate pe raioane și localități. Aceste cifre s-au transformat, într-un final, în 792 557 de voturi de la cetățeni”, a transmis președintele Parlamentului pe pagina sa de Facebook.

Igor Grosu a subliniat că noul mandat primit reprezintă o responsabilitate suplimentară și un impuls pentru continuarea reformelor. Potrivit acestuia, PAS urmează să se concentreze pe dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor populației, prin proiecte implementate atât la nivel național, cât și în fiecare localitate.

„Am primit un nou mandat de încredere de la oameni. Această încredere trebuie să ne impulsioneze pentru și mai multă muncă, proiecte vizionare la nivel național și proiecte la nivel de fiecare localitate. Trebuie să ne concentrăm pe creștere economică, care să aducă locuri de muncă și venituri mai mari.  Și nu în ultimul rând, vom avansa rapid pe agenda europeană, pentru că nu ne putem permite să pierdem această fereastră de oportunitate. E șansa generației noastre”, a mai spus oficialul.

Igor Grosu a fost ales președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pe 15 mai 2022, pentru un mandat de patru ani. Alegerea a avut loc în cadrul celui de-al III-lea Congres al partidului, eveniment organizat cu ocazia împlinirii a șase ani de la înființarea formațiunii. În discursul său, Grosu sublinia că echipa pe care o propusese are o misiune istorică: să apropie Republica Moldova de valorile și standardele europene.

Anterior, după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al țării, în 2020, Igor Grosu a preluat rolul de președinte interimar al PAS.

Amintim că pe 22 octombrie, Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al Parlamentului, după scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Candidatura sa a fost înaintată de fracțiunea PAS în cadrul primei ședințe a noului Legislativ. Pentru această funcție, el a concurat și cu Alexandr Stoianoglo, deputat și lider al Blocului „Alternativa”, propus de propria sa fracțiune. La votul secret au participat 87 de deputați: Igor Grosu a obținut 55 de voturi, în timp ce Stoianoglo a primit 32 de voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Accident cu implicarea unei mașini de poliție, la Ceadâr-Lunga. Angajații MAI, răniți

Un accident rutier s-a produs astăzi, în jurul orei 10:00, pe traseul R-29, în apropiere de orașul Ceadâr-Lunga. Poliția Republicii Moldova a fost sesizată imediat după producerea incidentului.Potrivit informațiilor preliminare, un echipaj de poliție aflat în misiune de serviciu, cu semnalele luminoase speciale în funcțiune, a fost lovit de un microbuz.

Șoferul acestuia ar fi ieșit pe contrasens, tamponând autospeciala de poliție care efectua regulamentar manevra de virare la stânga, într-un sector de drum permis.

În urma impactului, angajații Poliției au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Ambii conducători auto au fost supuși testării alcoolscopice, rezultatele indicând valori negative.

Pe caz a fost inițiată documentarea conform procedurii legale, iar toate circumstanțele producerii accidentului rutier urmează să fie stabilite.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) „Mărul de Aur” pentru NewsMaker: Daria Slobodciсova despre victorie și reportajul care a avut ecou

Redacția NewsMaker a câștigat din nou premiul „Mărul de Aur” la gala „Jurnaliștii anului 2025”. Premiul a fost acordat jurnalistei Daria Slobodciсova pentru reportajul video „Cum trăiesc rușii în România. Ce limbă vorbesc, ce naționalitate consideră că au și dacă îl respectă pe Putin”. Daria a povestit că ideea reportajului a apărut din dorința de a arăta cum comunitatea vorbitoarilor de rusă într-o țară europeană își păstrează identitatea trăind în UE. Ea a subliniat că materialul a avut un ecou larg, în special printre spectatorii din Moldova, preocupați de viitorul țării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: