Conferința Fintech Moldova 2022: agenda digitală și cadrul regulator, obiectivele Băncii Naționale și sistemele inovative de plăți

Pe 30 Septembrie, la Chișinău a avut loc „Fintech Moldova Conference 2022” – cel mai important eveniment în domeniul tehnologiilor financiare. Conferința a adunat, pe aceeași platformă, peste 270 de participanți din 60 de organizații. Evenimentul a pus premisele pentru inițierea unui dialog de business, asigurarea unui cadru instituțional pentru prezentarea proiectelor inovatoare și s-a axat pe rolul domeniului fintech pentru incluziunea financiară în contextul global complicat.

30 de speakeri din Moldova, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA și alte state – experți în domeniu, autorități, fondatori de startup-uri, investitori locali și internaționali – au urcat pe scena conferinței pentru a discuta despre cadrul regulator fintech în Moldova, ultimele tendințe în digitalizarea sectorului financiar, provocările și oportunitățile pe piața fintech din lume în perioada post-pandemică, dar și despre inovațiile în sistemele de plăți.

 

Ștefan Nistor, Fondator și Coordonator Fintech Moldova: „Al patrulea an la rând, „Fintech Moldova Conference” reușește să reunească două dintre cele mai importante sectoare din Republica Moldova: Tech și Finanțe. Suntem bucuroși să vedem din ce în ce mai multe soluții fintech pe piața din Moldova dezvoltate atât de bănci, cât și de prestatorii non-bancari. Ne bucură faptul că avem și interes din partea dezvoltatorilor din afara țării de a participa pe piața din Moldova cu soluții fintech create și testate pe piețele din Europa. Avem din ce în ce mai mulți parteneri din afara Moldovei și ne propunem ca în următorii ani conferința să devină un eveniment de importanță regională. Fintech a devenit un subiect important în Moldova în ultimii 4 ani, atât pentru organizațiile financiare tradiționale,  cât și pentru autorități și partenerii de dezvoltare externi. Acesta este un lucru bun pentru consumatorii de servicii sau produse financiare din Moldova, care vor să beneficieze de aceeași experiență ca și consumatorii din vest, pentru prestatorii de produse financiare care vor să aibă cele mai bune metode a interacționa și construi relații pe termen lung cu consumatorii și pentru autoritățile care vor să creeze un mediu competitiv pentru sectorul financiar.”

 

Digitalizarea serviciilor publice și financiare a devenit o prioritate și în activitatea Guvernului Republicii Moldova. Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, a menționat în discursul său de la eveniment rolul proiectelor fintech, avantajele și beneficiile pe care le aduce digitalizarea cetățenilor în interacțiunea acestora cu statul. În ultimii ani, cu suportul domeniului fintech, eforturile guvernului au fost direcționate spre modernizarea serviciilor guvernamentale, lansarea proiectelor digitale noi, completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu, aspecte care asigură calea către transformarea digitală a societății din Republica Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare: „Avem nevoie de o aliniere a tuturor sectoarelor pentru agenda digitală a țării noastre. Fintech a fost întotdeauna cel mai inovator sector, având resursele și capacitățile necesare de a atrage cei mai inovatori specialiști. Pentru Guvern este un lucru necesar, întrucât noi ne dorim să avem aceeași experiență cu serviciile publice, așa cum o au cetățenii când merg la ghișeele băncii.”

În Republica Moldova aproximativ 75% dintre cetățeni dețin carduri bancare, însă doar 20%dintre ei folosesc cardul pentru a achita online. Așa sau altfel, sectorul financiar este unul din cei mai mari consumatori de servicii IT, iar facilitarea relației dintre aceste 2 sectoare este o prioritate pentru ATIC. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: „Open Banking”, „Regulatory Sandbox” și „Instant Payment System”.

Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC: „Fintech rămâne o prioritate pentru sectorul IT, cei din ATIC și Tekwill, pentru că am văzut schimbări majore în ultimii ani în domeniul respectiv în Moldova. Sunt business-uri noi care se dezvoltă, soluții noi, bănci care se digitalizează, este Guvernul care oferă servicii noi digitale, inclusiv  în domeniul plăților. Am încercat să aducem la conferință actori din sectorul public și privat, ca să facă un schimb de experiență, ca unii dintre ei poate să-și găsească clienți noi pentru soluțiile pe care le dezvoltă. Am încercat să aducem tot ecosistemul împreună, pentru că ei sunt cei care inovează într-o formulă de tehnologii, plus în domeniul financiar.”

Obiectivele Băncii Naționale pentru dezvoltarea domeniului de plăți din RM

În vederea modernizării domeniului de plăți din RM, Banca Națională a Moldovei a anunțat o serie de acțiuni pentru următoarea perioadă. Printre direcțiile de dezvoltare se numără „Plățile Instant”, care va fi dat în exploatare începând cu februarie 2024 și va crea premise pentru dezvoltarea eficientă a plăților inovative, inclusiv a celor mobile, cu decontare imediată și posibilitatea reutilizării imediate a fondurilor. BNM a prioritizat și alte obiective ca implementarea „Open Banking”, aderarea Moldovei la zona SEPA sau proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Victor Șușu, Directorul Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei: „Dezvoltarea domeniului de plăți și modernizarea serviciilor de plată reprezintă unul din obiectivele de bază ale Băncii Naționale a Moldovei. Experiența internațională demonstrează că inovarea continuă în domeniul plăților, dezvoltarea de noi produse și crearea oportunităților de acces pe piața a unor noi jucători competitivi este posibilă doar prin asigurarea a 2 condiții esențiale: un cadru de reglementare solid și armonizat la cerințele pieței internaționale și o infrastructură a plăților modernă, eficientă și sigură. În vederea asigurării celor 2 condiții, BNM derulează în prezent următoarele proiecte importante în domeniul plăților: implementarea schemei de plăți instant, asigurarea premiselor necesare aderării Prestatorilor de servicii de plată la zona SEPA) și implementarea directivei serviciilor de plată (PSD2) și a cadrului de reglementare conex.”

Cadrul regulator și dezvoltarea strategică

„Fintech Moldova Conference 2022” a adus în discuție și dialogul cu privire la cadrul regulator din Moldova, care are menirea să sprijine tehnologiile moderne pe piața financiară, menținând, în același timp,  un nivel de protecție adecvat și încrederea clienților. Printre dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale au fost evidențiate „Open Banking”, „Regulatory Sandbox”, „Instant Payment System” etc.

Eugen Ghilețchi, Șef Componenta Reforma sectorului financiar, Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale (MISRA): „Prin intermediul Programului USAID MISRA lucrăm împreună cu Banca Națională a Moldovei și cu ceilalți regulatori din sistem pentru a identifica modelele optime de reglementare a inovațiilor în domeniul fintech. Aici se adună liderii de opinie din domeniu și, astfel, se generează multe idei care pot fi transpuse în practică de către actorii privați, prin îmbunătățirea produselor lor, sau de către actorii publici – prin implementarea unor politici mai bune pentru susținerea acestui sector.”

Ion Coșuleanu, consultant PNUD în domeniul transformării digitale: „Programul Națiunilor Unite susține Guvernul Republicii Moldova în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare digitală, iar fiecare din cele șase obiective majore ale strategiei are la bază domeniul fintech, mai ales că majoritatea cetățenilor preferă tot mai mult plățile digitale. Strategia prevede și necesitatea reglementării soluțiilor fintech, pentru ca tehnologiile financiare să își poată valorifica potențialul pe deplin.”

Contextul regional și digitalizarea sectorului financiar

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Aceste aspecte au schimbat și modul în care clienții relaționează cu instituțiile bancare, astfel că acum consumatorii preferă să devină clienți ai băncilor care pot furniza servicii financiare și bancare prin intermediul diverselor soluții digitale. În acest moment, băncile sunt în plin proces de transformare digitală, iar platformele bancare au devenit principalul canal de comunicare și interacțiune cu consumatorii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta Comitetului de Conducere maib: „Suntem dedicați să le oferim clienților o experiență digitală de neprețuit a fiecărui produs, comoditate în deservire oriunde ar fi și orice ar face, siguranță și rapiditate. Nu putem separa digitalizarea de afaceri, pentru că în prezent, o afacere nu mai este relevantă fără o prezență digitală puternică. Dacă acum doi ani, compania noastră avea doar circa 10%  din clienți în mediul online, astăzi această cifră este de 80%și continuă să crească. Trebuie să conștientizăm care sunt cerințele și așteptările clientului, să le anticipăm și devansăm.”

Mircea Flămânzeanu, Ecosystem Sales Director at Fintechos: „Pentru a beneficia de transformare digitală, este necesară o configurare corectă din perspectiva resurselor umane, a cunoștințelor și a proceselor – o imagine de ansamblu clară a tuturor acestor componente. Altfel, o tranziție  dinspre transformarea digitală către avantajele comerciale ale companiei și stabilirea indicatorilor de performanță, ar permite să înțelegeți dacă mergeți în direcția corectă. Nu în ultimul rând, este importantă alegerea unei tehnologii care oferă oportunități de dezvoltare și avansare, ca un catalizator al întregii afaceri. Transformarea digitală este o cale lungă, de aceea ce se face azi trebuie îmbunătățit peste un an sau doi.”

Dezvoltarea afacerilor inovatoare

La conferință s-a făcut și o retrospectivă a ecosistemului de startup-uri din Moldova. În prezent, Fundația Startup Moldova urmărește 59 de startup-uri care lansează un produs sau serviciu în diferite domenii de activitate printr-o manieră inovatoare. Tot în cadrul reuniunii, 4 startup-uri fintech din Moldova („Paynet”, „Fagura”, „MyId” și „Trusty Digital”) și-au prezentat produsele în fața a 3 investitori străini. De asemenea, a fost lansat Acceleratorul Fintech destinat dezvoltatorilor de idei tehnologice pentru sectorul financiar. Acceleratorul se va desfășura în perioada noiembrie-decembrie și oferă participanților mai multe beneficii, printre care mentorat și coaching din partea liderilor din domeniu, spațiu de lucru colaborativ la Fintech HUB,  cunoașterea potențialilor clienți și investitori etc.

Echipele interesate se pot înscrie la Acceleratorul Fintech până pe 30 octombrie, accesând link-ul https://forms.gle/FfEsjUR9iFv6nkyE6.

Fintech Accelerator este implementat de Tekwill și Fintech HUB, cu suportul partenerilor maib și Mastercard.

Evenimentul „Fintech Moldova Conference 2022” a fost organizat de proiectul Fintech Moldova cu susținerea USAID în cadrul Programului MISRA, Guvernului Suediei, PNUD Moldova și Tekwill.

Partenerii principali ai evenimentului: maib și Mastercard.

Partenerii Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, EU4Business, SIBS România și QOOBISS.

Partenerii Bronze ai evenimentului: Silverbird și Fagura

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) „Răfuială politică” sau „rușine pentru capitală“? Cum a reacționat Moldova la interdicția de intrare în România impusă lui Ceban

În Moldova continuă reacțiile la decizia autorităților române de a-i interzice primarului Chișinăului intrarea în România și în spațiul Schengen. Ministrul Educației, Dan Perciun, a scris pe Facebook că Ion Ceban ar fi susținut narațiuni pro-ruse, ar fi colaborat cu agenți FSB și ar fi acționat împotriva cursului european al Republicii Moldova.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că asemenea decizii se bazează pe fapte concrete.

Iar blocul „Împreună” a cerut demisia lui Ceban, calificând situația drept o rușine pentru capitală. În replică, Ceban a declarat că interdicția ar fi rezultatul unei înțelegeri între președinții Moldovei și României, în schimbul sprijinului electoral oferit PAS și personal Maiei Sandu. Președinția a respins acuzațiile și le-a calificat drept „nefondate”.

Între timp, și în Parlament s-a iscat o dezbatere: unii deputați au calificat interdicția drept o răfuială politică și un „cadou” în preajma alegerilor. Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a sugerat că decizia nu a făcut decât să-i consolideze poziția lui Ceban. Deputata neafiliată Olesea Stamate și socialistul Vlad Batrîncea au cerut transparență și o explicare publică a motivelor interdicției. Iar deputata Diana Caraman susține că măsura a fost luată la solicitarea partidului de guvernare și fără o decizie judecătorească.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Donald Trump

Mai întâi papa, apoi rege, iar acum…supererou. Casa Albă publică o nouă imagine cu Trump

Casa Albă a publicat pe contul său de pe platforma X o fotografie în care președintele SUA, Donald Trump, este înfățișat ca… supererou. Aceasta a fost postată pe 11 iulie.

Imaginea, generată cu ajutorul inteligenței aritificiale, îl prezintă pe Trump îmbrăcat în costum de supererou și privind în sus. Casa Albă a publicat fotografia alături de mesajul: „Simbolul speranței. Adevăr. Justiție. Stilul american. Trump superman”.

Până acum, fotografia a adunat 8,8 milioane de vizualizări, peste 37 000 de apricieri și peste 17 000 de comentarii.

Amintim că nu este prima dată când Casa Albă face astfel de gesturi. Anterior, instituția a publicat imagini cu Donald Trump în care acesta este prezentat drept Papă și rege.

Danemarca va dona circa 6,7 milioane de euro, pentru apărarea R. Moldova: ministru danez, așteptat la Chișinău

Ministrul Apărării al Regatului Danemarcei, Troels Lund Poulsen, este așteptat în Republica Moldova, pe 11 iulie. Cu ocazia vizitei sale la Chișinău, oficialul danez urmează să anunțe o donație în valoare de 50 de milioane de coroane daneze – echivalentul a aproximativ 6,7 milioane de euro – destinată consolidării capacităților de apărare ale țării noastre, potrivit presei locale.

Fondurile vor fi folosite, printre altele, pentru instruirea și pregătirea armatei, amenajarea unui laborator cibernetic militar, a unui poligon de simulare a tragerii, precum și pentru trimiterea unui atașat militar și consilier din partea Danemarcei în Moldova.

„Moldova nu este sub nicio formă suficient de puternică pentru a face față unei agresiuni sau amenințări rusești. (…) Apărarea Moldovei a fost neglijată încă de la destrămarea Uniunii Sovietice. Astăzi, țara nu are avioane de luptă, nici elicoptere de atac, și, neavând acces la Marea Neagră, nici flotă navală”, a declarat Rasmus Hardt, coordonator al programului Academiei Militare Daneze în Moldova, citat de presa daneză.

Menționăm că ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, va susține o conferință de presă, alături de omologul său danez, Troels Lund Poulsen, cu începere de la ora 14:45.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Cum explică Radu Marian afirmația despre salariul de 1000 de euro în Chișinău: „Înțeleg de ce unii sunt nedumeriți”

Deputatul Radu Marian, totodată președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a venit cu precizări după ce, zilele trecute, a afirmat că salariul mediu în Chișinău este de aproximativ 1 000 de euro. El a spus că trebuia să menționeze că a avut în vedere salariul brut, adică fără deducerea impozitelor plătite de angajat. Totodată a făcut referire la datele statistice preconizate pentru final de an. Zilele trecute, pentru NewsMaker, economistul Veaceslav Ioniță a explicat că, în prezent, salariul mediu brut în capitală este în jur de 17.000 de lei, iar până la sfârșitul anului va ajunge la 19.300 de lei.

„Înțeleg de ce unii chișinăuieni sunt nedumeriți sau poate chiar supărați de afirmația mea precum că salariul mediu (brut – trebuia să menționez asta) în capitală este de 1000 euro. Sunt mulți care nu ating acest salariu”, a scris Radu Marian pe rețelele de socializare.

În continuare, el a menționat că „indicatorul salariului mediu este unul statistic, care reprezintă suma totală a fondului de salarizare brut împărțit la numărul de salariați dintr-o țară, regiune”.

„Este un indicator imperfect, cu multe probleme. Dar altul mai bun nu este astăzi. Salariul mediu brut preconizat pe toată țară la final de an este 16.100 lei. În Chișinău, conform BNS, salariul este cu aprx. 20% mai mare decât media națională, deci îl putem estima la 19.300 lei, adică aproximativ 950 euro, suma NETĂ fiind aprx 800 eur/lună. Deci un salariul mediu BRUT de 1000 euro este o realitate statistică – doar că mulți cetățeni au salarii mai mici de medie și de aici și nedumerirea”, a adăugat Marian.

***

Pe 8 iulie, Radu Marian a declarat că salariul mediu în Chișinău este de aproximativ 1.000 de euro. Declarația a fost făcută la emisiunea „Puterea a Patra” de la postul de televiziune N4. Prezentatoarea l-a întrebat de mai multe ori dacă este sigur că este vorba despre 1.000 de euro. Marian a confirmat acest lucru de mai multe ori, adăugând că, în Chișinău, salariile sunt „foarte mari” comparativ cu regiunile Moldovei. Totodată, potrivit lui Marian, aproximativ o treime din cetățenii angajați lucrează în Chișinău. Deputatul a spus acest lucru explicând prețurile ridicate la imobiliare în capitală și vorbind despre accesibilitatea cumpărării, comparativ cu situația de acum 20 de ani.

Pe 9 iulie, jurnalistul NewsMaker, Nicolae Paholinițchi, a analizat situația reală. În acea zi, cursul euro stabilit de Banca Națională a fost de 19,82 lei pentru 1 euro. Prin urmare, Marian a vorbit despre un salariu mediu în Chișinău de aproximativ 20.000 de lei.

Pe baza datelor Biroului Național de Statistică s-a constatat că salariul mediu în Chișinău în primul trimestru al anului 2025 a fost de aproximativ 17.000 de lei, adică în jur de 860 de euro. Directorul companiei sociologice Date Inteligente, Mihai Bologan, a atras atenția că statistica ia în calcul salariul mediu „brut”, adică fără deducerea impozitelor plătite de angajat. De fapt, salariul „net”, adică suma pe care angajatul o primește efectiv în mână, este de 13.947 de lei, sau aproximativ 703 euro.

Economistul Veaceslav Ioniță consideră că Marian, de fapt, a folosit concluziile și previziunile sale. „Eu am declarat că, în acest an, salariul mediu anual brut va fi în jur de 1.000 de euro, iar cel net — undeva între 820 și 840 de euro”, a spus Ioniță, adăugând că, în prezent, salariul mediu brut este în jur de 17.000 de lei, iar până la sfârșitul anului va ajunge la 19.300 de lei. Potrivit lui Ioniță, salariul mediu brut la nivel național, la finalul acestui an, va fi de aproximativ 900 de euro.

Imagine simbol

SUA: Vaccinarea anti-COVID, aprobată pentru copiii mai mari de 6 luni, aflați în risc

Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a acordat pe 10 iulie aprobarea completă pentru vaccinul anti-COVID-19 al companiei Moderna (Spikevax) destinat copiilor cu vârste între 6 luni și 11 ani care prezintă un risc crescut de a dezvolta boala. Anunțul a fost făcute de companie, transmite Reuters.

Vaccinul fusese anterior disponibil pentru populația pediatrică în baza unei autorizații de utilizare de urgență. Moderna estimează că va pune la dispoziție vaccinul actualizat pentru populația eligibilă din SUA în sezonul virozelor respiratorii 2025–2026.

Secretarul pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr., a declarat în luna mai că SUA a încetat să mai recomande vaccinarea anti-Covid de rutină pentru copiii sănătoși și femeile însărcinate sănătoase.

Cu toate acestea, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au precizat că vaccinurile rămân o opțiune pentru copiii sănătoși atunci când părinții și medicii consideră că este necesar. Agenția a recomandat vaccinurile anti-Covid actualizate pentru toate persoanele începând cu vârsta de șase luni, conform indicațiilor panelului său de experți externi.

Kennedy, care de zeci de ani a semănat îndoieli cu privire la siguranța vaccinurilor — contrar dovezilor și cercetărilor științifice — supervizează în prezent activitatea CDC.

Acesta a fost dat în judecată de mai multe organizații medicale de renume, care susțin că politicile actuale privind vaccinurile anti-Covid-19 reprezintă o amenințare iminentă la adresa sănătății publice.

Pe lângă directiva privind vaccinurile anti-COVID, Kennedy i-a concediat pe toți cei 17 membri ai Comitetului Consultativ pentru Practici de Imunizare al CDC — un panel independent de experți care oferă recomandări în materie de politici de vaccinare — și i-a înlocuit cu șapte noi membri, printre care se află mai mulți susținători ai mișcării antivaccinare.

Acțiunile companiei au crescut cu 2%, ajungând la 33,45 dolari în tranzacțiile premergătoare deschiderii pieței.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: