Conferința Fintech Moldova 2022: agenda digitală și cadrul regulator, obiectivele Băncii Naționale și sistemele inovative de plăți

Pe 30 Septembrie, la Chișinău a avut loc „Fintech Moldova Conference 2022” – cel mai important eveniment în domeniul tehnologiilor financiare. Conferința a adunat, pe aceeași platformă, peste 270 de participanți din 60 de organizații. Evenimentul a pus premisele pentru inițierea unui dialog de business, asigurarea unui cadru instituțional pentru prezentarea proiectelor inovatoare și s-a axat pe rolul domeniului fintech pentru incluziunea financiară în contextul global complicat.

30 de speakeri din Moldova, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA și alte state – experți în domeniu, autorități, fondatori de startup-uri, investitori locali și internaționali – au urcat pe scena conferinței pentru a discuta despre cadrul regulator fintech în Moldova, ultimele tendințe în digitalizarea sectorului financiar, provocările și oportunitățile pe piața fintech din lume în perioada post-pandemică, dar și despre inovațiile în sistemele de plăți.

 

Ștefan Nistor, Fondator și Coordonator Fintech Moldova: „Al patrulea an la rând, „Fintech Moldova Conference” reușește să reunească două dintre cele mai importante sectoare din Republica Moldova: Tech și Finanțe. Suntem bucuroși să vedem din ce în ce mai multe soluții fintech pe piața din Moldova dezvoltate atât de bănci, cât și de prestatorii non-bancari. Ne bucură faptul că avem și interes din partea dezvoltatorilor din afara țării de a participa pe piața din Moldova cu soluții fintech create și testate pe piețele din Europa. Avem din ce în ce mai mulți parteneri din afara Moldovei și ne propunem ca în următorii ani conferința să devină un eveniment de importanță regională. Fintech a devenit un subiect important în Moldova în ultimii 4 ani, atât pentru organizațiile financiare tradiționale,  cât și pentru autorități și partenerii de dezvoltare externi. Acesta este un lucru bun pentru consumatorii de servicii sau produse financiare din Moldova, care vor să beneficieze de aceeași experiență ca și consumatorii din vest, pentru prestatorii de produse financiare care vor să aibă cele mai bune metode a interacționa și construi relații pe termen lung cu consumatorii și pentru autoritățile care vor să creeze un mediu competitiv pentru sectorul financiar.”

 

Digitalizarea serviciilor publice și financiare a devenit o prioritate și în activitatea Guvernului Republicii Moldova. Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, a menționat în discursul său de la eveniment rolul proiectelor fintech, avantajele și beneficiile pe care le aduce digitalizarea cetățenilor în interacțiunea acestora cu statul. În ultimii ani, cu suportul domeniului fintech, eforturile guvernului au fost direcționate spre modernizarea serviciilor guvernamentale, lansarea proiectelor digitale noi, completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu, aspecte care asigură calea către transformarea digitală a societății din Republica Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare: „Avem nevoie de o aliniere a tuturor sectoarelor pentru agenda digitală a țării noastre. Fintech a fost întotdeauna cel mai inovator sector, având resursele și capacitățile necesare de a atrage cei mai inovatori specialiști. Pentru Guvern este un lucru necesar, întrucât noi ne dorim să avem aceeași experiență cu serviciile publice, așa cum o au cetățenii când merg la ghișeele băncii.”

În Republica Moldova aproximativ 75% dintre cetățeni dețin carduri bancare, însă doar 20%dintre ei folosesc cardul pentru a achita online. Așa sau altfel, sectorul financiar este unul din cei mai mari consumatori de servicii IT, iar facilitarea relației dintre aceste 2 sectoare este o prioritate pentru ATIC. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: „Open Banking”, „Regulatory Sandbox” și „Instant Payment System”.

Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC: „Fintech rămâne o prioritate pentru sectorul IT, cei din ATIC și Tekwill, pentru că am văzut schimbări majore în ultimii ani în domeniul respectiv în Moldova. Sunt business-uri noi care se dezvoltă, soluții noi, bănci care se digitalizează, este Guvernul care oferă servicii noi digitale, inclusiv  în domeniul plăților. Am încercat să aducem la conferință actori din sectorul public și privat, ca să facă un schimb de experiență, ca unii dintre ei poate să-și găsească clienți noi pentru soluțiile pe care le dezvoltă. Am încercat să aducem tot ecosistemul împreună, pentru că ei sunt cei care inovează într-o formulă de tehnologii, plus în domeniul financiar.”

Obiectivele Băncii Naționale pentru dezvoltarea domeniului de plăți din RM

În vederea modernizării domeniului de plăți din RM, Banca Națională a Moldovei a anunțat o serie de acțiuni pentru următoarea perioadă. Printre direcțiile de dezvoltare se numără „Plățile Instant”, care va fi dat în exploatare începând cu februarie 2024 și va crea premise pentru dezvoltarea eficientă a plăților inovative, inclusiv a celor mobile, cu decontare imediată și posibilitatea reutilizării imediate a fondurilor. BNM a prioritizat și alte obiective ca implementarea „Open Banking”, aderarea Moldovei la zona SEPA sau proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Victor Șușu, Directorul Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei: „Dezvoltarea domeniului de plăți și modernizarea serviciilor de plată reprezintă unul din obiectivele de bază ale Băncii Naționale a Moldovei. Experiența internațională demonstrează că inovarea continuă în domeniul plăților, dezvoltarea de noi produse și crearea oportunităților de acces pe piața a unor noi jucători competitivi este posibilă doar prin asigurarea a 2 condiții esențiale: un cadru de reglementare solid și armonizat la cerințele pieței internaționale și o infrastructură a plăților modernă, eficientă și sigură. În vederea asigurării celor 2 condiții, BNM derulează în prezent următoarele proiecte importante în domeniul plăților: implementarea schemei de plăți instant, asigurarea premiselor necesare aderării Prestatorilor de servicii de plată la zona SEPA) și implementarea directivei serviciilor de plată (PSD2) și a cadrului de reglementare conex.”

Cadrul regulator și dezvoltarea strategică

„Fintech Moldova Conference 2022” a adus în discuție și dialogul cu privire la cadrul regulator din Moldova, care are menirea să sprijine tehnologiile moderne pe piața financiară, menținând, în același timp,  un nivel de protecție adecvat și încrederea clienților. Printre dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale au fost evidențiate „Open Banking”, „Regulatory Sandbox”, „Instant Payment System” etc.

Eugen Ghilețchi, Șef Componenta Reforma sectorului financiar, Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale (MISRA): „Prin intermediul Programului USAID MISRA lucrăm împreună cu Banca Națională a Moldovei și cu ceilalți regulatori din sistem pentru a identifica modelele optime de reglementare a inovațiilor în domeniul fintech. Aici se adună liderii de opinie din domeniu și, astfel, se generează multe idei care pot fi transpuse în practică de către actorii privați, prin îmbunătățirea produselor lor, sau de către actorii publici – prin implementarea unor politici mai bune pentru susținerea acestui sector.”

Ion Coșuleanu, consultant PNUD în domeniul transformării digitale: „Programul Națiunilor Unite susține Guvernul Republicii Moldova în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare digitală, iar fiecare din cele șase obiective majore ale strategiei are la bază domeniul fintech, mai ales că majoritatea cetățenilor preferă tot mai mult plățile digitale. Strategia prevede și necesitatea reglementării soluțiilor fintech, pentru ca tehnologiile financiare să își poată valorifica potențialul pe deplin.”

Contextul regional și digitalizarea sectorului financiar

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Aceste aspecte au schimbat și modul în care clienții relaționează cu instituțiile bancare, astfel că acum consumatorii preferă să devină clienți ai băncilor care pot furniza servicii financiare și bancare prin intermediul diverselor soluții digitale. În acest moment, băncile sunt în plin proces de transformare digitală, iar platformele bancare au devenit principalul canal de comunicare și interacțiune cu consumatorii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta Comitetului de Conducere maib: „Suntem dedicați să le oferim clienților o experiență digitală de neprețuit a fiecărui produs, comoditate în deservire oriunde ar fi și orice ar face, siguranță și rapiditate. Nu putem separa digitalizarea de afaceri, pentru că în prezent, o afacere nu mai este relevantă fără o prezență digitală puternică. Dacă acum doi ani, compania noastră avea doar circa 10%  din clienți în mediul online, astăzi această cifră este de 80%și continuă să crească. Trebuie să conștientizăm care sunt cerințele și așteptările clientului, să le anticipăm și devansăm.”

Mircea Flămânzeanu, Ecosystem Sales Director at Fintechos: „Pentru a beneficia de transformare digitală, este necesară o configurare corectă din perspectiva resurselor umane, a cunoștințelor și a proceselor – o imagine de ansamblu clară a tuturor acestor componente. Altfel, o tranziție  dinspre transformarea digitală către avantajele comerciale ale companiei și stabilirea indicatorilor de performanță, ar permite să înțelegeți dacă mergeți în direcția corectă. Nu în ultimul rând, este importantă alegerea unei tehnologii care oferă oportunități de dezvoltare și avansare, ca un catalizator al întregii afaceri. Transformarea digitală este o cale lungă, de aceea ce se face azi trebuie îmbunătățit peste un an sau doi.”

Dezvoltarea afacerilor inovatoare

La conferință s-a făcut și o retrospectivă a ecosistemului de startup-uri din Moldova. În prezent, Fundația Startup Moldova urmărește 59 de startup-uri care lansează un produs sau serviciu în diferite domenii de activitate printr-o manieră inovatoare. Tot în cadrul reuniunii, 4 startup-uri fintech din Moldova („Paynet”, „Fagura”, „MyId” și „Trusty Digital”) și-au prezentat produsele în fața a 3 investitori străini. De asemenea, a fost lansat Acceleratorul Fintech destinat dezvoltatorilor de idei tehnologice pentru sectorul financiar. Acceleratorul se va desfășura în perioada noiembrie-decembrie și oferă participanților mai multe beneficii, printre care mentorat și coaching din partea liderilor din domeniu, spațiu de lucru colaborativ la Fintech HUB,  cunoașterea potențialilor clienți și investitori etc.

Echipele interesate se pot înscrie la Acceleratorul Fintech până pe 30 octombrie, accesând link-ul https://forms.gle/FfEsjUR9iFv6nkyE6.

Fintech Accelerator este implementat de Tekwill și Fintech HUB, cu suportul partenerilor maib și Mastercard.

Evenimentul „Fintech Moldova Conference 2022” a fost organizat de proiectul Fintech Moldova cu susținerea USAID în cadrul Programului MISRA, Guvernului Suediei, PNUD Moldova și Tekwill.

Partenerii principali ai evenimentului: maib și Mastercard.

Partenerii Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, EU4Business, SIBS România și QOOBISS.

Partenerii Bronze ai evenimentului: Silverbird și Fagura

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md

CEC a modificat lista partidelor care pot participa la alegerile din Găgăuzia. Ce formațiune a fost inclusă în cursă

Comisia Electorală Centrală (CEC) a inclus Partidul Politic Popular Găgăuz, condus de Nicolae Dudoglo, în lista partidelor care pot participa la alegerile locale noi și referendumul local din 1 noiembrie, precum și la alegerile regionale din 15 noiembrie. Decizia a fost luată în cadrul ședinței CEC din 18 septembrie.

CEC a modificat trei hotărâri referitoare la lista formațiunilor politice care au dreptul de a participa la cele două scrutine. În urma modificărilor, Partidul Politic Popular Găgăuz a fost inclus în lista formațiunilor eligibile.

În cadrul aceleiași ședințe, CEC a aprobat și modificări privind Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, constituit pentru organizarea și desfășurarea alegerilor regionale din 15 noiembrie. Comisia a decis degrevarea și convocarea unor membri ai consiliului și a aprobat statul de personal al aparatului de lucru al acestuia.

Totodată, CEC a autorizat desfășurarea unui sondaj de opinie publică de către compania „MAGENTA CONSULTING”. Sondajul va putea fi realizat în perioada 21 septembrie – 18 octombrie, în perioada electorală a alegerilor regionale din 15 noiembrie.

De asemenea, 14 persoane din partea Asociației obștești „Promo-LEX” au fost acreditate în calitate de observatori naționali pentru monitorizarea alegerilor locale noi și a referendumului local din 1 noiembrie.

Amintim că, pe 1 noiembrie, vor avea loc alegeri locale în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, în orașul Costești din raionul Rîșcani, în satul Hăsnășenii Mari din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Chirsova din Găgăuzia. În satul Delacău din raionul Anenii Noi va fi organizat un referendum local.

Pe 15 noiembrie, în Găgăuzia vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan al autonomiei și alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

krasivosti.pro

Un ciclon se îndreaptă spre Republica Moldova: meteorologii prognozează răcirea vremii și ploi

În Republica Moldova, săptămâna viitoare se așteaptă o schimbare bruscă a vremii. Meteorologii prognozează ploi abundente, intensificări ale vântului și o scădere semnificativă a temperaturilor. Potrivit Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu, țara noastră, la fel ca întreaga regiune europeană, va fi influențată de un ciclon atlantic, care va aduce mase de aer rece și precipitații abundente.

În prima jumătate a săptămânii, în special în nordul țării, vor cădea ploi de scurtă durată, care pe alocuri se vor transforma în averse însoțite de descărcări electrice. Vântul din nord-vest se va intensifica, iar în anumite zile rafalele vor ajunge la 15–20 de metri pe secundă.

Începând cu 22 septembrie, vremea se va răci considerabil. Temperaturile diurne vor coborî până la +14°C…+19°C, iar noaptea vor fi cuprinse între +7°C și +12°C.

Cel mai rece va fi în nordul țării. Aici, temperaturile din timpul zilei vor scădea până la +12°C…+15°C, iar noaptea vor coborî până la +5°C…+8°C. Meteorologii prognozează și ploi de lungă durată.

În centrul țării și la Chișinău, la mijlocul săptămânii, temperaturile maxime din timpul zilei vor ajunge la doar +14°C…+17°C. Noaptea, temperaturile vor varia între +7°C și +10°C. Sunt așteptate averse de scurtă durată.

În sudul țării, temperaturile diurne se vor situa în jurul valorilor de +16°C…+19°C, iar noaptea vor fi între +9°C și +12°C. Și aici sunt prognozate averse, însoțite de rafale puternice de vânt.

Opt cereri pentru înregistrarea expresiei „Om uspeșnîi”, în examinare. Ce drepturi va avea viitorul titular al mărcii

Opt cereri de înregistrare a expresiei virale „Om uspeșnîi” au fost depuse până în prezent la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), însă nicio marcă nu a fost aprobată deocamdată. Într-un comentariu pentru NewsMaker, instituția a precizat că toate solicitările sunt în curs de examinare și că, în cazul înregistrării unei mărci, titularul va putea beneficia de drepturi exclusive de utilizare a expresiei pentru produsele și serviciile pentru care va obține protecție.

La data de 18.09.2026 la AGEPI sunt depuse 8 cereri de înregistrare a sintagmei „Om uspeșnîi” în diverse forme/moduri de prezentare”, a menționat instituția.

În baza de date publică „Mărci naționale” pot fi consultate în prezent cinci dintre aceste cereri, inclusiv informații despre solicitanți, data depunerii și clasele de produse și servicii pentru care este solicitată protecția.

Niciuna dintre cereri nu a fost aprobată până acum. „Toate cererile de înregistrare sunt în procedurile de examinare în conformitate cu prevederile Legii nr. 38/2008 privind protecția mărcilor și Regulamentului privind procedura de depunere, examinare și înregistrare a mărcilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2009”, a precizat AGEPI.

Instituția a explicat că simplul fapt că o persoană a depus prima cerere nu garantează automat obținerea mărcii. Examinarea ține cont de mai mulți factori, inclusiv data depunerii, eventualele priorități revendicate, clasele de produse și servicii solicitate, precum și eventualele motive legale de refuz.

Totodată, după publicarea cererii în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală, persoanele interesate pot formula observații sau opoziții.

În termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii, orice persoană fizică sau juridică, precum şi orice grup de fabricanţi, producători, prestatori de servicii, comercianţi sau consumatori poate prezenta în scris la AGEPI observaţii motivate privind necesitatea de a refuza înregistrarea mărcii, şi anume în baza art.7 din Legea nr. 38/2008. Persoanele care prezintă observaţii nu dobîndesc calitatea de parte în cadrul procedurilor desfăşurate la AGEPI. Totodată, în conformitate cu art. 40 din Legea nr. 38/2008, în termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii, orice persoană interesată poate formula o opoziţie la înregistrarea mărcii pe motiv că înregistrarea acesteia ar trebui refuzată în baza prevederilor art. 8 şi/sau, după caz, art. 7 din Legea nr. 38/2008”, a precizat agenția.

Dacă una dintre cereri va fi aprobată, titularul va beneficia de drepturi exclusive asupra mărcii pentru produsele și serviciile pentru care aceasta este înregistrată.

Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia, care constă în dreptul de a dispune de marcă și de a o utiliza, precum și de a interzice terților utilizarea în activitatea lor comercială a semnelor identice sau similare”, a explicat AGEPI.

Potrivit instituției, titularul ar putea solicita interzicerea utilizării expresiei pe produse și ambalaje, în publicitate, pe documente comerciale, în comerțul online sau chiar în numele de domenii de internet, însă doar în raport cu categoriile de produse și servicii pentru care marca a fost înregistrată.

Drepturile asupra unei mărci sunt protejate și asigurate în limita reproducerii și a claselor de produse și de servicii pentru care a fost acordată protecția”, a subliniat AGEPI.

Amintim că expresia „om uspeșnîi” s-a viralizat după ce o antreprenoare din Republica Moldova, numită Cristina, a fost filmată în timpul unei dispute cu un activist civic, într-o parcare din Chișinău. Autorul înregistrării a acuzat-o că ar fi oprit neregulamentar. Femeia susține, însă, că doar căuta un loc de parcare și intenționa să plece. Deranjată că era filmată, Cristina i-a spus activistului că ar fi invidios pe succesul ei și s-a descris drept „om uspeșnîi”.

Recent, Cristina, protagonista videoclipului devenit viral datorită expresiei „om uspeșnîi”, a depus o cerere pentru înregistrarea acesteia ca marcă comercială. Ea intenționează să folosească viitorul brand în afacerea familiei, dar și în alte domenii.

Între timp, s-a aflat că și compania producătoare a apei minerale OM a depus două solicitări pentru înregistrarea expresiei „om uspeșnîi” ca marcă — una în limba română și alta în limba rusă.

Totodată, firma a început să folosească expresia „om uspeșnîi” în mai multe imagini și mesaje publicate pe rețelele de socializare. Acest lucru a provocat un val de critici pe rețelele de socializare. Unii utilizatori susțin că brandul și-ar fi compromis identitatea pentru a profita de popularitatea expresiei, în timp ce alții i-au sugerat companiei să renunțe la idee. În replică, firma a spus că, în momentul în care expresia a devenit virală, marca OM era deja asociată spontan cu fenomenul, iar decizia de a o utiliza a urmărit schimbarea sensului acesteia și asocierea sa cu valori pozitive.

(VIDEO) Tiraspolul vrea referendum?/ Tofan pleacă la New York/ Răcire bruscă a vremii în Moldova

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Tiraspolul revine la referendumul privind viitorul regiunii, după 20 de ani
— Dronă găsită lângă Colonița. Explozia i-a trezit pe localnici
— Chiveri: pentru obiectivele Fondului de Convergență au fost alocate 218 milioane lei
— Vremea se răcește și vin ploile
— Vasile Tofan pleacă la New York
— Vasile Tofan caută investitori pentru hotelul „Zarea”
— ONG-ul „The Moldova Project” cere schimbarea denumirii noii structuri de stat
— Fragmente de dronă, lângă Colonița? Oamenii, treziți din somn de explozie
— Igor Dodon va fi audiat în dosarul „Kuliok” săptămâna viitoare
— Noul ambasador al SUA în Moldova, așteptat la Chișinău: a depus jurământul
— Motorina va costa 40 de lei? Răspunsul directorului general al ANRE
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Dorin Recean/Facebook

„O minciună gogonată”: Recean respinge acuzațiile lui Chicu privind presupusa schemă de la MAIB de care ar fi beneficiat soția sa

Fostul premier Dorin Recean respinge acuzațiile liderului PDCM, deputatul Ion Chicu, privind o presupusă schemă prin care acțiuni ale MAIB, inclusiv cele oferite soției sale, ar fi fost scutite de impozite în urma unor modificări legislative. Recean susține că impozitele aferente instrumentelor financiare acordate în 2021 au fost achitate, iar modificările din 2024 și 2025 nu se aplică retroactiv.

Reacția a fost publicată de Dorin Recean pe rețelele de socializare, după ce Ion Chicu a cerut Procuraturii Generale să investigheze o presupusă legătură între acțiunile oferite de MAIB unor angajați și modificarea legislației fiscale.

„În iunie 2024, Adunarea Generală a MAIB decide alocarea în cadrul programului de stimulare a acțiunilor către 100 de manageri. Printre aceștia – bineînțeles și soția domnului prim-ministru de atunci. În iulie 2024, Guvernul vine cu inițiativa de a scuti de impozite aceste plăți către angajat. În cazul domniei sale, este vorba de aproape 6 milioane de lei care nu au ajuns la buget. Per total, la buget nu au ajuns – trebuie să calculez acum – dar foarte, foarte mulți bani. Am calculat doar numai aferente familiei lui Recean. Apropo, ca să poată implementa – deja următorul guvern al lui Munteanu, pentru că se schimbase în toamnă – vine și modifică hotărârea guvernului nr 693 prin care descrie tot mecanismul cum respectiva să beneficieze de aceste facilități. Asta se întâmplă în Republica Moldova”, a declarat Ion Chicu în cadrul unei podcast pentru Gheorghe Gonța.

Reacția lui Recean: „Acuzațiile – totalmente false”

Într-o reacție publicată pe 18 septembrie, pe rețele, Recean a calificat acuzațiile lui Chicu drept „totalmente false”. Fostul premier susține toate persoanele care au primit acțiuni în cadrul programului băncii au achitat impozitele, iar modificările legislative ulterioare nu au influențat instrumentele financiare acordate în 2021. Recean susține, totodată, că noua politică fiscală dezbătută în aceste zile în Parlament va dubla impozitul pe creșterea de capital achitat la vânzarea acțiunilor.

Fostul premier a explicat că MAIB a aprobat în 2021 un Plan de Stimulare pe Termen Lung – LTIP – destinat conducerii și altor angajați ai băncii. Prin acest mecanism, beneficiarii au primit instrumente financiare convertibile în acțiuni, care pot fi valorificate doar după o anumită perioadă și în condiții prestabilite.

Potrivit lui Recean, banca a calculat și a achitat atunci impozitele aferente valorii instrumentelor financiare: impozitul pe venit de 12%, contribuțiile sociale de 24% și primele de asigurare medicală de 9%.

Recean susține că modificările operate în 2024 au introdus instrumentul LTIP în Legea privind societățile pe acțiuni, în lipsa unor prevederi fiscale specifice. Ulterior, în 2025, ar fi fost instituit un regim fiscal distinct pentru acordarea acțiunilor, care prevede neimpozitarea acestora în momentul oferirii și aplicarea unor reguli speciale la înstrăinarea titlurilor.

Recean afirmă însă că noile prevederi se vor aplica doar pe viitor și nu vizează acțiunile acordate în 2021. Potrivit lui, beneficiarii acestora vor achita, la vânzare, și impozitul pe creșterea de capital, a cărui cotă ar urma să fie dublată. Totodată, aceștia vor plăti un impozit mai mare pe dividende, de 8%, comparativ cu 6% anterior.

„Toate acestea demonstrează minciuna gogonată a deputatului: impozite s-au plătit, iar acțiunile oferite în baza instrumentului financiar acordat în 2021 nu sunt nicidecum favorizate de deciziile aprobate în 2024 și 2025. Dimpotrivă, după aprobarea noii politici fiscale, pe lângă impozitele plătite în 2021, la vânzarea acestor acțiuni primite acum 5 ani, se va mai plăti un impozit suplimentar dublat de actualul guvern – impozitul pe creșterea de capital. Mai mult decât atât, acești beneficiari vor plăti anual impozite crescute și pe dividendele primite (de la 6% la 8%)”, a mai scris Recean în reacția sa.

Deputatul Ion Chicu nu a răspuns, deocamdată, acuzațiilor lansate de fostul premier Dorin Recean.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: