Conferința Fintech Moldova 2022: agenda digitală și cadrul regulator, obiectivele Băncii Naționale și sistemele inovative de plăți

Pe 30 Septembrie, la Chișinău a avut loc „Fintech Moldova Conference 2022” – cel mai important eveniment în domeniul tehnologiilor financiare. Conferința a adunat, pe aceeași platformă, peste 270 de participanți din 60 de organizații. Evenimentul a pus premisele pentru inițierea unui dialog de business, asigurarea unui cadru instituțional pentru prezentarea proiectelor inovatoare și s-a axat pe rolul domeniului fintech pentru incluziunea financiară în contextul global complicat.

30 de speakeri din Moldova, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA și alte state – experți în domeniu, autorități, fondatori de startup-uri, investitori locali și internaționali – au urcat pe scena conferinței pentru a discuta despre cadrul regulator fintech în Moldova, ultimele tendințe în digitalizarea sectorului financiar, provocările și oportunitățile pe piața fintech din lume în perioada post-pandemică, dar și despre inovațiile în sistemele de plăți.

 

Ștefan Nistor, Fondator și Coordonator Fintech Moldova: „Al patrulea an la rând, „Fintech Moldova Conference” reușește să reunească două dintre cele mai importante sectoare din Republica Moldova: Tech și Finanțe. Suntem bucuroși să vedem din ce în ce mai multe soluții fintech pe piața din Moldova dezvoltate atât de bănci, cât și de prestatorii non-bancari. Ne bucură faptul că avem și interes din partea dezvoltatorilor din afara țării de a participa pe piața din Moldova cu soluții fintech create și testate pe piețele din Europa. Avem din ce în ce mai mulți parteneri din afara Moldovei și ne propunem ca în următorii ani conferința să devină un eveniment de importanță regională. Fintech a devenit un subiect important în Moldova în ultimii 4 ani, atât pentru organizațiile financiare tradiționale,  cât și pentru autorități și partenerii de dezvoltare externi. Acesta este un lucru bun pentru consumatorii de servicii sau produse financiare din Moldova, care vor să beneficieze de aceeași experiență ca și consumatorii din vest, pentru prestatorii de produse financiare care vor să aibă cele mai bune metode a interacționa și construi relații pe termen lung cu consumatorii și pentru autoritățile care vor să creeze un mediu competitiv pentru sectorul financiar.”

 

Digitalizarea serviciilor publice și financiare a devenit o prioritate și în activitatea Guvernului Republicii Moldova. Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, a menționat în discursul său de la eveniment rolul proiectelor fintech, avantajele și beneficiile pe care le aduce digitalizarea cetățenilor în interacțiunea acestora cu statul. În ultimii ani, cu suportul domeniului fintech, eforturile guvernului au fost direcționate spre modernizarea serviciilor guvernamentale, lansarea proiectelor digitale noi, completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu, aspecte care asigură calea către transformarea digitală a societății din Republica Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare: „Avem nevoie de o aliniere a tuturor sectoarelor pentru agenda digitală a țării noastre. Fintech a fost întotdeauna cel mai inovator sector, având resursele și capacitățile necesare de a atrage cei mai inovatori specialiști. Pentru Guvern este un lucru necesar, întrucât noi ne dorim să avem aceeași experiență cu serviciile publice, așa cum o au cetățenii când merg la ghișeele băncii.”

În Republica Moldova aproximativ 75% dintre cetățeni dețin carduri bancare, însă doar 20%dintre ei folosesc cardul pentru a achita online. Așa sau altfel, sectorul financiar este unul din cei mai mari consumatori de servicii IT, iar facilitarea relației dintre aceste 2 sectoare este o prioritate pentru ATIC. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: „Open Banking”, „Regulatory Sandbox” și „Instant Payment System”.

Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC: „Fintech rămâne o prioritate pentru sectorul IT, cei din ATIC și Tekwill, pentru că am văzut schimbări majore în ultimii ani în domeniul respectiv în Moldova. Sunt business-uri noi care se dezvoltă, soluții noi, bănci care se digitalizează, este Guvernul care oferă servicii noi digitale, inclusiv  în domeniul plăților. Am încercat să aducem la conferință actori din sectorul public și privat, ca să facă un schimb de experiență, ca unii dintre ei poate să-și găsească clienți noi pentru soluțiile pe care le dezvoltă. Am încercat să aducem tot ecosistemul împreună, pentru că ei sunt cei care inovează într-o formulă de tehnologii, plus în domeniul financiar.”

Obiectivele Băncii Naționale pentru dezvoltarea domeniului de plăți din RM

În vederea modernizării domeniului de plăți din RM, Banca Națională a Moldovei a anunțat o serie de acțiuni pentru următoarea perioadă. Printre direcțiile de dezvoltare se numără „Plățile Instant”, care va fi dat în exploatare începând cu februarie 2024 și va crea premise pentru dezvoltarea eficientă a plăților inovative, inclusiv a celor mobile, cu decontare imediată și posibilitatea reutilizării imediate a fondurilor. BNM a prioritizat și alte obiective ca implementarea „Open Banking”, aderarea Moldovei la zona SEPA sau proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Victor Șușu, Directorul Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei: „Dezvoltarea domeniului de plăți și modernizarea serviciilor de plată reprezintă unul din obiectivele de bază ale Băncii Naționale a Moldovei. Experiența internațională demonstrează că inovarea continuă în domeniul plăților, dezvoltarea de noi produse și crearea oportunităților de acces pe piața a unor noi jucători competitivi este posibilă doar prin asigurarea a 2 condiții esențiale: un cadru de reglementare solid și armonizat la cerințele pieței internaționale și o infrastructură a plăților modernă, eficientă și sigură. În vederea asigurării celor 2 condiții, BNM derulează în prezent următoarele proiecte importante în domeniul plăților: implementarea schemei de plăți instant, asigurarea premiselor necesare aderării Prestatorilor de servicii de plată la zona SEPA) și implementarea directivei serviciilor de plată (PSD2) și a cadrului de reglementare conex.”

Cadrul regulator și dezvoltarea strategică

„Fintech Moldova Conference 2022” a adus în discuție și dialogul cu privire la cadrul regulator din Moldova, care are menirea să sprijine tehnologiile moderne pe piața financiară, menținând, în același timp,  un nivel de protecție adecvat și încrederea clienților. Printre dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale au fost evidențiate „Open Banking”, „Regulatory Sandbox”, „Instant Payment System” etc.

Eugen Ghilețchi, Șef Componenta Reforma sectorului financiar, Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale (MISRA): „Prin intermediul Programului USAID MISRA lucrăm împreună cu Banca Națională a Moldovei și cu ceilalți regulatori din sistem pentru a identifica modelele optime de reglementare a inovațiilor în domeniul fintech. Aici se adună liderii de opinie din domeniu și, astfel, se generează multe idei care pot fi transpuse în practică de către actorii privați, prin îmbunătățirea produselor lor, sau de către actorii publici – prin implementarea unor politici mai bune pentru susținerea acestui sector.”

Ion Coșuleanu, consultant PNUD în domeniul transformării digitale: „Programul Națiunilor Unite susține Guvernul Republicii Moldova în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare digitală, iar fiecare din cele șase obiective majore ale strategiei are la bază domeniul fintech, mai ales că majoritatea cetățenilor preferă tot mai mult plățile digitale. Strategia prevede și necesitatea reglementării soluțiilor fintech, pentru ca tehnologiile financiare să își poată valorifica potențialul pe deplin.”

Contextul regional și digitalizarea sectorului financiar

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Aceste aspecte au schimbat și modul în care clienții relaționează cu instituțiile bancare, astfel că acum consumatorii preferă să devină clienți ai băncilor care pot furniza servicii financiare și bancare prin intermediul diverselor soluții digitale. În acest moment, băncile sunt în plin proces de transformare digitală, iar platformele bancare au devenit principalul canal de comunicare și interacțiune cu consumatorii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta Comitetului de Conducere maib: „Suntem dedicați să le oferim clienților o experiență digitală de neprețuit a fiecărui produs, comoditate în deservire oriunde ar fi și orice ar face, siguranță și rapiditate. Nu putem separa digitalizarea de afaceri, pentru că în prezent, o afacere nu mai este relevantă fără o prezență digitală puternică. Dacă acum doi ani, compania noastră avea doar circa 10%  din clienți în mediul online, astăzi această cifră este de 80%și continuă să crească. Trebuie să conștientizăm care sunt cerințele și așteptările clientului, să le anticipăm și devansăm.”

Mircea Flămânzeanu, Ecosystem Sales Director at Fintechos: „Pentru a beneficia de transformare digitală, este necesară o configurare corectă din perspectiva resurselor umane, a cunoștințelor și a proceselor – o imagine de ansamblu clară a tuturor acestor componente. Altfel, o tranziție  dinspre transformarea digitală către avantajele comerciale ale companiei și stabilirea indicatorilor de performanță, ar permite să înțelegeți dacă mergeți în direcția corectă. Nu în ultimul rând, este importantă alegerea unei tehnologii care oferă oportunități de dezvoltare și avansare, ca un catalizator al întregii afaceri. Transformarea digitală este o cale lungă, de aceea ce se face azi trebuie îmbunătățit peste un an sau doi.”

Dezvoltarea afacerilor inovatoare

La conferință s-a făcut și o retrospectivă a ecosistemului de startup-uri din Moldova. În prezent, Fundația Startup Moldova urmărește 59 de startup-uri care lansează un produs sau serviciu în diferite domenii de activitate printr-o manieră inovatoare. Tot în cadrul reuniunii, 4 startup-uri fintech din Moldova („Paynet”, „Fagura”, „MyId” și „Trusty Digital”) și-au prezentat produsele în fața a 3 investitori străini. De asemenea, a fost lansat Acceleratorul Fintech destinat dezvoltatorilor de idei tehnologice pentru sectorul financiar. Acceleratorul se va desfășura în perioada noiembrie-decembrie și oferă participanților mai multe beneficii, printre care mentorat și coaching din partea liderilor din domeniu, spațiu de lucru colaborativ la Fintech HUB,  cunoașterea potențialilor clienți și investitori etc.

Echipele interesate se pot înscrie la Acceleratorul Fintech până pe 30 octombrie, accesând link-ul https://forms.gle/FfEsjUR9iFv6nkyE6.

Fintech Accelerator este implementat de Tekwill și Fintech HUB, cu suportul partenerilor maib și Mastercard.

Evenimentul „Fintech Moldova Conference 2022” a fost organizat de proiectul Fintech Moldova cu susținerea USAID în cadrul Programului MISRA, Guvernului Suediei, PNUD Moldova și Tekwill.

Partenerii principali ai evenimentului: maib și Mastercard.

Partenerii Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, EU4Business, SIBS România și QOOBISS.

Partenerii Bronze ai evenimentului: Silverbird și Fagura

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Standarde duble în vetting? De ce banii găsiți în beci au fost acceptați, iar veniturile din Rusia – nu (ANALIZĂ)

Verificarea controversată a eticii profesionale și a integrității (vetting) procurorului general Alexandru Machidon a ridicat în spațiul public întrebări cu privire la consecvența deciziilor Comisiei de evaluare. NewsMaker a analizat cazuri similare privind „moștenirile și cadourile de la părinți” primite de procurori și prezintă deciziile adoptate de Comisie în aceste situații.

Au trecut cu succes evaluarea

În luna mai, noul procuror general a trecut cu succes evaluarea, în pofida unei situații controversate privind proveniența banilor utilizați pentru cumpărarea unui apartament. Potrivit lui Machidon, el și sora sa au găsit, după decesul părinților, 75.000 de euro în beciul casei părintești, sumă pe care au împărțit-o în mod egal.

Comisia a verificat veniturile părinților și a concluzionat că aceștia ar fi putut acumula o sumă care să acopere cel puțin costul apartamentului procurorului. Au fost luate în calcul veniturile oficiale ale mamei, care lucra la școală, veniturile magazinului-bar al familiei din sat, confirmate prin „contabilitate neoficială”, precum și veniturile tatălui, care a muncit timp de nouă ani în Israel și a trimis bani acasă.

O situație similară a fost și în cazul procurorului Procuraturii Anticorupție, Mihail Ivanov. Acesta a indicat că a primit de la părinți bani pentru achitarea unei rate aferente cumpărării unui apartament și pentru organizarea nunții – în total puțin peste 18.000 de euro. Totuși, Comisia a considerat că veniturile oficiale ale părinților nu au fost suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont și de cheltuielile lor de consum.

Ivanov a explicat că părinții săi aveau venituri neoficiale acumulate de-a lungul multor ani. Tatăl său activa în domeniul construcțiilor, obținând în paralel venituri neoficiale din întocmirea devizelor de cheltuieli. De asemenea, și mama sa avea venituri neoficiale. Comisia a considerat aceste argumente întemeiate.

Este important de menționat că Comisia a efectuat și o analiză a diferenței dintre veniturile și cheltuielile familiei procurorului. Aceasta a constatat că, chiar și fără a lua în considerare banii primiți de la părinți, soldul negativ al familiei rămânea sub pragul legal de 234.000 de lei, fapt care a permis Comisiei să concluzioneze că procurorul corespunde criteriilor de integritate financiară.

Au picat evaluarea

Cazul procurorului Victor Cozacu este similar cu cele două precedente, însă Comisia a concluzionat că acesta nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Potrivit raportului, în 2019, procurorul a cumpărat un apartament cu o suprafață de 75 de metri pătrați la un preț egal cu valoarea cadastrală a locuinței – 402 mii de lei. În cadrul evaluării, el a explicat că o parte din această sumă a fost acoperită printr-un împrumut pe termen scurt, acordat în numerar de părinți, în valoare de 23.000 de euro. Ca sursă a acestor bani, el a indicat munca neoficială desfășurată de tatăl său în Rusia de-a lungul mai multor ani.

Pentru a confirma veniturile tatălui, Cozacu a prezentat declarații ale acestuia, ale colegilor săi de muncă și chiar ale angajatorului din Rusia. Cu toate acestea, Comisia, care în cele două cazuri anterioare a acceptat argumentele procurorilor, a aplicat în cazul lui Cozacu un standard de probare mai strict. Aceasta a refuzat să recunoască existența economiilor, invocând lipsa extraselor bancare, a transferurilor și a documentelor fiscale.

Un alt procuror, Andrei Balan, a declarat că a primit de la părinți, în anul 2010, suma de 20.000 de euro. Acesta a susținut că banii proveneau din vânzarea unui apartament pentru 273.000 de lei. Totuși, Comisia a considerat că veniturile părinților nu erau suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont de cheltuielile lor de trai. În urma evaluării, Comisia a constatat că resursele financiare ale familiei procurorului nu acopereau cheltuielile efective ale acesteia, iar diferența constatată a depășit semnificativ limita admisă.

De menționat că Comisia l-a evaluat pe procuror de două ori. Prima dată, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins raportul Comisiei și l-a trimis spre reexaminare. Deși nici a doua oară Comisia nu și-a schimbat concluziile, CSP a decis să respingă și cel de-al doilea raport și să constate că Balan corespunde criteriilor de integritate financiară. În cazul său, membrul CSP Sergiu Caraman a formulat chiar o opinie separată, în care a criticat decizia colegilor săi și argumentele procurorului.

CSP se poziționează aproape întotdeauna de partea procurorilor

Situația lui Balan a provocat critici, deoarece CSP a respins de două ori raportul Comisiei de vetting, care constatase că procurorul nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Este de menționat că, potrivit legii privind vettingul, CSP poate într-adevăr să respingă pentru a doua oară raportul Comisiei și să adopte propria decizie.

În aceeași ședință, din 26 mai, CSP a examinat rezultatele reevaluării unui alt procuror, Vasile Plevan. Acesta a picat de două ori evaluarea, însă CSP, în loc să confirme eșecul sau să respingă al doilea raport al Comisiei, a decis să amâne adoptarea unei hotărâri pentru a colecta informații suplimentare. Totodată, ședința CSP în acest caz s-a desfășurat cu ușile închise.

Problema este că legea nu prevede pentru CSP posibilitatea de a amâna adoptarea unei decizii privind raportul repetat al Comisiei de vetting pentru încă 30 de zile. După ce raportul de reevaluare este transmis Consiliului Superior al Procurorilor, instituția are la dispoziție un termen legal de 30 de zile pentru a finaliza procedura.

Dacă sunt analizate deciziile CSP privind rezultatele evaluărilor efectuate de Comisia de vetting, se poate observa că, în cazurile în care Comisia constată necorespunderea criteriilor de integritate financiară sau profesională, CSP oferă aproape întotdeauna procurorilor o a doua șansă și solicită efectuarea unei reevaluări.

Astfel de decizii ale Consiliului, conform criticilor, transformă concluziile Comisiei de vetting într-o simplă formalitate.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Armenia înmânează citații militare cetățenilor sosiți din Rusia pentru alegeri. Kremlinul ar fi organizat transportul a 100.000 de votanți

Autoritățile armene au început să înmâneze citații pentru exerciții militare cetățenilor sosiți din Rusia pe aeroportul din Erevan și la punctele de frontieră, în contextul alegerilor parlamentare programate pentru 7 iunie. Anunțul a fost făcut de șeful adjunct al aparatului primului-ministru, Taron Ceahoian, care a avertizat că cei care refuză vor fi trași la răspundere penală, potrivit The Moscow Times. Măsura este instituită pe fondul informațiilor potrivit cărora Kremlinul ar fi organizat transportul masiv al armenilor din Rusia pentru a influența scrutinul împotriva premierului Nikol Pașinian.

„Cetățenii Armeniei sosiți din Rusia vor fi chemați la exerciții militare de 25 de zile, iar cei care refuză vor fi trași la răspundere penală”, a declarat Ceahoian.

Ministrul Apărării, Suren Papikian, a precizat că măsura se aplică tuturor cetățenilor cu obligații militare care revin în Armenia, indiferent dacă vin din Rusia, Franța, SUA sau alte țări.

Exercițiile militare în Armenia se desfășoară în perioada 31 martie — 19 iunie 2026, ceea ce înseamnă că cetățenii chemați sub arme nu vor putea participa la vot pe 7 iunie.

Anterior, surse Reuters relataseră că autoritățile ruse au decis să transporte în Armenia, pe cetățenii armenii cu reședința în Rusia pentru a împiedica realegerea lui Pașinian. Potrivit acelorași surse, până la mijlocul lunii mai Kremlinul stabilise câte persoane trebuie trimise din fiecare regiune rusă și solicita rapoarte privind executarea planului. Numărul exact nu este cunoscut, însă potrivit surselor ar putea fi vorba de până la 100.000 de alegători. Decizia a fost luată deoarece diaspora nu are dreptul să voteze din străinătate.

Potrivit Reuters, Kremlinul ar dori ca la conducerea Armeniei să ajungă miliardarul Samvel Karapetian, aflat în prezent în arest după ce a îndemnat la răsturnarea guvernului, potrivit surselor Reuters.

În alegerile parlamentare din 7 iunie participă partidul de guvernare „Contractul Civil” condus de Pașinian, blocul „Armenia” al fostului președinte Robert Kocearian, „Armenia Puternică” condusă de Samvel Karapetian, precum și „Armenia Prosperă” și „Aripile Unității”.

Tensiunile dintre Moscova și Erevan s-au acutizat în ultimele luni, pe fondul apropierii Armeniei de Uniunea Europeană. În martie, Erevan a lansat procedura de aderare la UE și a găzduit summitul Comunității Politice Europene. Ca răspuns, Vladimir Putin a îndemnat Armenia să nu uite „soarta Ucrainei” și a cerut organizarea unui referendum privind aderarea la UE și ieșirea din Uniunea Economică Eurasiatică, vorbind despre posibilitatea unui „divorț blând, inteligent și reciproc avantajos.” Rusia a interzis ulterior importul din Armenia al apei minerale, coniacului, vinurilor, legumelor și peștelui și a amenințat că va rezilia acordul privind livrările de gaz, produse petroliere și diamante neprelucrate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

18 ani de iute Moldova: de la o idee curajoasă la un partener financiar de încredere pentru sute de mii de oameni

La 18 ani de la înființare, vârsta maturității depline, iute Moldova alege să își măsoare succesul nu prin statistici sau cifre de afaceri, ci prin destinele oamenilor pe care i-a sprijinit. Ceea ce a început ca o echipă ambițioasă într-un singur birou din Chișinău a devenit astăzi un ecosistem financiar digital cu impact regional. În tot acest parcurs de maturizare, compania și-a asumat o responsabilitate dincolo de business: aceea de a rămâne un partener de încredere, adaptat nevoilor reale și de zi cu zi ale comunității.

De la o nevoie reală la o revoluție financiară

Povestea iute a început în anul 2007, atunci când fondatorii Tarmo Sild și Allar Niinepuu au vizitat Moldova și au descoperit că obținerea unui simplu dosar de finanțare putea dura până la trei zile, dar oamenii aveau nevoie de acces mai rapid la soluții financiare. Acea scânteie a aprins o revoluție operațională: iute a intrat pe piață reducând timpul de aprobare la doar o oră și aducând finanțarea direct la partenerii comerciali și în comunitățile mici prin oficiile poștale.

Pilonul următor a fost transformarea digitală radicală prin lansarea aplicației Myiute. Compania a înțeles rapid că viitorul nu stă în extinderea rețelei, dar în tehnologie. Așadar, în prezent, peste 90% din contractele iute din Moldova sunt semnate exclusiv digital.

Anul 2026 marchează un nou moment istoric pentru grup: obținerea licenței bancare în Ucraina, un pas decisiv în transformarea dintr-o companie de finanțare într-un veritabil neobank regional. Moldova a fost terenul de testare, iar acum acest model de succes este exportat cu mândrie.

Pentru iute Moldova, 18 ani înseamnă maturitate construită prin încrederea a sute de mii de clienți, prin decizii asumate și prin capacitatea de a evolua odată cu nevoile oamenilor. Este momentul în care experiența acumulată se întâlnește cu ambiția de a construi următorul capitol al transformării financiare digitale. 

După aproape două decenii de creștere, compania privește în urmă cu recunoștință pentru oamenii care i-au acordat încrederea lor și înainte cu aceeași dorință de a face lucrurile mai simple, mai accesibile și mai utile pentru viața de zi cu zi.

Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova: „18 ani reprezintă o vârstă a maturității și pentru un brand. În acest timp am învățat că încrederea se construiește în fiecare zi, prin promisiuni respectate și prin capacitatea de a fi alături de oameni atunci când au nevoie. Privim această aniversare cu recunoștință pentru parcursul de până acum și cu responsabilitate pentru ceea ce urmează.”

18 ani de activitate vorbesc prin rezultate concrete

  • peste 600.000 de clienți deserviți
  • peste 500.000 de descărcări ale aplicației Myiute
  • peste 1.000 de parteneri comerciali activi
  • peste 90% dintre contracte semnate digital
  • cifră de afaceri de 527 milioane MDL în 2025, cu o creștere anuală de 13,5%

Tarmo Sild, CEO iute Group: „Ceea ce am construit în 18 ani este dovada că poți crește responsabil, punând omul în centrul fiecărei decizii. Suntem mândri că am ajutat sute de mii de oameni să-și realizeze planurile și, în același timp, am evoluat de la o companie de creditare la un ecosistem financiar digital complet. Acesta este doar începutul.

Pentru iute Moldova, cei 18 ani reprezintă confirmarea unui drum parcurs cu responsabilitate și încredere, dar și începutul unei noi etape de dezvoltare. Cu aceeași energie de la început și cu experiența acumulată în aproape două decenii, compania continuă să investească în soluții care simplifică viața oamenilor și îi ajută să-și transforme planurile în realitate.

iute Moldova este parte a iute Group, companie Fintech Estoniană, prezentă în patru țări europene: Moldova, Ucraina, Albania, Macedonia și Bulgaria. iute Moldova, cea mai rapidă instituție de creditare nebancară din Republica Moldova, este prima companie de microfinanțare ce pune la dispoziția clienților o rețea de bancomate cardless, precum și posibilitatea de asigurare a creditelor în caz de accident. Strategia reputațională și de suport clienți iute Moldova a fost și rămâne a fi concentrată pe digitalizarea tuturor serviciilor oferite, cea mai rapidă metodă de creditare în condiții personalizate fiind aplicația mobilă.

Centrul Național de Management al Crizelor

Începe evaluarea pagubelor pentru criza ecologică de pe Nistru. Mecanism internațional, sprijinit de UE

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a declanșat Evaluarea Necesităților Post-Dezastru (PDNA) în urma poluării râului Nistru cu produse petroliere din martie 2026, un mecanism internațional prin care sunt estimate pagubele unei crize și stabilite prioritățile de reconstrucție și prevenire. Procesul este realizat în colaborare cu parteneri internaționali, inclusiv Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Conform unui comunicat emis de CNMC, Evaluarea Necesităților Post-Dezastru este „un mecanism structurat de evaluare post-criză, care implică evaluarea impactului dezastrelor și al crizelor majore, estimarea daunelor și pierderilor, precum și identificarea necesităților de recuperare”.

Procesul vine după criza de poluare a Nistrului și are scopul de a oferi o imagine completă asupra efectelor asupra mediului, sănătății, agriculturii și economiei, dar și asupra comunităților afectate.

În cadrul evaluării vor fi analizate mai multe sectoare, inclusiv apă și sanitație, mediu, agricultură, reducerea riscurilor de dezastre și impactul social și economic. Grupul de lucru este format din aproximativ 40 de specialiști din 18 instituții naționale și experți internaționali.

Evaluarea va avea loc pe parcursul lunii iunie 2026, după stabilizarea situației din teren și coordonarea fluxurilor de informații între instituții și partenerii de dezvoltare.

Autoritățile precizează că este a doua activare a unui astfel de mecanism în Republica Moldova, după cel din 2010, realizat în urma inundațiilor severe.

Activarea PDNA are loc în momentul în care au fost întrunite condițiile necesare pentru desfășurarea unei evaluări complete”, se arată în comunicat.

Pe lângă estimarea pagubelor, exercițiul urmărește și formularea unor măsuri de recuperare și consolidare a rezilienței, în special pentru protecția resurselor de apă și reducerea vulnerabilităților pe termen lung.

***

Amintim că, în martie, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză ecologică pe râul Nistru. În amonte de Naslavcea au fost depistate pete uleioase, iar din cauza poluării autoritățile au suspendat temporar activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți. Alimentarea cu apă a fost întreruptă în mai multe localități din nordul țării.

Analizele efectuate de Agențiade Mediu au indicat prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Conform instituției, aceștia sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, precum benzina sau motorina.

Poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian asupra infrastructurii hidroenergetice din Cernăuți. Kievul susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.

Procuratura Generală a pornit un proces penal pe marginea cazului.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, pe 17 martie, pe ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest față de poluarea Nistrului. Misiunea diplomatică rusă a catalogat acuzațiile Chișinăului ca fiind „pripite” și „nefondate”. Instituția a declarat că nu ar exista dovezi care să demonstreze implicarea Moscovei în incidentul ecologic.

Recent, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate despăgubiri.

Marta Kos, Alexandru Munteanu și Eugen Osmochescu au încins o horă la Arena Chișinău VIDEO

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și vicepremierul Eugen Osmochescu au încins o horă la cea de-a 15-a ediție Moldova Digital Summit, eveniment dedicat transformării digitale și inovării, care a avut loc la Arena Chișinău.

„Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a aflat la Moldova Digital Summit că, în Moldova, nu știi niciodată când poți fi prins într-o horă”, se arată într-o declarație a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Comisara europeană pentru politica europeană de vecinătate și negocieri de extindere, Marta Kos, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 4-6 iunie. Pe 4 iunie, oficialul european și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au susținut o conferință de presă, iar pe 5 iunie Kos a ținut un discurs la Moldova Digital Summit, eveniment care are loc în perioada 5-6 iunie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: