Conferința Fintech Moldova 2022: agenda digitală și cadrul regulator, obiectivele Băncii Naționale și sistemele inovative de plăți

Pe 30 Septembrie, la Chișinău a avut loc „Fintech Moldova Conference 2022” – cel mai important eveniment în domeniul tehnologiilor financiare. Conferința a adunat, pe aceeași platformă, peste 270 de participanți din 60 de organizații. Evenimentul a pus premisele pentru inițierea unui dialog de business, asigurarea unui cadru instituțional pentru prezentarea proiectelor inovatoare și s-a axat pe rolul domeniului fintech pentru incluziunea financiară în contextul global complicat.

30 de speakeri din Moldova, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA și alte state – experți în domeniu, autorități, fondatori de startup-uri, investitori locali și internaționali – au urcat pe scena conferinței pentru a discuta despre cadrul regulator fintech în Moldova, ultimele tendințe în digitalizarea sectorului financiar, provocările și oportunitățile pe piața fintech din lume în perioada post-pandemică, dar și despre inovațiile în sistemele de plăți.

 

Ștefan Nistor, Fondator și Coordonator Fintech Moldova: „Al patrulea an la rând, „Fintech Moldova Conference” reușește să reunească două dintre cele mai importante sectoare din Republica Moldova: Tech și Finanțe. Suntem bucuroși să vedem din ce în ce mai multe soluții fintech pe piața din Moldova dezvoltate atât de bănci, cât și de prestatorii non-bancari. Ne bucură faptul că avem și interes din partea dezvoltatorilor din afara țării de a participa pe piața din Moldova cu soluții fintech create și testate pe piețele din Europa. Avem din ce în ce mai mulți parteneri din afara Moldovei și ne propunem ca în următorii ani conferința să devină un eveniment de importanță regională. Fintech a devenit un subiect important în Moldova în ultimii 4 ani, atât pentru organizațiile financiare tradiționale,  cât și pentru autorități și partenerii de dezvoltare externi. Acesta este un lucru bun pentru consumatorii de servicii sau produse financiare din Moldova, care vor să beneficieze de aceeași experiență ca și consumatorii din vest, pentru prestatorii de produse financiare care vor să aibă cele mai bune metode a interacționa și construi relații pe termen lung cu consumatorii și pentru autoritățile care vor să creeze un mediu competitiv pentru sectorul financiar.”

 

Digitalizarea serviciilor publice și financiare a devenit o prioritate și în activitatea Guvernului Republicii Moldova. Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, a menționat în discursul său de la eveniment rolul proiectelor fintech, avantajele și beneficiile pe care le aduce digitalizarea cetățenilor în interacțiunea acestora cu statul. În ultimii ani, cu suportul domeniului fintech, eforturile guvernului au fost direcționate spre modernizarea serviciilor guvernamentale, lansarea proiectelor digitale noi, completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu, aspecte care asigură calea către transformarea digitală a societății din Republica Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare: „Avem nevoie de o aliniere a tuturor sectoarelor pentru agenda digitală a țării noastre. Fintech a fost întotdeauna cel mai inovator sector, având resursele și capacitățile necesare de a atrage cei mai inovatori specialiști. Pentru Guvern este un lucru necesar, întrucât noi ne dorim să avem aceeași experiență cu serviciile publice, așa cum o au cetățenii când merg la ghișeele băncii.”

În Republica Moldova aproximativ 75% dintre cetățeni dețin carduri bancare, însă doar 20%dintre ei folosesc cardul pentru a achita online. Așa sau altfel, sectorul financiar este unul din cei mai mari consumatori de servicii IT, iar facilitarea relației dintre aceste 2 sectoare este o prioritate pentru ATIC. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: „Open Banking”, „Regulatory Sandbox” și „Instant Payment System”.

Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC: „Fintech rămâne o prioritate pentru sectorul IT, cei din ATIC și Tekwill, pentru că am văzut schimbări majore în ultimii ani în domeniul respectiv în Moldova. Sunt business-uri noi care se dezvoltă, soluții noi, bănci care se digitalizează, este Guvernul care oferă servicii noi digitale, inclusiv  în domeniul plăților. Am încercat să aducem la conferință actori din sectorul public și privat, ca să facă un schimb de experiență, ca unii dintre ei poate să-și găsească clienți noi pentru soluțiile pe care le dezvoltă. Am încercat să aducem tot ecosistemul împreună, pentru că ei sunt cei care inovează într-o formulă de tehnologii, plus în domeniul financiar.”

Obiectivele Băncii Naționale pentru dezvoltarea domeniului de plăți din RM

În vederea modernizării domeniului de plăți din RM, Banca Națională a Moldovei a anunțat o serie de acțiuni pentru următoarea perioadă. Printre direcțiile de dezvoltare se numără „Plățile Instant”, care va fi dat în exploatare începând cu februarie 2024 și va crea premise pentru dezvoltarea eficientă a plăților inovative, inclusiv a celor mobile, cu decontare imediată și posibilitatea reutilizării imediate a fondurilor. BNM a prioritizat și alte obiective ca implementarea „Open Banking”, aderarea Moldovei la zona SEPA sau proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Victor Șușu, Directorul Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei: „Dezvoltarea domeniului de plăți și modernizarea serviciilor de plată reprezintă unul din obiectivele de bază ale Băncii Naționale a Moldovei. Experiența internațională demonstrează că inovarea continuă în domeniul plăților, dezvoltarea de noi produse și crearea oportunităților de acces pe piața a unor noi jucători competitivi este posibilă doar prin asigurarea a 2 condiții esențiale: un cadru de reglementare solid și armonizat la cerințele pieței internaționale și o infrastructură a plăților modernă, eficientă și sigură. În vederea asigurării celor 2 condiții, BNM derulează în prezent următoarele proiecte importante în domeniul plăților: implementarea schemei de plăți instant, asigurarea premiselor necesare aderării Prestatorilor de servicii de plată la zona SEPA) și implementarea directivei serviciilor de plată (PSD2) și a cadrului de reglementare conex.”

Cadrul regulator și dezvoltarea strategică

„Fintech Moldova Conference 2022” a adus în discuție și dialogul cu privire la cadrul regulator din Moldova, care are menirea să sprijine tehnologiile moderne pe piața financiară, menținând, în același timp,  un nivel de protecție adecvat și încrederea clienților. Printre dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale au fost evidențiate „Open Banking”, „Regulatory Sandbox”, „Instant Payment System” etc.

Eugen Ghilețchi, Șef Componenta Reforma sectorului financiar, Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale (MISRA): „Prin intermediul Programului USAID MISRA lucrăm împreună cu Banca Națională a Moldovei și cu ceilalți regulatori din sistem pentru a identifica modelele optime de reglementare a inovațiilor în domeniul fintech. Aici se adună liderii de opinie din domeniu și, astfel, se generează multe idei care pot fi transpuse în practică de către actorii privați, prin îmbunătățirea produselor lor, sau de către actorii publici – prin implementarea unor politici mai bune pentru susținerea acestui sector.”

Ion Coșuleanu, consultant PNUD în domeniul transformării digitale: „Programul Națiunilor Unite susține Guvernul Republicii Moldova în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare digitală, iar fiecare din cele șase obiective majore ale strategiei are la bază domeniul fintech, mai ales că majoritatea cetățenilor preferă tot mai mult plățile digitale. Strategia prevede și necesitatea reglementării soluțiilor fintech, pentru ca tehnologiile financiare să își poată valorifica potențialul pe deplin.”

Contextul regional și digitalizarea sectorului financiar

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Aceste aspecte au schimbat și modul în care clienții relaționează cu instituțiile bancare, astfel că acum consumatorii preferă să devină clienți ai băncilor care pot furniza servicii financiare și bancare prin intermediul diverselor soluții digitale. În acest moment, băncile sunt în plin proces de transformare digitală, iar platformele bancare au devenit principalul canal de comunicare și interacțiune cu consumatorii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta Comitetului de Conducere maib: „Suntem dedicați să le oferim clienților o experiență digitală de neprețuit a fiecărui produs, comoditate în deservire oriunde ar fi și orice ar face, siguranță și rapiditate. Nu putem separa digitalizarea de afaceri, pentru că în prezent, o afacere nu mai este relevantă fără o prezență digitală puternică. Dacă acum doi ani, compania noastră avea doar circa 10%  din clienți în mediul online, astăzi această cifră este de 80%și continuă să crească. Trebuie să conștientizăm care sunt cerințele și așteptările clientului, să le anticipăm și devansăm.”

Mircea Flămânzeanu, Ecosystem Sales Director at Fintechos: „Pentru a beneficia de transformare digitală, este necesară o configurare corectă din perspectiva resurselor umane, a cunoștințelor și a proceselor – o imagine de ansamblu clară a tuturor acestor componente. Altfel, o tranziție  dinspre transformarea digitală către avantajele comerciale ale companiei și stabilirea indicatorilor de performanță, ar permite să înțelegeți dacă mergeți în direcția corectă. Nu în ultimul rând, este importantă alegerea unei tehnologii care oferă oportunități de dezvoltare și avansare, ca un catalizator al întregii afaceri. Transformarea digitală este o cale lungă, de aceea ce se face azi trebuie îmbunătățit peste un an sau doi.”

Dezvoltarea afacerilor inovatoare

La conferință s-a făcut și o retrospectivă a ecosistemului de startup-uri din Moldova. În prezent, Fundația Startup Moldova urmărește 59 de startup-uri care lansează un produs sau serviciu în diferite domenii de activitate printr-o manieră inovatoare. Tot în cadrul reuniunii, 4 startup-uri fintech din Moldova („Paynet”, „Fagura”, „MyId” și „Trusty Digital”) și-au prezentat produsele în fața a 3 investitori străini. De asemenea, a fost lansat Acceleratorul Fintech destinat dezvoltatorilor de idei tehnologice pentru sectorul financiar. Acceleratorul se va desfășura în perioada noiembrie-decembrie și oferă participanților mai multe beneficii, printre care mentorat și coaching din partea liderilor din domeniu, spațiu de lucru colaborativ la Fintech HUB,  cunoașterea potențialilor clienți și investitori etc.

Echipele interesate se pot înscrie la Acceleratorul Fintech până pe 30 octombrie, accesând link-ul https://forms.gle/FfEsjUR9iFv6nkyE6.

Fintech Accelerator este implementat de Tekwill și Fintech HUB, cu suportul partenerilor maib și Mastercard.

Evenimentul „Fintech Moldova Conference 2022” a fost organizat de proiectul Fintech Moldova cu susținerea USAID în cadrul Programului MISRA, Guvernului Suediei, PNUD Moldova și Tekwill.

Partenerii principali ai evenimentului: maib și Mastercard.

Partenerii Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, EU4Business, SIBS România și QOOBISS.

Partenerii Bronze ai evenimentului: Silverbird și Fagura

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ДСНС

Atac masiv asupra Odesei: O mare parte a orașului a rămas fără electricitate, apă și încălzire

Noaptea trecută, regiunea Odesa a fost ținta unuia dintre cele mai puternice atacuri aeriene de până acum, a declarat șeful administrației militare regionale, Oleg Kiper. Potrivit acestuia, în unele zone s-au înregistrat întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

„Au fost afectate obiecte civile, precum și infrastructura energetică și industrială. În urma atacurilor au izbucnit incendii, au fost deteriorate clădiri administrative și obiecte energetice. Salvatorii lucrează la lichidarea consecințelor. În anumite zone ale regiunii se înregistrează întreruperi ale electricității”, a scris Kiper pe canalul său de Telegram.

Autoritățile ucrainene anunță că patru persoane au fost rănite.

Șeful administrației militare a orașului, Serghei Lysak, a precizat că, în urma bombardamentelor, o mare parte din Odessa a rămas fără electricitate, apă și încălzire.

Armata rusă a atacat, de asemenea, infrastructura critică și industrială din regiunea Nikolaev. În plus, infrastructura energetică din regiunile Kirovohrad și Herson a fost de asemenea vizată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Ion Ceban

Ceban critică modul de adoptare a bugetului: „Cu multe lacune, cu multe întrebări serioase”

Primarul municipiului Chișinău și liderul MAN, Ion Cean, a criticat modul în care s-a votat bugetul de stat pentru 2026, adoptat în prima lectură de Parlament aproape de miezul nopții. Edilul a subliniat că documentul a fost aprobat fără consultări publice și cu multe întrebări serioase rămase fără răspuns.

„Acel buget care nu a fost consultat practic deloc, cu nimeni. Cu multe lacune, cu multe deficiențe, cu multe întrebări… serioase. Și mi-aduc aminte cum ăștia strigau. Votează noaptea ca hoții. Hoții, hoții, numai hoții votează noaptea. Iată că acum e altfel. Acum e democratic. Aproape pro-european. Așa ca să nu-i vadă nimeni și nu tare să le acorde a atenție”, a spus Ceban pe rețelele de socializare.

Pe de altă parte, pereședintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a scris pe Facebook, că după 5 ore de dezbateri, bugetul pentru 2026, a fost construit pe baza realităților economice actuale și cu gândul la viitorul copiilor și economiei.

În 2026, vom adopta o nouă lege a salarizării, care va corecta inechitățile și va aduce îmbunătățiri pentru categoriile vulnerabile, inclusiv prin indemnizații. Prin Bugetul investițiilor responsabile venim cu măsuri care să genereze o creștere economică sustenabilă, astfel încât, ulterior, să putem majora veniturile în mod semnificativ și constant. Planul este să avem un buget suficient de mare pentru creșterea veniturilor tuturor – profesorilor, polițiștilor, medicilor, funcționarilor și tuturor celor care muncesc cinstit”, a spus deputatul.

Amintim că Parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, cu votul a 54 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. Documentul prevede majorarea salariului minim în sectorul bugetar, creșteri semnificative ale investițiilor și alocări sporite pentru domenii-cheie precum economia, educația, sănătatea și protecția socială. Potrivit autorilor, bugetul este orientat spre consolidarea rezilienței economice, dezvoltarea infrastructurii și stimularea competitivității sectorului privat.

Pentru anul 2026, veniturile bugetului de stat sunt estimate la peste 79,67 miliarde de lei, cu 5,1% mai mult față de anul curent. Cea mai mare parte a acestora — 91,4% — va proveni din taxe și impozite. Ministerul Finanțelor explică această evoluție printr-o creștere economică moderată, condiții externe favorabile și avansarea reformelor structurale.

Cheltuielile bugetare vor depăși 100,57 miliarde de lei, fiind cu circa 7% mai mari comparativ cu 2025. Autorii proiectului menționează că aproximativ 93% din cheltuielile planificate vor fi acoperite din resursele generale ale bugetului de stat, iar peste 5,7 miliarde de lei vor fi alocate proiectelor finanțate din surse externe.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Sursa: Știri.md

Parlamentul a votat bugetul 2026 în prima lectură: Mai mulți bani pentru economie, educație și sănătate

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Documentul prevede majorarea salariului minim în sectorul bugetar, creșteri semnificative ale investițiilor și alocări sporite pentru domenii-cheie precum economia, educația, sănătatea și protecția socială. Potrivit autorilor, bugetul este orientat spre consolidarea rezilienței economice, dezvoltarea infrastructurii și stimularea competitivității sectorului privat.

Venituri în creștere, cheltuieli mai mari

Pentru anul 2026, veniturile bugetului de stat sunt estimate la peste 79,67 miliarde de lei, cu 5,1% mai mult față de anul curent. Cea mai mare parte a acestora — 91,4% — va proveni din taxe și impozite. Ministerul Finanțelor explică această evoluție printr-o creștere economică moderată, condiții externe favorabile și avansarea reformelor structurale.

Cheltuielile bugetare vor depăși 100,57 miliarde de lei, fiind cu circa 7% mai mari comparativ cu 2025. Autorii proiectului menționează că aproximativ 93% din cheltuielile planificate vor fi acoperite din resursele generale ale bugetului de stat, iar peste 5,7 miliarde de lei vor fi alocate proiectelor finanțate din surse externe.

Accent pe investiții

Bugetul pentru 2026 pune un accent pronunțat pe investiții. Cheltuielile pentru investiții capitale sunt prognozate să crească cu 35,6% față de 2025 și să depășească 3 miliarde de lei — cel mai mare volum din ultimii ani. Fondurile sunt destinate realizării a 85 de proiecte, inclusiv de infrastructură rutieră, construcția de creșe, precum și reparația și dotarea grădinițelor.

De asemenea, sunt prevăzute 5,6 miliarde de lei din Planul de creștere al Uniunii Europene, care vor fi direcționate spre proiecte de investiții, infrastructură și reforme.

Cea mai mare pondere a investițiilor capitale — peste 47% — revine sectorului economiei, în valoare de circa 1,44 miliarde de lei. Din această sumă, 81,8% sunt destinate proiectelor de reabilitare a drumurilor, finanțate din surse externe. Alte 245 de milioane de lei vor fi alocate proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare.

Alocări pentru economie, educație și sănătate

Pentru serviciile de stat cu destinație generală sunt prevăzute alocații de 16,1 miliarde de lei, echivalentul a 16% din totalul cheltuielilor bugetare. Aproximativ 74% din această sumă va fi utilizată pentru programe de dezvoltare și activități sectoriale, inclusiv implementarea tehnologiilor informaționale, susținerea diasporei și sprijinirea financiară a unităților administrativ-teritoriale.

Domeniul economiei va beneficia de alocații în valoare de 14,85 miliarde de lei, cu 25,8% mai mult decât în 2025. Printre principalele direcții de finanțare se numără:

  • 1,06 miliarde de lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii;
  • 561,8 milioane de lei pentru generarea și stocarea energiei electrice;
  • 465,2 milioane de lei pentru Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural;
  • 284 milioane de lei pentru Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală.

Pentru ocrotirea sănătății sunt prevăzute 9,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 9,8% din totalul cheltuielilor bugetare. Fondurile vor fi utilizate pentru dezvoltarea unei rețele regionale integrate de servicii medicale, implementarea dosarelor electronice de sănătate, sisteme de monitorizare a medicamentelor și extinderea accesului la medicamente inovatoare.

Educația va beneficia de 21,94 miliarde de lei. Printre alocările specifice se numără 238 milioane de lei pentru alimentația gratuită a elevilor din treapta gimnazială, 35 milioane de lei pentru majorarea burselor elevilor și studenților și 41 milioane de lei pentru renovarea grădinițelor. Pentru domeniul protecției sociale sunt planificate cheltuieli de 22,47 miliarde de lei.

Salariul minim și deficitul bugetar

Proiectul bugetului prevede și majorarea salariului minim în sectorul bugetar, de la 5 500 la 6 300 de lei, începând cu anul 2026.

Potrivit estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor va înregistra un deficit de 20,9 miliarde de lei, care urmează să fie finanțat atât din surse interne, cât și externe.

Președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că „este esențial ca bugetul programat să fie valorificat la maximum” și a dat asigurări că gradul de executare a bugetului va fi monitorizat atent.

După definitivare și includerea propunerilor fracțiunilor parlamentare, comisiilor permanente și deputaților, proiectul legii bugetului de stat pentru 2026 urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

NM Espresso: doar unii vor primi compensații, Dodon pregătește un impeachment împotriva Maiei Sandu, iar Ceban și-a făcut test antidrog

Compensațiile de iarnă

În această iarnă, în Moldova, peste 605 mii de familii vor primi compensații. Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale Natalia Plugaru 53% dintre familii pot conta pe sume de la 800 la 1000 de lei. În același timp, 178 de mii de familii care au depus cereri au primit refuz. Ministra a subliniat de asemenea că compensațiile de iarnă rămân o măsură temporară.

Pe platforma compensatii.gov.md beneficiarii pot verifica deja mărimea compensațiilor acordate.


Tariful la energie electrică

ANRE consideră că, deocamdată, nu există motive pentru creșterea tarifelor la energia electrică. Astfel a comentat agenția informațiile despre o posibilă majorare a tarifului din cauza achizițiilor de urgență efectuate la prețuri înalte. ANRE a explicat că volumul achizițiilor de urgență a constituit doar 0,2% din consumul lunar. Iar instituția a dat asigurări că este prematur și neîntemeiat să se vorbească despre un impact al unei asemenea ponderi infime asupra prețurilor.


Ipoteca și credite

Banca Națională a redus rata de bază de la 6% la 5% anual, ceea ce va duce la scăderea dobânzilor la credite și depozite în băncile comerciale. BNM consideră că aceasta va contribui la «susținerea consumului și a investițiilor» și la reducerea inflației. Totuși, experții au menționat că cetățenii «nu vor simți efectul imediat».


Moldova și CEDO

Moldova a obținut «rezultate vizibile» în executarea hotărârilor CEDO, închizând 77% dintre dosarele aflate sub supravegherea Comitetului Miniștrilor, a declarat directoarea Departamentului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Claire Ovey. Ministrul Justiției Vladislav Cojuhari a subliniat că executarea rapidă și completă a hotărârilor CEDO «rămâne o prioritate» pentru Moldova.


Moldova și CSI

Parlamentul a aprobat denunțarea a încă trei acorduri în cadrul CSI, inclusiv acordul privind regimul fără vize, motiv pentru care cetățenii Tadjikistanului și Kârgâzstanului vor avea nevoie de viză pentru a intra în Moldova.


Sandu: Cipru

Președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială în Cipru, s-a întâlnit cu omologul său cipriot Nikos Christodoulides. Maia Sandu și-a exprimat speranța că, în perioada în care Cipru va deține președinția Consiliului UE, Chișinăul va reuși să atingă «progrese vizibile» pe calea integrării europene.

Maia Sandu i-a acordat de asemenea gradul special de chestor șefului Inspectoratului Național de Investigații Arcadie Catlabuga, soțul ministrei Agriculturii, Ludmila Catlabuga.


Dodon: impeachment împotriva Sandu

Socialiștii intenționează să inițieze procedura de impeachment împotriva Președintei Maia Sandu. Potrivit liderului PSRM Igor Dodon, decizia Maiei Sandu de a-i numi pe Dorin Recean și pe Nicu Popescu în calitate de emisari speciali contravine Constituției.

Administrația prezidențială a declarat că numirile lui Recean și Popescu corespund în totalitate regulamentului, iar afirmațiile lui Dodon sunt «neîntemeiate și iresponsabile».


Costiuc cu lapte în Parlament

Deputatul formațiunii «Democrația Acasă» Vasile Costiuc a adus lapte și brânză la ședința Parlamentului și a cerut audierea șefului ANSA în legătură cu retragerea din vânzare a produselor locale marcate «bio».

PAS a declarat că agenția a acționat «strict în limitele legii» și a cerut doar corectarea «etichetării incorecte», fără a interzice comercializarea produselor.


Ministerul Apărării: Transnistria, serviciu voluntar

Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a calificat drept «exagerate» relatările presei ucrainene privind o posibilă intensificare a activității ruse în Transnistria. Potrivit lui, speculațiile apar din cauza faptului că autoritățile constituționale nu controlează malul stâng, iar exercițiile permanente și «tragerile de zi și de noapte» din regiune au ca scop menținerea tensiunii.

Între timp, în Moldova se planifică pentru prima dată introducerea pregătirii militare voluntare pentru civili, ceea ce, potrivit Ministerului Apărării, va permite tuturor doritorilor «să îndeplinească misiunea de apărător al țării, așa cum prevede Constituția».


Ceban și testul antidrog

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, continuând tema drogurilor, a decis să facă un test rapid antidrog. El a remarcat că în farmaciile moldovenești astfel de teste nu se vând, spre deosebire de alte țări. Acolo, părinții pot cumpăra liber un test și îl pot face acasă. În același timp, a subliniat Ceban, problema drogurilor în Moldova «pune în pericol sănătatea copiilor și tinerilor».


Pe scurt

În Moldova au fost înăsprite regulile de deținere a armelor, iar evidența lor va fi transferată în format digital.

Femeile cu dizabilități care se confruntă cu violență vor putea primi asistență juridică gratuită apelând linia fierbinte pe WhatsApp.


Construcții haotice la Ciocana: reportaj NM

Locuitorii unui complex de blocuri cu înălțime mică din sectorul Ciocana al capitalei luptă de cinci luni cu un dezvoltator care, în opinia lor, încalcă reglementările planului urbanistic. Ei afirmă că, după finalizarea noilor clădiri, zece case se vor pomeni în umbră, iar străzile înguste nu vor face față fluxului de mașini ale celor 2 mii de noi locatari. Jurnalistul NM a fost la fața locului și a discutat cu locuitorii complexului. Mai multe detalii vedeți în reportajul video «Case lipite și apartamente fără lumină solară»


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Sursa: Observator News

Salarii mai mari pentru bugetari de la 1 ianuarie

Bugetarii cu salarii mai mici de 6 300 de lei vor primi compensații suplimentare, astfel încât veniturile lor să ajungă la nivelul salariului minim pe economie. Parlamentul a votat în prima lectură modificări la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Ajustările sunt determinate de majorarea salariului minim pe țară, care va constitui 6 300 de lei începând cu anul 2026. Astfel, salariații din unitățile bugetare al căror salariu lunar, calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă, este mai mic decât 6 300 de lei, vor beneficia de plăți compensatorii. Aceasta va acoperi diferența până la 6 300 de lei și va fi recalculată în funcție de orele efectiv lucrate.

Noile reguli ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Potrivit proiectului de lege, salariul minim în sectorul bugetar a crescut constant în ultimii ani – de la 2 000 de lei în 2020, până la 6 300 de lei în 2026.

Proiectul de lege mai prevede acordarea unui spor cu caracter specific pentru activitățile speciale de organizare și coordonare a planificării managementului crizelor și al crizelor majore realizate de personalul Centrului Național de Management al Crizelor. De asemenea, documentul include acordarea unor clase de salarizare suplimentare angajaților Centrului.

Proiectul urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Pentru anul următor, salariul mediu este estimat să ajungă la 17.400 de lei, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 1.300 de lei – peste 11% comparativ cu 2025.

Amintim că, Guvernul a aprobat, pe 4 decembrie, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026. Salariul minim pe economie va constitui 6 300 de lei în 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 800 de lei față de anul curent. În același timp, sindicatele solicită ca acesta să fie majorat la 8 050 lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: