Conferința Fintech Moldova 2022: agenda digitală și cadrul regulator, obiectivele Băncii Naționale și sistemele inovative de plăți

Pe 30 Septembrie, la Chișinău a avut loc „Fintech Moldova Conference 2022” – cel mai important eveniment în domeniul tehnologiilor financiare. Conferința a adunat, pe aceeași platformă, peste 270 de participanți din 60 de organizații. Evenimentul a pus premisele pentru inițierea unui dialog de business, asigurarea unui cadru instituțional pentru prezentarea proiectelor inovatoare și s-a axat pe rolul domeniului fintech pentru incluziunea financiară în contextul global complicat.

30 de speakeri din Moldova, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA și alte state – experți în domeniu, autorități, fondatori de startup-uri, investitori locali și internaționali – au urcat pe scena conferinței pentru a discuta despre cadrul regulator fintech în Moldova, ultimele tendințe în digitalizarea sectorului financiar, provocările și oportunitățile pe piața fintech din lume în perioada post-pandemică, dar și despre inovațiile în sistemele de plăți.

 

Ștefan Nistor, Fondator și Coordonator Fintech Moldova: „Al patrulea an la rând, „Fintech Moldova Conference” reușește să reunească două dintre cele mai importante sectoare din Republica Moldova: Tech și Finanțe. Suntem bucuroși să vedem din ce în ce mai multe soluții fintech pe piața din Moldova dezvoltate atât de bănci, cât și de prestatorii non-bancari. Ne bucură faptul că avem și interes din partea dezvoltatorilor din afara țării de a participa pe piața din Moldova cu soluții fintech create și testate pe piețele din Europa. Avem din ce în ce mai mulți parteneri din afara Moldovei și ne propunem ca în următorii ani conferința să devină un eveniment de importanță regională. Fintech a devenit un subiect important în Moldova în ultimii 4 ani, atât pentru organizațiile financiare tradiționale,  cât și pentru autorități și partenerii de dezvoltare externi. Acesta este un lucru bun pentru consumatorii de servicii sau produse financiare din Moldova, care vor să beneficieze de aceeași experiență ca și consumatorii din vest, pentru prestatorii de produse financiare care vor să aibă cele mai bune metode a interacționa și construi relații pe termen lung cu consumatorii și pentru autoritățile care vor să creeze un mediu competitiv pentru sectorul financiar.”

 

Digitalizarea serviciilor publice și financiare a devenit o prioritate și în activitatea Guvernului Republicii Moldova. Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, a menționat în discursul său de la eveniment rolul proiectelor fintech, avantajele și beneficiile pe care le aduce digitalizarea cetățenilor în interacțiunea acestora cu statul. În ultimii ani, cu suportul domeniului fintech, eforturile guvernului au fost direcționate spre modernizarea serviciilor guvernamentale, lansarea proiectelor digitale noi, completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu, aspecte care asigură calea către transformarea digitală a societății din Republica Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare: „Avem nevoie de o aliniere a tuturor sectoarelor pentru agenda digitală a țării noastre. Fintech a fost întotdeauna cel mai inovator sector, având resursele și capacitățile necesare de a atrage cei mai inovatori specialiști. Pentru Guvern este un lucru necesar, întrucât noi ne dorim să avem aceeași experiență cu serviciile publice, așa cum o au cetățenii când merg la ghișeele băncii.”

În Republica Moldova aproximativ 75% dintre cetățeni dețin carduri bancare, însă doar 20%dintre ei folosesc cardul pentru a achita online. Așa sau altfel, sectorul financiar este unul din cei mai mari consumatori de servicii IT, iar facilitarea relației dintre aceste 2 sectoare este o prioritate pentru ATIC. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: „Open Banking”, „Regulatory Sandbox” și „Instant Payment System”.

Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC: „Fintech rămâne o prioritate pentru sectorul IT, cei din ATIC și Tekwill, pentru că am văzut schimbări majore în ultimii ani în domeniul respectiv în Moldova. Sunt business-uri noi care se dezvoltă, soluții noi, bănci care se digitalizează, este Guvernul care oferă servicii noi digitale, inclusiv  în domeniul plăților. Am încercat să aducem la conferință actori din sectorul public și privat, ca să facă un schimb de experiență, ca unii dintre ei poate să-și găsească clienți noi pentru soluțiile pe care le dezvoltă. Am încercat să aducem tot ecosistemul împreună, pentru că ei sunt cei care inovează într-o formulă de tehnologii, plus în domeniul financiar.”

Obiectivele Băncii Naționale pentru dezvoltarea domeniului de plăți din RM

În vederea modernizării domeniului de plăți din RM, Banca Națională a Moldovei a anunțat o serie de acțiuni pentru următoarea perioadă. Printre direcțiile de dezvoltare se numără „Plățile Instant”, care va fi dat în exploatare începând cu februarie 2024 și va crea premise pentru dezvoltarea eficientă a plăților inovative, inclusiv a celor mobile, cu decontare imediată și posibilitatea reutilizării imediate a fondurilor. BNM a prioritizat și alte obiective ca implementarea „Open Banking”, aderarea Moldovei la zona SEPA sau proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Victor Șușu, Directorul Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei: „Dezvoltarea domeniului de plăți și modernizarea serviciilor de plată reprezintă unul din obiectivele de bază ale Băncii Naționale a Moldovei. Experiența internațională demonstrează că inovarea continuă în domeniul plăților, dezvoltarea de noi produse și crearea oportunităților de acces pe piața a unor noi jucători competitivi este posibilă doar prin asigurarea a 2 condiții esențiale: un cadru de reglementare solid și armonizat la cerințele pieței internaționale și o infrastructură a plăților modernă, eficientă și sigură. În vederea asigurării celor 2 condiții, BNM derulează în prezent următoarele proiecte importante în domeniul plăților: implementarea schemei de plăți instant, asigurarea premiselor necesare aderării Prestatorilor de servicii de plată la zona SEPA) și implementarea directivei serviciilor de plată (PSD2) și a cadrului de reglementare conex.”

Cadrul regulator și dezvoltarea strategică

„Fintech Moldova Conference 2022” a adus în discuție și dialogul cu privire la cadrul regulator din Moldova, care are menirea să sprijine tehnologiile moderne pe piața financiară, menținând, în același timp,  un nivel de protecție adecvat și încrederea clienților. Printre dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale au fost evidențiate „Open Banking”, „Regulatory Sandbox”, „Instant Payment System” etc.

Eugen Ghilețchi, Șef Componenta Reforma sectorului financiar, Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale (MISRA): „Prin intermediul Programului USAID MISRA lucrăm împreună cu Banca Națională a Moldovei și cu ceilalți regulatori din sistem pentru a identifica modelele optime de reglementare a inovațiilor în domeniul fintech. Aici se adună liderii de opinie din domeniu și, astfel, se generează multe idei care pot fi transpuse în practică de către actorii privați, prin îmbunătățirea produselor lor, sau de către actorii publici – prin implementarea unor politici mai bune pentru susținerea acestui sector.”

Ion Coșuleanu, consultant PNUD în domeniul transformării digitale: „Programul Națiunilor Unite susține Guvernul Republicii Moldova în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare digitală, iar fiecare din cele șase obiective majore ale strategiei are la bază domeniul fintech, mai ales că majoritatea cetățenilor preferă tot mai mult plățile digitale. Strategia prevede și necesitatea reglementării soluțiilor fintech, pentru ca tehnologiile financiare să își poată valorifica potențialul pe deplin.”

Contextul regional și digitalizarea sectorului financiar

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Aceste aspecte au schimbat și modul în care clienții relaționează cu instituțiile bancare, astfel că acum consumatorii preferă să devină clienți ai băncilor care pot furniza servicii financiare și bancare prin intermediul diverselor soluții digitale. În acest moment, băncile sunt în plin proces de transformare digitală, iar platformele bancare au devenit principalul canal de comunicare și interacțiune cu consumatorii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta Comitetului de Conducere maib: „Suntem dedicați să le oferim clienților o experiență digitală de neprețuit a fiecărui produs, comoditate în deservire oriunde ar fi și orice ar face, siguranță și rapiditate. Nu putem separa digitalizarea de afaceri, pentru că în prezent, o afacere nu mai este relevantă fără o prezență digitală puternică. Dacă acum doi ani, compania noastră avea doar circa 10%  din clienți în mediul online, astăzi această cifră este de 80%și continuă să crească. Trebuie să conștientizăm care sunt cerințele și așteptările clientului, să le anticipăm și devansăm.”

Mircea Flămânzeanu, Ecosystem Sales Director at Fintechos: „Pentru a beneficia de transformare digitală, este necesară o configurare corectă din perspectiva resurselor umane, a cunoștințelor și a proceselor – o imagine de ansamblu clară a tuturor acestor componente. Altfel, o tranziție  dinspre transformarea digitală către avantajele comerciale ale companiei și stabilirea indicatorilor de performanță, ar permite să înțelegeți dacă mergeți în direcția corectă. Nu în ultimul rând, este importantă alegerea unei tehnologii care oferă oportunități de dezvoltare și avansare, ca un catalizator al întregii afaceri. Transformarea digitală este o cale lungă, de aceea ce se face azi trebuie îmbunătățit peste un an sau doi.”

Dezvoltarea afacerilor inovatoare

La conferință s-a făcut și o retrospectivă a ecosistemului de startup-uri din Moldova. În prezent, Fundația Startup Moldova urmărește 59 de startup-uri care lansează un produs sau serviciu în diferite domenii de activitate printr-o manieră inovatoare. Tot în cadrul reuniunii, 4 startup-uri fintech din Moldova („Paynet”, „Fagura”, „MyId” și „Trusty Digital”) și-au prezentat produsele în fața a 3 investitori străini. De asemenea, a fost lansat Acceleratorul Fintech destinat dezvoltatorilor de idei tehnologice pentru sectorul financiar. Acceleratorul se va desfășura în perioada noiembrie-decembrie și oferă participanților mai multe beneficii, printre care mentorat și coaching din partea liderilor din domeniu, spațiu de lucru colaborativ la Fintech HUB,  cunoașterea potențialilor clienți și investitori etc.

Echipele interesate se pot înscrie la Acceleratorul Fintech până pe 30 octombrie, accesând link-ul https://forms.gle/FfEsjUR9iFv6nkyE6.

Fintech Accelerator este implementat de Tekwill și Fintech HUB, cu suportul partenerilor maib și Mastercard.

Evenimentul „Fintech Moldova Conference 2022” a fost organizat de proiectul Fintech Moldova cu susținerea USAID în cadrul Programului MISRA, Guvernului Suediei, PNUD Moldova și Tekwill.

Partenerii principali ai evenimentului: maib și Mastercard.

Partenerii Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, EU4Business, SIBS România și QOOBISS.

Partenerii Bronze ai evenimentului: Silverbird și Fagura

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Serviciul Vamal

Maximum 10 perechi de încălțăminte și 3 blănuri. Lista bunurilor pentru care nu trebuie să plătiți taxe dacă reveniți cu traiul în Moldova

Moldovenii din străinătate care revin pentru a se stabili în Republica Moldova nu vor fi nevoiți să plătească drepturi de import pentru tehnică de bucătărie, haine, instrumente și alte bunuri pe care le pot aduce acasă. O hotărâre de Guvern, care prevede lista bunurilor scutite de aceste taxe, a fost elaborată de Ministerul Finanțelor și urmează să fie aprobată de Cabinetul de miniștri.

Potrivit proiectului, bunurile scutite de plata drepturilor de import pentru cetățenii care revin cu traiul permanent în Republica Moldova includ îmbrăcăminte, ceasuri, ustensile și tehnică de bucătărie, dar și televizoare, trotinete electrice, aparate de filmat, instrumente muzicale, etc.

În același timp, documentul stabilește cantitățile sau numărul maxim de unități admise pentru bunurile scutite. De exemplu, limita în cazul încălțămintei este de 10 perechi, iar pentru blănuri – 3 unități.

Existența unei liste exhaustive a obiectelor de uz personal va permite delimitarea bunurilor care pot beneficia de scutire de la plata drepturilor de import, în vederea aplicării uniforme a cadrului normativ în domeniu. Totodată, aceasta va contribui la simplificarea formalităților vamale în cadrul controlului vamal prin stabilirea regimului juridic aplicabil bunurilor introduse pe teritoriul vamal”, se arată în document.

NU-48-MF-2026_0 by Ana-Maria

Amintim că, în decembrie 2025, deputații au adoptat, de asemenea, un proiect de lege prin care moldovenii care revin în țară vor putea fi scutiți de taxe la importul automobilelor, dacă vehiculele au o vechime de până la 10 ani, o valoare de până la 550 000 de lei și capacitatea cilindrică de până la 3 000 cm³.

A trecut sau nu a trecut Vettingul? Procurorul general interimar Machidon nu a întrunit voturile necesare pentru o decizie

Completul Comisiei de evaluare a procurorilor nu a votat în unanimitate proiectul de raport în cazul procurorului general interimar, Alexandru Machidon. Conform procedurii, raportul include concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării. Astfel, raportul va fi examinat și aprobat de Comisia de evaluare. Anunțul a fost făcut pe 16 februarie de Comisia de Evaluare a Procurorilor, care a precizat că rezultatul evaluării integrității etice și financiare va fi publicat în termen de 30 de zile lucrătoare. Menționăm că, până la finalizarea evaluării externe, numirea lui Machidon în funcția de procuror general este suspendată temporar, deși a câștigat concursul în august 2025.

Potrivit Comisiei, „rezultatul evaluării integrității etice și financiare a procurorului general interimar, Alexandru Machidon, va fi publicat în termen de 30 de zile lucrătoare”.

„Membrii Completului de evaluare A nu au întrunit unanimitatea necesară de voturi pentru aprobarea proiectului de raport. (…) În situația în care membrii Completului de evaluare nu votează unanim, raportul cu privire la evaluare se examinează de Comisia de evaluare. În termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la recepționare, raportul se aprobă cu votul majorității membrilor Comisiei, incluzând cel puțin trei membri internaționali”, a declarat Comisia de Evaluare a Procurorilor.

***

Machidon a fost audiat prima dată de Comisia Vetting pe 10 decembrie 2025. Membrii Comisiei și-au exprimat îngrijorarea față de achiziția, în 2018, a unui apartament de 65 m², cumpărat de Machidon cu suma de 34.000 de euro, aproximativ 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței. Machidon a explicat că prețul redus se datora problemelor tehnice ale blocului, amplasării într-o zonă dezavantajoasă și necesității urgente de vânzare. Comisia a declarat că, în urma audierii, au fost identificate aspecte care necesitau clarificări suplimentare, motiv pentru care a fost decisă o nouă audiere.

A doua audiere a avut loc pe 13 ianuarie, cu ușile închise. Urmare a audierii, Comisia de Evaluare a Procurorilor declara că Completul A urmează să elaboreze un raport de evaluare care va include faptele relevante, motivele și concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării. Raportul se aprobă cu votul unanim al membrilor Completului în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data audierii.

Funcția de șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă la sfârșitul lunii mai 2025, după ce Ion Munteanu a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție. Concursul organizat ulterior de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost câștigat de Alexandru Machidon, care a fost numit procuror general interimar prin decret prezidențial. Potrivit legislației, Machidon își poate exercita mandatul deplin de procuror general doar după promovarea evaluării externe. După finalizarea Vettingului, raportul Comisiei este transmis CSP, care decide validarea sau invalidarea rezultatului. Dacă va promova evaluarea, șefa statului urmează să-l numească în funcție prin decret. Legea îi permite șefei statului să respingă o singură dată candidatura procurorului general, însă, în cazul în care CSP insistă asupra aceluiași candidat, decretul de numire devine obligatoriu.

În cazul nepromovării Vettingului, raportul Comisiei este transmis CSP, care poate decide încetarea mandatului și aplicarea interdicțiilor prevăzute de lege, inclusiv pentru ocuparea funcțiilor de demnitate publică, pe o perioadă de 5–7 ani. De asemenea, în acest caz, poate fi organizat un nou concurs pentru funcția de procuror general.

Mai multe despre Vettingul procurorilor și judecătorilor, NewsMaker a scris – AICI.

Moldova, sub Cod portocaliu și galben de ninsori și vânt puternic

Ninsori puternice, lapoviță și rafale de vânt de până la 20 m/s sunt prognozate în Republica Moldova începând cu seara de 17 februarie. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod portocaliu și Cod galben de precipitații, valabile până pe 18 februarie, ora 17:00. Meteorologii anunță răcire accentuată a vremii, vizibilitate redusă și formarea ghețușului pe drumuri.

Potrivit Serviciul Hidrometeorologic de Stat, în zonele aflate sub Cod portocaliu sunt prognozate precipitații puternice sub formă de ninsoare și lapoviță, cu cantități de 20–35 l/m². În regiunile vizate de Cod galben va ninge însemnat cantitativ, fiind estimate 7–19 l/m².

De asemenea, pe arii extinse, vântul nord-vestic va sufla în rafale de până la 15–20 m/s, va viscoli zăpada și va reduce vizibilitatea. Pe drumuri se va forma ghețuș, iar izolat sunt posibile depuneri de lapoviță și polei.

Sinopticienii precizează că avertizarea ar putea fi actualizată în funcție de evoluția fenomenelor meteorologice.

Separat, Primăria Chișinău a anunțat că autoritățile municipale sunt pregătite să intervină în teren, dacă situația o va impune. Locuitorii capitalei sunt îndemnați ca, în cazul apariției unor situații problematice, să apeleze Dispeceratul Central Municipal sau numărul unic de urgență 112.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Aproape toți banii alocați în 2025 pentru reparația și întreținerea drumurilor – cheltuiți. Munteanu: „Țara s-a transformat într-un șantier”

Anul trecut, banii alocați din Fondul rutier pentru întreținerea și reparația drumurilor publice naționale au fost valorificați aproape integral. Din totalul de circa 2,59 miliarde de lei prevăzuți pentru 2025, au fost cheltuite aproximativ 2,51 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 96,7% din buget. Datele au fost prezentate pe 16 februarie, în cadrul ședinței Consiliului Fondului Rutier, prezidată de premierul Alexandru Munteanu.

„Țara noastră s-a transformat într-un șantier și aceasta bucură. Trebuie să facem drumuri bune în continuare, să avem acces bun în toate localitățile și să muncim activ, așa încât lucrările să avanseze cât mai repede”, a spus Premierul Munteanu. 

Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor,  suma valorificată pentru toate lucrările executate este de circa 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie-decembrie 2025, ceea ce constituie 96,7%. Pentru întreținerea drumurilor publice naționale au fost alocate 802,5 milioane de lei.

Printre măsurile realizate se numără intervențiile pentru întreținerea drumurilor publice naționale pe timp de vară și de iarnă, lucrări de amenajare a stațiilor pentru pasageri, amenajarea sensurilor giratorii, a intersecțiilor și a trecerilor pentru pietoni.

De asemenea, din suma totală, pentru reconstrucția și reparația drumurilor publice naționale și a construcțiilor inginerești au fost alocate mijloace financiare în mărime de 1,1 miliarde de lei, iar pentru executarea lucrărilor de proiectare și evaluare a drumurilor și procurarea terenurilor s-au cheltuit peste 61 de milioane de lei.

La ședință a mai fost discutat Planul de activitate al Consiliului Fondului Rutier pentru anul 2026, precum și proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor Fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

În anul curent, pentru drumurile publice naționale a fost alocat un buget inițial de circa 1,8 miliarde de lei, destinat, prioritar, pentru îmbunătățirea condițiilor de circulație și creșterea siguranței în trafic.

Premierul Alexandru Munteanu a menționat necesitatea de a folosi tehnologii moderne la executarea lucrărilor asupra infrastructurii de drumuri, astfel încât acestea să fie cât mai rezistente.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Lumina se scumpește?/Copiii cu cetățenie română rămân fără alocații? Cum va fi vremea în februarie?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— România va fi observator la prima ședință a „Consiliului Păcii”
— Săptămâna aceasta: ninsori, frig și polei în toată Moldova
— Tarifele la electricitate ar putea crește
— Ședința în dosarul „Frauda bancară”, amânată. Plahotniuc, în continuare bolnav?
— Primăria Chișinău trimite 15 echipe pentru a acoperi gropile de pe străzi
— Gospodării fără lumină și polei pe unele drumuri din cauza vremii
— Primării mai puține, servicii mai bune? Mituri și realități despre comasarea localităților
— Copiii moldoveni care dețin cetățenie română pot rămâne fără alocații?
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: