Conferința Fintech Moldova 2022: agenda digitală și cadrul regulator, obiectivele Băncii Naționale și sistemele inovative de plăți

Pe 30 Septembrie, la Chișinău a avut loc „Fintech Moldova Conference 2022” – cel mai important eveniment în domeniul tehnologiilor financiare. Conferința a adunat, pe aceeași platformă, peste 270 de participanți din 60 de organizații. Evenimentul a pus premisele pentru inițierea unui dialog de business, asigurarea unui cadru instituțional pentru prezentarea proiectelor inovatoare și s-a axat pe rolul domeniului fintech pentru incluziunea financiară în contextul global complicat.

30 de speakeri din Moldova, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA și alte state – experți în domeniu, autorități, fondatori de startup-uri, investitori locali și internaționali – au urcat pe scena conferinței pentru a discuta despre cadrul regulator fintech în Moldova, ultimele tendințe în digitalizarea sectorului financiar, provocările și oportunitățile pe piața fintech din lume în perioada post-pandemică, dar și despre inovațiile în sistemele de plăți.

 

Ștefan Nistor, Fondator și Coordonator Fintech Moldova: „Al patrulea an la rând, „Fintech Moldova Conference” reușește să reunească două dintre cele mai importante sectoare din Republica Moldova: Tech și Finanțe. Suntem bucuroși să vedem din ce în ce mai multe soluții fintech pe piața din Moldova dezvoltate atât de bănci, cât și de prestatorii non-bancari. Ne bucură faptul că avem și interes din partea dezvoltatorilor din afara țării de a participa pe piața din Moldova cu soluții fintech create și testate pe piețele din Europa. Avem din ce în ce mai mulți parteneri din afara Moldovei și ne propunem ca în următorii ani conferința să devină un eveniment de importanță regională. Fintech a devenit un subiect important în Moldova în ultimii 4 ani, atât pentru organizațiile financiare tradiționale,  cât și pentru autorități și partenerii de dezvoltare externi. Acesta este un lucru bun pentru consumatorii de servicii sau produse financiare din Moldova, care vor să beneficieze de aceeași experiență ca și consumatorii din vest, pentru prestatorii de produse financiare care vor să aibă cele mai bune metode a interacționa și construi relații pe termen lung cu consumatorii și pentru autoritățile care vor să creeze un mediu competitiv pentru sectorul financiar.”

 

Digitalizarea serviciilor publice și financiare a devenit o prioritate și în activitatea Guvernului Republicii Moldova. Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, a menționat în discursul său de la eveniment rolul proiectelor fintech, avantajele și beneficiile pe care le aduce digitalizarea cetățenilor în interacțiunea acestora cu statul. În ultimii ani, cu suportul domeniului fintech, eforturile guvernului au fost direcționate spre modernizarea serviciilor guvernamentale, lansarea proiectelor digitale noi, completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu, aspecte care asigură calea către transformarea digitală a societății din Republica Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare: „Avem nevoie de o aliniere a tuturor sectoarelor pentru agenda digitală a țării noastre. Fintech a fost întotdeauna cel mai inovator sector, având resursele și capacitățile necesare de a atrage cei mai inovatori specialiști. Pentru Guvern este un lucru necesar, întrucât noi ne dorim să avem aceeași experiență cu serviciile publice, așa cum o au cetățenii când merg la ghișeele băncii.”

În Republica Moldova aproximativ 75% dintre cetățeni dețin carduri bancare, însă doar 20%dintre ei folosesc cardul pentru a achita online. Așa sau altfel, sectorul financiar este unul din cei mai mari consumatori de servicii IT, iar facilitarea relației dintre aceste 2 sectoare este o prioritate pentru ATIC. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: „Open Banking”, „Regulatory Sandbox” și „Instant Payment System”.

Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC: „Fintech rămâne o prioritate pentru sectorul IT, cei din ATIC și Tekwill, pentru că am văzut schimbări majore în ultimii ani în domeniul respectiv în Moldova. Sunt business-uri noi care se dezvoltă, soluții noi, bănci care se digitalizează, este Guvernul care oferă servicii noi digitale, inclusiv  în domeniul plăților. Am încercat să aducem la conferință actori din sectorul public și privat, ca să facă un schimb de experiență, ca unii dintre ei poate să-și găsească clienți noi pentru soluțiile pe care le dezvoltă. Am încercat să aducem tot ecosistemul împreună, pentru că ei sunt cei care inovează într-o formulă de tehnologii, plus în domeniul financiar.”

Obiectivele Băncii Naționale pentru dezvoltarea domeniului de plăți din RM

În vederea modernizării domeniului de plăți din RM, Banca Națională a Moldovei a anunțat o serie de acțiuni pentru următoarea perioadă. Printre direcțiile de dezvoltare se numără „Plățile Instant”, care va fi dat în exploatare începând cu februarie 2024 și va crea premise pentru dezvoltarea eficientă a plăților inovative, inclusiv a celor mobile, cu decontare imediată și posibilitatea reutilizării imediate a fondurilor. BNM a prioritizat și alte obiective ca implementarea „Open Banking”, aderarea Moldovei la zona SEPA sau proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Victor Șușu, Directorul Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei: „Dezvoltarea domeniului de plăți și modernizarea serviciilor de plată reprezintă unul din obiectivele de bază ale Băncii Naționale a Moldovei. Experiența internațională demonstrează că inovarea continuă în domeniul plăților, dezvoltarea de noi produse și crearea oportunităților de acces pe piața a unor noi jucători competitivi este posibilă doar prin asigurarea a 2 condiții esențiale: un cadru de reglementare solid și armonizat la cerințele pieței internaționale și o infrastructură a plăților modernă, eficientă și sigură. În vederea asigurării celor 2 condiții, BNM derulează în prezent următoarele proiecte importante în domeniul plăților: implementarea schemei de plăți instant, asigurarea premiselor necesare aderării Prestatorilor de servicii de plată la zona SEPA) și implementarea directivei serviciilor de plată (PSD2) și a cadrului de reglementare conex.”

Cadrul regulator și dezvoltarea strategică

„Fintech Moldova Conference 2022” a adus în discuție și dialogul cu privire la cadrul regulator din Moldova, care are menirea să sprijine tehnologiile moderne pe piața financiară, menținând, în același timp,  un nivel de protecție adecvat și încrederea clienților. Printre dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale au fost evidențiate „Open Banking”, „Regulatory Sandbox”, „Instant Payment System” etc.

Eugen Ghilețchi, Șef Componenta Reforma sectorului financiar, Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale (MISRA): „Prin intermediul Programului USAID MISRA lucrăm împreună cu Banca Națională a Moldovei și cu ceilalți regulatori din sistem pentru a identifica modelele optime de reglementare a inovațiilor în domeniul fintech. Aici se adună liderii de opinie din domeniu și, astfel, se generează multe idei care pot fi transpuse în practică de către actorii privați, prin îmbunătățirea produselor lor, sau de către actorii publici – prin implementarea unor politici mai bune pentru susținerea acestui sector.”

Ion Coșuleanu, consultant PNUD în domeniul transformării digitale: „Programul Națiunilor Unite susține Guvernul Republicii Moldova în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare digitală, iar fiecare din cele șase obiective majore ale strategiei are la bază domeniul fintech, mai ales că majoritatea cetățenilor preferă tot mai mult plățile digitale. Strategia prevede și necesitatea reglementării soluțiilor fintech, pentru ca tehnologiile financiare să își poată valorifica potențialul pe deplin.”

Contextul regional și digitalizarea sectorului financiar

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Aceste aspecte au schimbat și modul în care clienții relaționează cu instituțiile bancare, astfel că acum consumatorii preferă să devină clienți ai băncilor care pot furniza servicii financiare și bancare prin intermediul diverselor soluții digitale. În acest moment, băncile sunt în plin proces de transformare digitală, iar platformele bancare au devenit principalul canal de comunicare și interacțiune cu consumatorii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta Comitetului de Conducere maib: „Suntem dedicați să le oferim clienților o experiență digitală de neprețuit a fiecărui produs, comoditate în deservire oriunde ar fi și orice ar face, siguranță și rapiditate. Nu putem separa digitalizarea de afaceri, pentru că în prezent, o afacere nu mai este relevantă fără o prezență digitală puternică. Dacă acum doi ani, compania noastră avea doar circa 10%  din clienți în mediul online, astăzi această cifră este de 80%și continuă să crească. Trebuie să conștientizăm care sunt cerințele și așteptările clientului, să le anticipăm și devansăm.”

Mircea Flămânzeanu, Ecosystem Sales Director at Fintechos: „Pentru a beneficia de transformare digitală, este necesară o configurare corectă din perspectiva resurselor umane, a cunoștințelor și a proceselor – o imagine de ansamblu clară a tuturor acestor componente. Altfel, o tranziție  dinspre transformarea digitală către avantajele comerciale ale companiei și stabilirea indicatorilor de performanță, ar permite să înțelegeți dacă mergeți în direcția corectă. Nu în ultimul rând, este importantă alegerea unei tehnologii care oferă oportunități de dezvoltare și avansare, ca un catalizator al întregii afaceri. Transformarea digitală este o cale lungă, de aceea ce se face azi trebuie îmbunătățit peste un an sau doi.”

Dezvoltarea afacerilor inovatoare

La conferință s-a făcut și o retrospectivă a ecosistemului de startup-uri din Moldova. În prezent, Fundația Startup Moldova urmărește 59 de startup-uri care lansează un produs sau serviciu în diferite domenii de activitate printr-o manieră inovatoare. Tot în cadrul reuniunii, 4 startup-uri fintech din Moldova („Paynet”, „Fagura”, „MyId” și „Trusty Digital”) și-au prezentat produsele în fața a 3 investitori străini. De asemenea, a fost lansat Acceleratorul Fintech destinat dezvoltatorilor de idei tehnologice pentru sectorul financiar. Acceleratorul se va desfășura în perioada noiembrie-decembrie și oferă participanților mai multe beneficii, printre care mentorat și coaching din partea liderilor din domeniu, spațiu de lucru colaborativ la Fintech HUB,  cunoașterea potențialilor clienți și investitori etc.

Echipele interesate se pot înscrie la Acceleratorul Fintech până pe 30 octombrie, accesând link-ul https://forms.gle/FfEsjUR9iFv6nkyE6.

Fintech Accelerator este implementat de Tekwill și Fintech HUB, cu suportul partenerilor maib și Mastercard.

Evenimentul „Fintech Moldova Conference 2022” a fost organizat de proiectul Fintech Moldova cu susținerea USAID în cadrul Programului MISRA, Guvernului Suediei, PNUD Moldova și Tekwill.

Partenerii principali ai evenimentului: maib și Mastercard.

Partenerii Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, EU4Business, SIBS România și QOOBISS.

Partenerii Bronze ai evenimentului: Silverbird și Fagura

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Grosu, despre intenția Olesei Stamate de a candida la parlamentare: „Gălăgie care nu trebuie să ne sustragă”

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a comentat intenția deputatei neafiliate Olesea Stamate – exclusă anterior din PAS în urma scandalului privind legea amnistiei – de a participa la alegerile parlamentare din toamnă în calitate de candidat independent.

În cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, Grosu a declarat că preocuparea sa principală este actuala echipă PAS.

„Sincer să vă spun, preocuparea mea principală este Partidul Acțiune și Solidaritate. Dumneavoastră ați spus foarte corect – a fost parte din echipă și cu asta e spus totul. Preocuparea mea este echipa PAS, echipa pe care noi am reușit să o atragem, oamenii de rezonanță, cu prestație publică foarte bună, care nu a lunecat de valori de pe parcursul pe care noi l-am setat, care nu caută scuze, nu inventează diferite piste greșite și false. Preocuparea mea e despre oamenii aceștia și parcursul european. În rest e fon, așa, gălăgie care nu trebuie să ne sustragă de la obiectivul nostru principal”, a subliniat Igor Grosu.

Amintim că deputata neafiliată Olesea Stamate a anunțat că va concura la alegerile parlamentare din această toamnă, în calitate de candidat independent. Totodată, politiciana a comunicat că urmează să înceapă lucrul pentru constituirea unei noi formațiuni politice pro-europene. Precizările au fost făcute într-un mesaj video publicat pe 20 iulie.

Olesea Stamate a fost aleasă deputat în urma alegerilor parlamentare anticipate din 2021, pe lista Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS).

Pe 4 aprilie 2025, aceasta a fost exclusă din PAS. În aceeași zi, formațiunea i-a cerut să-și depună mandatul de deputat.

Decizia PAS a fost luată în contextul scandalului privind eliberarea mai multor condamnați pe viață, acuzați de crime grave. Formațiunea de guvernământ susține că, pe vremea când era președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate ar fi promovat amendamente la Legea amnistiei și Codul penal, care au permis eliberarea acestora. Deputata neagă acuzațiile și spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Ea propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă, însă inițiativa a fost respinsă de majoritatea PAS.

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea PAS. Ea a anunțat atunci că își va continua activitatea ca deputat, doar că neafiliat. Ulterior, parlamentara a declarat public că a contestat în instanță decizia PAS de a o exclude din partid.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

(VIDEO) Autoritățile, împotriva FSB-ului/România „nu-i datorează nimic” lui Ceban/2 fete eliberate la Bender

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— Fosta judecătoare Victoria Sanduța se vrea deputat
— Fotbalistul Maxim Potîrniche răspunde criticilor: vom reuși, în ciuda lor
— Ministra de Externe a României vine la Chișinău
— Ministrul Culturii, despre concertul lui Usatîi: un act de nesimțire
— Două copile izolate într-un apartament din Bender
— Cățelul cu labele tăiate, o nouă șansă la viață
— Elevii din clasele I-IX vor primi câte o mie de lei
— Chișinăuienii, despre interdicția de intrare în România aplicată lui Ion Ceban
— Chișinăul acuză Moscova de provocări după reținerea unui moldovean
— MAE București, către Ceban:  nu suntem obligați să dăm explicații
— Reacțiile deputaților PAS care nu s-au regăsit în lista pentru parlamentare
— Un singur candidat pe buletinul de vot. La Boldurești s-a ales primarul
— Deputatul Roman Roșca, propus vicepremier pentru Reintegrare
— Militari moldoveni, români și americani – exerciții comune în august
— Cod Portocaliu și Galben: caniculă în toată țara
— Blocul „Împreună” anunță participarea la alegerile parlamentare
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Procuratura Generala

Doi candidați aspiră la funcția de procuror general: Cine sunt

Doi candidați și-au depus dosarele la concursul pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale. Este vorba despre Alexandru Machidon, care în prezent exercită interimatul funcției, și Victor Furtună, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță că va înainta demersurile necesare către instituțiile competente pentru verificarea integrității candidaților, iar în termen de 20 de zile lucrătoare de la data-limită de depunere a dosarelor, va examina conținutul acestora în ședință închisă, pentru a decide care dintre cei doi candidați este eligibil pentru funcția de procuror general.

Amintim că funcția de procuror general a devenit vacantă la sfârșitul lunii mai, după numirea lui Ion Munteanu în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Pe 12 iunie, CSP a anunțat concurs pentru ocuparea funcției de șef al PG. Între timp, Alexandru Machidon a fost numit procuror general interimar al Republicii Moldova.

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat recent că, potrivit legii, un nou procuror general trebuie numit în termen de cel mult șase luni de la declararea funcției vacante — adică până cel târziu în luna noiembrie, având în vedere că vacanța a fost anunțată pe 27 mai. Totuși, Obadă a menționat că CSP își propune ca noul procuror general să fie desemnat încă din luna septembrie, înainte de alegerile parlamentare.

Precizăm că, pentru a accede la funcția de procuror general, candidații trebuie să îndeplinească mai multe criterii – inclusiv să aibă o experiență profesională de minimum zece ani în domeniul dreptului și cel puțin cinci ani exercitați în funcții-cheie precum judecător, procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală. Este obligatoriu ca persoana să dețină cetățenia Republicii Moldova, să cunoască limba română și să nu se afle sub măsură de ocrotire judiciară.

Legea mai prevede că potențialii candidați trebuie să aibă „o reputație ireproșabilă” și să nu fie membri sau activi într-un partid sau organizație social-politică, în ultimii trei ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ucrainenii expulzați din Rusia care au rămas blocați la granița cu Georgia pentru că Moldova le-ar „bloca tranzitul” protestează față de condițiile inumane în care sunt ținuți

Zeci de ucraineni expulzați din Rusia și blocați la granița cu Georgia au protestat în fața punctului de trecere „Verhnii Lars”, cerând acces la apă și condiții umane. În timpul manifestației, unul dintre protestatari s-a rănit în zona gâtului, potrivit Медуза.

La acțiune au participat între 60 și 70 de persoane. Ei le-au cerut grănicerilor georgieni să le permită accesul în zona duty-free, „măcar ca să poată cumpăra apă îmbuteliată”, scrie Novaia Gazeta Europa, citând participanți la protest.

Potrivit sursei citate, unul dintre protestatari s-a rănit în zona gâtului. Ambulanța ar fi ajuns abia după două ore, însă bărbatul a supraviețuit. El a explicat gestul său prin faptul că, deși a cumpărat bilete de avion din Georgia de două ori, grănicerii nu l-au lăsat să treacă.

Săptămâna trecută, Novaia Gazeta Europa a relatat, citând voluntari, că la punctul de trecere „Verhnii Lars”, de la granița ruso-georgiană, există din 2023 un subsol în care sunt ținuți cetățeni ucraineni expulzați din Rusia și cărora li s-a refuzat accesul în Georgia din lipsa documentelor. În prezent, acolo s-ar afla aproximativ 90 de cetățeni ucraineni – atât foști deținuți eliberați din închisorile rusești, cât și persoane deportate din teritoriile ocupate pentru că au refuzat să colaboreze cu autoritățile ruse.

Voluntarii afirmă că în acel subsol nu există acces la aer proaspăt, hrană adecvată sau asistență medicală.

Amintim că Ucraina a evacuat 43 de cetăţeni ai săi deportaţi din Rusia şi reţinuţi în zona de tranzit de la frontiera cu Georgia în condiţii deplorabile, a declarat sâmbătă, 19 iulie, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, potrivit Agerpres.

„Condiţiile sunt inumane. Sunt privaţi de produsele de primă necesitate: hrană, apă şi condiţii sanitare”, a declarat pentru AFP Maria Belkina, responsabilă a organizaţiei neguvernamentale „Volunteers Tbilisi”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menționat că a discutat situația cu Ministerul ucrainean de Externe. „Aceştia sunt ucraineni eliberaţi de ruşi din închisori şi colonii penitenciare din teritoriile controlate de Rusia. Diplomaţii noştri lucrează pentru a le asigura revenirea în siguranţă în Ucraina”, a declarat Zelenski.

Anterior, Republica Moldova a fost menționată într-o investigație realizată de BBC, care documentează situația a zeci de cetățeni ucraineni deportați de autoritățile ruse și blocați, de mai bine de o lună, la frontiera dintre Rusia și Georgia. Potrivit sursei citate, aceștia sunt cazați în condiții precare, într-un subsol fără lumină naturală și fără suficiente locuri de dormit. Singura rută disponibilă pentru revenirea în Ucraina – prin Georgia și Republica Moldova – ar fi fost suspendată la începutul lunii iulie. Contactată de NM, Poliția de Frontieră a precizat că accesul străinilor pe teritoriul Moldovei este evaluat individual la punctele de trecere, iar instituția nu adoptă din timp decizii generale privind interdicțiile de intrare.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: