Conferința Fintech Moldova 2022: agenda digitală și cadrul regulator, obiectivele Băncii Naționale și sistemele inovative de plăți

Pe 30 Septembrie, la Chișinău a avut loc „Fintech Moldova Conference 2022” – cel mai important eveniment în domeniul tehnologiilor financiare. Conferința a adunat, pe aceeași platformă, peste 270 de participanți din 60 de organizații. Evenimentul a pus premisele pentru inițierea unui dialog de business, asigurarea unui cadru instituțional pentru prezentarea proiectelor inovatoare și s-a axat pe rolul domeniului fintech pentru incluziunea financiară în contextul global complicat.

30 de speakeri din Moldova, România, Marea Britanie, Portugalia, SUA și alte state – experți în domeniu, autorități, fondatori de startup-uri, investitori locali și internaționali – au urcat pe scena conferinței pentru a discuta despre cadrul regulator fintech în Moldova, ultimele tendințe în digitalizarea sectorului financiar, provocările și oportunitățile pe piața fintech din lume în perioada post-pandemică, dar și despre inovațiile în sistemele de plăți.

 

Ștefan Nistor, Fondator și Coordonator Fintech Moldova: „Al patrulea an la rând, „Fintech Moldova Conference” reușește să reunească două dintre cele mai importante sectoare din Republica Moldova: Tech și Finanțe. Suntem bucuroși să vedem din ce în ce mai multe soluții fintech pe piața din Moldova dezvoltate atât de bănci, cât și de prestatorii non-bancari. Ne bucură faptul că avem și interes din partea dezvoltatorilor din afara țării de a participa pe piața din Moldova cu soluții fintech create și testate pe piețele din Europa. Avem din ce în ce mai mulți parteneri din afara Moldovei și ne propunem ca în următorii ani conferința să devină un eveniment de importanță regională. Fintech a devenit un subiect important în Moldova în ultimii 4 ani, atât pentru organizațiile financiare tradiționale,  cât și pentru autorități și partenerii de dezvoltare externi. Acesta este un lucru bun pentru consumatorii de servicii sau produse financiare din Moldova, care vor să beneficieze de aceeași experiență ca și consumatorii din vest, pentru prestatorii de produse financiare care vor să aibă cele mai bune metode a interacționa și construi relații pe termen lung cu consumatorii și pentru autoritățile care vor să creeze un mediu competitiv pentru sectorul financiar.”

 

Digitalizarea serviciilor publice și financiare a devenit o prioritate și în activitatea Guvernului Republicii Moldova. Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare, a menționat în discursul său de la eveniment rolul proiectelor fintech, avantajele și beneficiile pe care le aduce digitalizarea cetățenilor în interacțiunea acestora cu statul. În ultimii ani, cu suportul domeniului fintech, eforturile guvernului au fost direcționate spre modernizarea serviciilor guvernamentale, lansarea proiectelor digitale noi, completarea și ajustarea cadrului normativ în domeniu, aspecte care asigură calea către transformarea digitală a societății din Republica Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare: „Avem nevoie de o aliniere a tuturor sectoarelor pentru agenda digitală a țării noastre. Fintech a fost întotdeauna cel mai inovator sector, având resursele și capacitățile necesare de a atrage cei mai inovatori specialiști. Pentru Guvern este un lucru necesar, întrucât noi ne dorim să avem aceeași experiență cu serviciile publice, așa cum o au cetățenii când merg la ghișeele băncii.”

În Republica Moldova aproximativ 75% dintre cetățeni dețin carduri bancare, însă doar 20%dintre ei folosesc cardul pentru a achita online. Așa sau altfel, sectorul financiar este unul din cei mai mari consumatori de servicii IT, iar facilitarea relației dintre aceste 2 sectoare este o prioritate pentru ATIC. Dialogul a devenit și mai important, în condițiile în care Republica Moldova s-a aliniat trendurilor internaționale cu privire la explorarea noilor tehnologii și implementarea celor mai recente inițiative legale, care pun în mișcare mai multe servicii financiare, precum: „Open Banking”, „Regulatory Sandbox” și „Instant Payment System”.

Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC: „Fintech rămâne o prioritate pentru sectorul IT, cei din ATIC și Tekwill, pentru că am văzut schimbări majore în ultimii ani în domeniul respectiv în Moldova. Sunt business-uri noi care se dezvoltă, soluții noi, bănci care se digitalizează, este Guvernul care oferă servicii noi digitale, inclusiv  în domeniul plăților. Am încercat să aducem la conferință actori din sectorul public și privat, ca să facă un schimb de experiență, ca unii dintre ei poate să-și găsească clienți noi pentru soluțiile pe care le dezvoltă. Am încercat să aducem tot ecosistemul împreună, pentru că ei sunt cei care inovează într-o formulă de tehnologii, plus în domeniul financiar.”

Obiectivele Băncii Naționale pentru dezvoltarea domeniului de plăți din RM

În vederea modernizării domeniului de plăți din RM, Banca Națională a Moldovei a anunțat o serie de acțiuni pentru următoarea perioadă. Printre direcțiile de dezvoltare se numără „Plățile Instant”, care va fi dat în exploatare începând cu februarie 2024 și va crea premise pentru dezvoltarea eficientă a plăților inovative, inclusiv a celor mobile, cu decontare imediată și posibilitatea reutilizării imediate a fondurilor. BNM a prioritizat și alte obiective ca implementarea „Open Banking”, aderarea Moldovei la zona SEPA sau proiectul de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI).

Victor Șușu, Directorul Departamentului Sisteme de Plăți al Băncii Naționale a Moldovei: „Dezvoltarea domeniului de plăți și modernizarea serviciilor de plată reprezintă unul din obiectivele de bază ale Băncii Naționale a Moldovei. Experiența internațională demonstrează că inovarea continuă în domeniul plăților, dezvoltarea de noi produse și crearea oportunităților de acces pe piața a unor noi jucători competitivi este posibilă doar prin asigurarea a 2 condiții esențiale: un cadru de reglementare solid și armonizat la cerințele pieței internaționale și o infrastructură a plăților modernă, eficientă și sigură. În vederea asigurării celor 2 condiții, BNM derulează în prezent următoarele proiecte importante în domeniul plăților: implementarea schemei de plăți instant, asigurarea premiselor necesare aderării Prestatorilor de servicii de plată la zona SEPA) și implementarea directivei serviciilor de plată (PSD2) și a cadrului de reglementare conex.”

Cadrul regulator și dezvoltarea strategică

„Fintech Moldova Conference 2022” a adus în discuție și dialogul cu privire la cadrul regulator din Moldova, care are menirea să sprijine tehnologiile moderne pe piața financiară, menținând, în același timp,  un nivel de protecție adecvat și încrederea clienților. Printre dezvoltările importante de reglementare și inițiativele legale locale au fost evidențiate „Open Banking”, „Regulatory Sandbox”, „Instant Payment System” etc.

Eugen Ghilețchi, Șef Componenta Reforma sectorului financiar, Programul USAID Reforme Instituționale și Structurale (MISRA): „Prin intermediul Programului USAID MISRA lucrăm împreună cu Banca Națională a Moldovei și cu ceilalți regulatori din sistem pentru a identifica modelele optime de reglementare a inovațiilor în domeniul fintech. Aici se adună liderii de opinie din domeniu și, astfel, se generează multe idei care pot fi transpuse în practică de către actorii privați, prin îmbunătățirea produselor lor, sau de către actorii publici – prin implementarea unor politici mai bune pentru susținerea acestui sector.”

Ion Coșuleanu, consultant PNUD în domeniul transformării digitale: „Programul Națiunilor Unite susține Guvernul Republicii Moldova în elaborarea strategiei naționale de dezvoltare digitală, iar fiecare din cele șase obiective majore ale strategiei are la bază domeniul fintech, mai ales că majoritatea cetățenilor preferă tot mai mult plățile digitale. Strategia prevede și necesitatea reglementării soluțiilor fintech, pentru ca tehnologiile financiare să își poată valorifica potențialul pe deplin.”

Contextul regional și digitalizarea sectorului financiar

Criza energetică, efectele pandemiei, dar și conflictul din Ucraina au produs schimbări majore asupra economiei globale și a piețelor financiare. Aceste aspecte au schimbat și modul în care clienții relaționează cu instituțiile bancare, astfel că acum consumatorii preferă să devină clienți ai băncilor care pot furniza servicii financiare și bancare prin intermediul diverselor soluții digitale. În acest moment, băncile sunt în plin proces de transformare digitală, iar platformele bancare au devenit principalul canal de comunicare și interacțiune cu consumatorii.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta Comitetului de Conducere maib: „Suntem dedicați să le oferim clienților o experiență digitală de neprețuit a fiecărui produs, comoditate în deservire oriunde ar fi și orice ar face, siguranță și rapiditate. Nu putem separa digitalizarea de afaceri, pentru că în prezent, o afacere nu mai este relevantă fără o prezență digitală puternică. Dacă acum doi ani, compania noastră avea doar circa 10%  din clienți în mediul online, astăzi această cifră este de 80%și continuă să crească. Trebuie să conștientizăm care sunt cerințele și așteptările clientului, să le anticipăm și devansăm.”

Mircea Flămânzeanu, Ecosystem Sales Director at Fintechos: „Pentru a beneficia de transformare digitală, este necesară o configurare corectă din perspectiva resurselor umane, a cunoștințelor și a proceselor – o imagine de ansamblu clară a tuturor acestor componente. Altfel, o tranziție  dinspre transformarea digitală către avantajele comerciale ale companiei și stabilirea indicatorilor de performanță, ar permite să înțelegeți dacă mergeți în direcția corectă. Nu în ultimul rând, este importantă alegerea unei tehnologii care oferă oportunități de dezvoltare și avansare, ca un catalizator al întregii afaceri. Transformarea digitală este o cale lungă, de aceea ce se face azi trebuie îmbunătățit peste un an sau doi.”

Dezvoltarea afacerilor inovatoare

La conferință s-a făcut și o retrospectivă a ecosistemului de startup-uri din Moldova. În prezent, Fundația Startup Moldova urmărește 59 de startup-uri care lansează un produs sau serviciu în diferite domenii de activitate printr-o manieră inovatoare. Tot în cadrul reuniunii, 4 startup-uri fintech din Moldova („Paynet”, „Fagura”, „MyId” și „Trusty Digital”) și-au prezentat produsele în fața a 3 investitori străini. De asemenea, a fost lansat Acceleratorul Fintech destinat dezvoltatorilor de idei tehnologice pentru sectorul financiar. Acceleratorul se va desfășura în perioada noiembrie-decembrie și oferă participanților mai multe beneficii, printre care mentorat și coaching din partea liderilor din domeniu, spațiu de lucru colaborativ la Fintech HUB,  cunoașterea potențialilor clienți și investitori etc.

Echipele interesate se pot înscrie la Acceleratorul Fintech până pe 30 octombrie, accesând link-ul https://forms.gle/FfEsjUR9iFv6nkyE6.

Fintech Accelerator este implementat de Tekwill și Fintech HUB, cu suportul partenerilor maib și Mastercard.

Evenimentul „Fintech Moldova Conference 2022” a fost organizat de proiectul Fintech Moldova cu susținerea USAID în cadrul Programului MISRA, Guvernului Suediei, PNUD Moldova și Tekwill.

Partenerii principali ai evenimentului: maib și Mastercard.

Partenerii Silver ai evenimentului: DAAC digital, IuteCredit, FintechOS, EFSE, EU4Business, SIBS România și QOOBISS.

Partenerii Bronze ai evenimentului: Silverbird și Fagura

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Canoiste din Moldova au câștigat încă două medalii de argint la Campionatul Mondial din Ungaria

Daniela Cociu și Elena Glizan au adus încă două medalii în contul Republicii Moldova la Campionatul Mondial de canoe-maraton, care se desfășoară în orașul Gyor, Ungaria. Despre aceasta a anunțat Ministerul Educației și Cercetării pe 6 septembrie.

Daniela Cociu a obținut o medalie de argint în proba de canoe simplu individual. Sportiva a încheiat cursa pe distanța de 14,4 km cu timpul de 1:17:45.84. Ea a fost devansată cu doar 29.71 secunde de maghiara Giada Bragato.

Iar Elena Glizan a câștigat argintul în proba de canoe simplu, la categoria de vârstă sub 23 de ani. Aceasta a încheiat cursa de 10,7 km cu rezultatul de 57:57.49, cu +23.71 secunde în spatele sportivei din Ungaria, Lili Sara Matkovics.

Anterior, și canoistul Serghei Tarnovschi a obținut o medalie de argint la aceiași competiție. Sportivul din Republica Moldova a parcurs distanța de 3,6 km cu timpul de 15:42,30.

ALDE

Averile fruntașilor ALDE care aspiră la fotoliul de deputat: bani de la partid, bunuri – primite donație (DOC)

Partidul „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE) a intrat în campanie cu promisiunea unui „drum curat” spre o Moldovă europeană, construită pe reforme și stat de drept. Formațiunea a ajuns în atenția publică în 2023, după ce oligarhul fugar Ilan Șor a încercat să o cumpere cu peste 450.000 de dolari pentru a o transforma într-un instrument politic. Atunci, lidera partidului, Arina Spătaru, a colaborat sub acoperire cu Procuratura Anticorupție și a deconspirat schema, fapt care a dus la condamnarea deputatului Alexandr Nesterovschi. Astăzi, ALDE respinge orice acuzații de legături cu Șor și participă la parlamentarele din 28 septembrie cu o listă de 54 de candidați, între ei – profesori, medici, antreprenori, muncitori și tineri activiști. NM a analizat ce avere și ce venituri declară primii cinci candidați ai formațiunii care aspiră la un loc în viitorul Legislativ.

Spătaru: salariu din politică, casă și teren – primite donație

screenshot

Lista Partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE) la alegerile parlamentare este deschisă de Arina Spătaru – antreprenoare, președinta formațiunii, fostă deputată și candidată la funcția de primar al municipiului Bălți.

Conform declarației de avere și interese depusă la CEC pentru anul 2024, Spătaru raportează venituri de aproape 29 de mii de lei din salariul de la partid și 7 500 de lei de la compania pe care a fondat-o în 2011 – „Arina-S” SRL.

La capitolul bunuri, ea declară patru terenuri – două intravilane, unul extravilan și unul aflat în circuit civil. Trei au fost achiziționate între 2003 și 2015, iar unul a fost primit prin donație în 2021.

Totodată, candidata ALDE indică patru imobile: un apartament, două case și un garaj. Ea figurează drept beneficiar efectiv la două dintre acestea – o casă de 208 m² primită donație în 2021, evaluată la circa 346 de mii de lei, și un apartament de 64,7 m² cumpărat în 2023, în valoare de 40 de mii de euro.

În 2023, Arina Spătaru și-a cumpărat și un automobil – un Kia Sportage fabricat în 2019, evaluat la aproximativ 290 de mii de lei.

Spătaru Arina by EcaterinaNaconecinîi

Leahu: salariu modest, casă – primită donație

ALDE

Pe locul doi pe lista ALDE la alegerile parlamentare se află Tatiana Leahu, vicepreședinta formațiunii politice, profesoară la Gimnaziul Durlești, licențiată în economie și pedagogie.

Pentru anul 2024, aceasta declară un singur venit oficial – 144 de mii de lei din activitatea didactică, echivalentul a 12 mii de lei lunar.

La capitolul proprietăți, Leahu indică două terenuri: unul extravilan de 10 ari, intrat în posesia sa în 2019 și evaluat la 14 mii de lei, și un alt teren de peste 5 ari, aflat în circuit civil, achiziționat în 2022, cu o valoare de 115 mii de lei.

Candidata ALDE deține, din 2002, și o casă de locuit, primită prin donație. Imobilul are o suprafață de 146 m² și este evaluat la 850 de mii de lei.

Din 2015, Tatiana Leahu conduce un Nissan Micra, fabricat în 2007, cu o valoare declarată de 1 500 de euro.

Leahu Tatiana by EcaterinaNaconecinîi

Stănilă: venituri de aproape 300 de mii de lei, casa – estimată la doar 34 de mii de lei

Natalia Stănilă/Facebook

Pe poziția a treia în lista ALDE la alegerile parlamentare se află Natalia Stănilă, asistent social în localitatea Izbiște, raionul Criuleni.

Pentru anul 2024, aceasta declară venituri totale de puțin peste 200 de mii de lei din salariul de la Primăria Izbiște și din activitatea în cadrul Grupului de Acțiune Locală „Vatra Morilor”. La acestea se adaugă peste 85 de mii de lei obținuți din servicii prestate pentru AO „Șansa”, precum și mai bine de 12 mii de lei din indemnizații.

La capitolul bunuri, Stănilă indică două terenuri agricole cumpărate în 2019, fiecare evaluat la aproape 15 mii de lei. Totodată, ea declară o casă de locuit de 123 m², intrată în posesia sa în 2015 și evaluată la circa 34 de mii de lei.

În ceea ce privește bunurile mobile, candidata ALDE deține un Opel Agila, fabricat în 2005 și achiziționat în 2021, cu o valoare estimată la 30 de mii de lei.

Stanila Natalia by EcaterinaNaconecinîi

Ionașco: venituri modeste din educație, casă – primită donație

ALDE

Pe locul patru pe lista partidului condus de Arina Spătaru se află Efimia Ionașco, vicepreședinta formațiunii, profesoară și director adjunct al Complexului Educațional Trușeni.

Pentru anul trecut, aceasta a declarat un singur venit oficial – salariul de la instituția din Trușeni, în valoare de peste 116 mii de lei, ceea ce înseamnă mai puțin de 10 mii de lei lunar.

În 2024, candidata ALDE a intrat în posesia unei case de locuit de 149 m², primită prin donație, fără a indica valoarea acesteia în declarația de avere.

De asemenea, din 2022, Efimia Ionașco deține un Opel Astra, fabricat în 2006, evaluat la aproximativ 2 mii de euro.

Ionașco Efimia by EcaterinaNaconecinîi

Baranciuc: venituri modeste și jumătate de casă

ALDE

Pe locul cinci pe lista ALDE la alegerile parlamentare se află Petru Baranciuc, muzician de profesie, implicat activ în domeniul drepturilor omului și al relațiilor interetnice.

Pentru anul 2024, Baranciuc declară un singur venit – o indemnizație socială în valoare de 18 mii de lei.

Candidatul ALDE declară și o singură proprietate. Din anul 2000 deține o cotă de 50% dintr-o casă de locuit de 120 m², evaluată la 200 de mii de lei.

Baranciuc Petru by EcaterinaNaconecinîi


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
фото из открытых источников

Israelul ar putea construi un terminal temporar la aeroportul din Chișinău pentru pelerinii evrei

Israelul ia în considerare posibilitatea construirii unui terminal temporar la aeroportul din Chișinău pentru organizarea pelerinajului anual al evreilor hasidici la Uman. Informația a fost relatată pe 5 septembrie de publicația The Jerusalem Post.

Potrivit sursei, terminalul va putea deservi până la 500 de pasageri pe oră și va fi proiectat pentru mii de evrei hasidici care călătoresc anual la mormântul rabinului Nahman din orașul Uman, Ucraina, prin teritoriul Moldovei. Zborurile spre Chișinău sunt programate pentru mijlocul și sfârșitul lunii septembrie, iar cele de întoarcere — pentru ultima săptămână a lunii.

Se estimează că construcția terminalului va costa aproximativ 2,6 milioane de dolari (43,6 milioane de lei). Cheltuielile suplimentare pentru securitate, menținerea ordinii publice și alimentație sunt estimate la încă 7 milioane de șekeli (aproximativ 35 milioane de lei). Pentru coordonarea operațiunii, Israelul va trimite în Moldova 90 de angajați ai serviciului de securitate aviatică, 24 de polițiști și 50 de traducători. Totuși, acordul nu a fost încă aprobat. Potrivit televiziunii N12, Moldova insistă asupra transferului imediat al fondurilor, în timp ce în Israel se afirmă că este imposibil să se realizeze acest lucru într-un interval atât de scurt.

Amintim că, pe 25 august, premierul Dorin Recean a avut o convorbire telefonică cu prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu. Părțile au discutat, între altele, despre organizarea pelerinajului anual al evreilor hasidici. Netanyahu a declarat că Israelul va acoperi cheltuielile legate de securitate și logistică pentru pelerinaj.

***

Anul trecut, Republica Moldova nu a permis pelerinilor evrei să tranziteze prin Aeroportul Internațional Chișinău spre Uman. Atunci, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat pentru NM că decizia autorităților s-a bazat pe capacitatea de procesare a aeroportului, pe aspecte de securitate și pe neîndeplinirea obligațiilor de către organizatori.

Radio Chișinău

Irlanda ar urma să-și deschidă ambasadă la Chișinău în această toamnă. Precizările lui Grosu

Irlanda ar urma să-și deschidă ambasadă în Republica Moldova în această toamnă. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, pe 5 septembrie, într-un videoclip pe rețelele de socializare.

În cadrul ultimei mele vizite în Irlanda am primit asigurări că în această toamnă… Am mai discutat și cu colegii de la externe. Foarte curând va fi acreditat primul ambasador al Irlandei cu sediul la Chișinău. Și angajamentul este pentru luna octombrie. Deci în luna octombrie, sper că vom avea deschis oficial ambasada Irlandei la Chișinău. Și țin minte chiar, mai în glumă sau mai în serios, când eram în Irlanda spuneau că imediat după ce apare o ambasadă a Irlandei în orice țară, apare neapărat și un pub irlandez, ceea ce nu este de neglijat!”, a spus Igor Grosu.

Republica Moldova şi Irlanda au stabilit relaţii diplomatice la 30 septembrie 1999.

фото из открытый источников

Fenomen ceresc spectaculos, la sfârșitul săptămânii: сând va putea fi văzută în R. Moldova „luna sângerie”

Pe 7 septembrie 2025, va avea loc o eclipsă totală de lună, un fenomen ceresc spectaculos care va fi vizibil și în Republica Moldova. Satelitul natural al pământului va fi complet acoperit de umbra pământului, transformându-se într-o sferă cu nuanțe de roșu și portocaliu. Acest eveniment este cunoscut și sub denumirea de „lună sângerie”.

Eclipsa totală de lună va putea fi observată de locuitorii din aproape toate colțurile lumii. Fenomenul va fi cel mai vizibil în Asia, Australia și în estul Africii.

Potrivit site-ului timeanddate, în Republica Moldova, eclipsa totală de lună va putea fi observată între orele 20:30 și 23:55. Faza maximă a eclipsei va avea loc la 21:11.

Cum se formează o eclipsă de lună

Mecanismul eclipselor de lună se explică prin faptul ca pământul, fiind un corp opac luminat de soare, proiectează în urma sa un con de umbră, precum și unul de penumbră. Luna, la rândul sau, neavând lumină proprie, de fiecare dată când pătrunde în umbra Pământului nu mai este luminată.

După modul cum luna intersectează, parțial sau total, fie conul de umbră, fie doar cel de penumbră, va avea loc o eclipsă de lună, parțială sau totală, prin umbra sau prin penumbra. Pentru ca un astfel de fenomen să aibă loc este necesar ca cele 3 corpuri cerești, soarele, pământul și luna, să se afle aproximativ pe aceeași direcție.

Fenomenul de „lună sângerie”

În timpul unei eclipse de lună, aceasta apare roșie sau portocalie deoarece orice lumină solară care nu este blocată de pământ este filtrată printr-un strat gros al atmosferei terestre înainte de a ajunge pe suprafața lunii. Termenul de „lună sângerie” este folosit și pentru a descrie, în mod popular, o eclipsă totală de lună, datorită nuanței roșiatice pe care o capătă satelitul natural al pământului.

Culoarea roșiatică poate fi rezultatul unui fenomen optic numit și „dispersie Rayleigh” (împrăștierea), care permite razelor roșii ale soarelui să treacă prin atmosfera terestră și să ajungă la lună, notează Digi24.

Într-o eclipsă totală, întreaga lună intră în cea mai întunecată parte a umbrei pământului, moment în care luna capătă o culoare roșiatică (roșu-portocaliu), nuanță care nu poate fi observată deobicei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: