Congresul Civic

Congresul Civic și „Uniunea forțelor de opoziție din Transnistria” au semnat o declarație comună. Vor să promoveze păstrarea păcii

Liderul Congresului Civic (CC) Mark Tkaciuk și președintele „Uniunii forțelor de opoziție din Transnistria” Oleg Horjan au semnat, pe 9 iulie, o declarație comună. Obiectivul documentului ar fi „promovarea păstrării păcii și a încrederii în regiune”. Adoptarea declarației a fost precedată de o întâlnire comună a reprezentanților celor două formațiuni.

Potrivit Congresului Сivic, în cadrul întrevederii, „politicienii de la Tiraspol și Chișinău au convenit să aprobe un plan de acțiuni practice comune pentru a le depăşi”.

„Nu este vorba despre unificarea partidelor de pe cele două maluri ale Nistrului și nu de rezolvarea politică a conflictului transnistrean, ci de rezolvarea problemelor comune ale locuitorilor Moldovei, de lupta pentru drepturile sociale ale cetățenilor”, a declarat Horjan.

Tkaciuk a remarcat că pentru Congresul Сivic reglementarea diferendului transnistrean înseamnă „ieşirea la o cale comună de modernizare socială și juridică, calea solidarității în depășirea sărăciei și a înapoierii”.

În declarație se subliniază că „o asociere deschisă de eforturi vine în întâmpinarea intereselor profunde ale majorității oamenilor și va servi drept garanție sigură a păcii și stabilității, un instrument de reducere a riscurilor oricărei escaladări în regiune”.

Congresul Civic

Amintim că liderul Partidului Comunist transnistrean aflat în opoziție, Oleg Horjan, a fost deținut politic. Pe 6 decembrie 2022, acesta a fost eliberat din penitenciarul transnistrean nr. 1 din satul Glinoe, raionul Grigoriopol, unde și-a petrecut ultimii patru ani jumătate.

Dosarul lui Horjan

Din 2010 până în 2019, Oleg Horjan a fost deputat în Sovietul Suprem al Transnistriei. În 2017, a devenit copreședinte al Uniunii forțelor de opoziție din Transnistria, iar în 2018, după ce a fost arestat, a fost ales unanim în calitate de lider al organizației. În luna decembrie 2016, el a participat la alegerile prezidențiale din Transnistria, situându-se pe locul al treilea.

Dosarul penal împotriva sa a fost deschis după întâlnirea pe care a avut-o cu alegătorii la 2 iunie 2018, pe piața din centrul Tiraspolului. La această întâlnire, Horjan a spus că el deține documente care confirmă faptul că administrația Transnistriei planifică, în bază de contract, să aducă în regiune deșeuri radioactive pentru a fi conservate.

Horjan a inclus problema privind situația ecologică din Transnistria în agenda ședinței Sovietului Suprem din 6 iunie 2018. Când Horjan a început să-și citească raportul, transmisiunea în direct din sala de ședințe s-a întrerupt. În acest timp, i-a fost retrasă imunitatea de deputat și a fost arestat.

Potrivit anchetei, deputatul Horjan a organizat un miting pe piața din centrul Tiraspolului, fără a-l coordona cu autoritățile locale. După miting, au fost reținuți câțiva participanți la această acțiune, inclusiv fiul lui Horjan. Deputatul a încercat să ajungă la cei reținuți. Potrivit datelor din dosarul penal, în altercația cu miliția, el a smuls epoleții de la câțiva colaboratori ai forțelor de ordine.

Lui Horjan i-au fost înaintate trei capete de acuzare. În primul, el ar fi aplicat câteva lovituri milițianului Bichir și i-a smuls epoleții. În al doilea, Horjan l-ar fi lovit pe milițianul Osadcii și a smuls epoleții acestuia și ai milițianului Țurcan. În cel de-al treilea capăt de acuzare, el a fost acuzat de faptul că la intrarea în clădirea secției de miliție din Tiraspol, el l-ar fi insultat pe Ruslan Mova, șeful MAI din regiune, numindu-l „general de rahat”.

Horjan și avocata sa au altă versiune. Potrivit afirmațiilor Alei Grigoraș, atunci când Horjan a dorit să intre în sediul secției de miliție de la Tiraspol, „milițienii au încercat cu forța să-l dea afară de acolo, apoi au profitat de situație și l-au acuzat de aplicarea violenței”. Avocata a subliniat că, potrivit legii locale despre statutul deputatului, lui Horjan trebuiau să-i permită să intre în secția de miliție și să-l conducă spre cei reținuți. Grigoraș a mai remarcat că despre organizarea întâlnirii cu alegătorii din 2 iunie, Horjan a informat oficial administrația de la Tiraspol, MAI și Ministerul Securității Statului. Iar după evenimentele de la secția de miliție, el a scris o plângere despre aplicarea forței fizice față de el și despre încălcarea drepturilor sale ca deputat al Sovietului Suprem din Transnistria.

Avocata Ala Grigoraș a mai spus că toți milițienii (în afară de Osadcii), care sunt vizați ca victime în acest caz, au recunoscut că Horjan nu a aplicat împotriva lor „acțiuni de violență” și „nu a smuls epoleți”. Acest lucru îl demonstrează și înregistrările camerelor de supraveghere din sediul miliției. „În înregistrarea de la unitatea de miliție se vede că Horjan nu l-a bătut nici pe Osadcii, însă în acest caz, el oricum a fost declarat vinovat. În celelalte capete de acuzare, Judecătoria Supremă l-a achitat”, a menționat Grigoraș.

Ea a mai menționat că Ruslan Mova nu poate considera expresia „general de rahat”, pe care Horjan a adresat-o generalului, ca fiind insultă și infracțiune. Și a precizat de ce: în anul 2018, Horjan s-a adresat către MAI din regiunea transnistreană cu solicitarea de a fi tras la răspundere Iurii Petric, simpatizantul guvernării actuale, care l-a insultat public, numindu-l „rahat”, însă Mova a comunicat în răspunsul oficial pentru Horjan că nu consideră că spusele lui Petric sunt o insultă și nu vede temei pentru a-l trage la răspundere.

La 2 noiembrie 2018, a fost anunțată sentința lui Horjan. Potrivit afirmațiilor avocatei Ala Grigoraș, procesul de judecată s-a desfășurat cu numeroase încălcări: „Ne-au refuzat audierea martorilor care au văzut cele întâmplate. În timpul procesului de judecată, Oleg Horjan s-a simțit rău, dar i-a fost refuzată asistența medicală calificată. M-au împiedicat să lucrez cu materialele din dosarul penal”.

Când i-au oferit dreptul la ultimul cuvânt, Horjan a spus că a fost privat de libertate din cauza că a vorbit deschis despre legătura strânsă dintre conducerea Transnistriei și holdingul „Sheriff”.

Detalii despre acest caz: „Noi nu putem face nimic – statul „Transnistria” nu există”. La Tiraspol să pregătește un nou dosar împotriva lui Oleg Horjan 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: