Politică

Igor Dodon a acceptat propunerea de a prelua șefia PSRM. Consiliul Republican al formațiunii s-a întrunit la Vadul lui Vodă

Dorina Butnaras
| 17 noiembrie, 2020
18:13

Consiliul Republican al PSRM s-a reunit pe 17 noiembrie în ședință. În cadrul acesteia s-a discutat situația politică din țară și s-au făcut totalizarea activității în perioada electorală. La ședință a fost prezent și Igor Dodon, care a acceptat propunerea de a prelua șefia PSRM.

Potrivit unui comunicat emis presei, membrii Consiliului Republican au apreciat munca activiștilor socialiști, care l-au susținut și l-au promovat pe candidatul independent la funcția de președinte al țării, Igor Dodon. Totodată, au fost punctate și lacunele în activitatea unor colegi, de care se va ține cont și vor fi eliminate pe viitor, pentru a eficientiza activitatea noastră.

„La invitația Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, am participat la ședința extraordinară a Consiliului Republican al formațiunii.
În carul discuțiilor care au avut loc, am acceptat cu recunoștință propunerea Consiliului Republican al Partidului Socialiștilor de a reveni în funcția de lider al partidului. Procedurile respective vor demara după expirarea mandatului meu de Președinte, la 23 decembrie curent”, a menționat Dodon, într-o postare pe pagina sa de facebook.

Conducerea PSRM a notat că, pe fundalul crizei pandemice COVID-19 și a secetei, care au lovit dur agricultorii și întreaga economie, rezultatul obținut de candidatul susținut de socialiști în țară, aproape egal cu al câștigătorului, cu o diferență minimă de 27 de mii voturi, este unul încurajator.

În ședință, la care a participat și președintele țării, Igor Dodon, s-a făcut o analiză a situației la zi în țară sub mai multe aspecte: economic, social, politic etc. S-a vorbit despre activitatea Guvernului Chicu în condițiile în care în Parlament lipsește o majoritate guvernamentală. S-a concluzionat că orice destabilizare politică poate afecta și mai mult economia țării, iar aceasta va provoca o criză socială, ale căror costuri vor fi imense pentru cetățenii Republicii Moldova. În această ordine de idei, Consiliul Republican al PSRM a luat un șir de decizii:

– să susțină inițiativa deputaților socialiști de a propune Congresului alegerea lui Igor Dodon în funcția de președinte al formațiunii.

– să fie convocat în ședință Congresul XVI al PSRM până la sfârșitul anului.

– a împuternici conducerea partidului, în mod special fracțiunea legislativă, să depună efort pentru a identifica posibilitatea de a păstra stabilitatea politică în țară și cursul de dezvoltare echilibrată a politicii externe.

– să susțină în continuare punerea în practică a promisiunilor electorale ale lui Igor Dodon. E vorba, mai întâi de toate, de proiectele sociale, care au drept scop îmbunătățirea vieții oamenilor și susținurea celor mai defavorizate pături ale societății.

– de promovat în continuare realizarea proiectelor naționale de dezvoltare a infrastructurii, cum ar fi “Drumuri bune pentru toți”, construcția de apeducte, salubrizarea localităților și iluminatul stradal în satele și orașele țării.

– de acordat suport sporit sistemului medical în lupta cu pandemia COVID-19 și, în același timp, de evitat închiderea pe viitor a policlinicelor și spitalelor din țară;

– de susținut proiectele destinate tinerilor, cum ar fi “Prima casă”, instituirea “Capitalului matern”, majorarea indemnizațiilor pentru întreținerea copiilor etc.

– de dezvoltat programele existente și de lansat alte proiecte pentru reîntoarcerea în țară a moldovenilor aflați la muncă peste hotare.

– să fie promovate și puse în practică principiile europene privind funcționarea limbilor în stat. Astfel, fracțiunea parlamentară a socialiștilor va insista ca limba rusă să obțină un statut special de limbă de comunicare interetnică.

– să fie anulată cenzura impusă de fostul regim oligarhic asupra audiovizualului. În scurt timp urmează să fie propuse modificările la Codul Audiovizualului pentru a elimina cenzura în raport cu posturile TV retransmise din Federația Rusă, restricție care a fost anterior criticată dur atât de societatea civilă din țara noastră, cât și de către partenerii noștri de dezvoltare.

Consiliul Republican a subliniat că PSRM intenționează să-și fortifice structurile locale, dar și prezența sa în spațiul public.

alegeri, congres, intilnire, politica, PSRM, top

Știri similare

Justiție

CSJ îi dă dreptate Alei Nemerenco în scandalul „diplomelor false”: o deputată socialistă, sancționată pentru defăimare (DOC)

NM espresso

NM Espresso: Cum Moldova atrage investitori, ce cadouri a primit Maia Sandu și dacă partidul lui Costiuc va fi lăsat în Parlament

Politică

„Oamenii au votat” vs „Nu a dus o campanie corectă”: reacții la cazul partidului „Democrația Acasă” și decizia CEC

Mihaela Conovali
| 3 octombrie, 2025
21:44

Cazul Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, și decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) au stârnit reacții în mediul online. Unii afirmă că așteaptă deja hotărârea Curții Constituționale, care urmează să stabilească soarta mandatelor obținute de partid, criticând totodată situația și menționând că votul oamenilor „nu poate fi pus sub semnul întrebării”. Alții susțin că ar fi existat fraude, dar „nu există suficiente dovezi legale”, astfel că „ce e scos din urna de vot devine sfânt”. Sunt și voci care solicită instituției electorale să clarifice aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” și în cazul altor concurenți electorali. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor la acest subiect.

Pe 3 octombrie, CEC a stabilit că soarta mandatelor obținute de Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, va fi decisă de Curtea Constituțională. Autoritatea a constatat implicarea formațiunii într-o campanie online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, cu presupusa implicare a liderului AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Totodată, CEC a sancționat partidul, suspendând alocațiile lunare de la buget, și a semnalat „existența unui bloc electoral camuflat, având în vedere relațiile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul AUR din Republica Moldova, dar și prin susținerea deschisă exprimată de liderul AUR din România, fapt ce indică o coordonare indirectă a activităților electorale”.

Prezent la ședință, Vasile Costiuc, a negat acuzațiile.

Reacții

Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a declarat că instituția electorală și-a „depășit atribuțiile sale legale și, în loc să acționeze ca o autoritate neutră și independentă, a stabilit vinovăția unui concurent electoral fără că acesta să aibă parte de un proces echitabil”.

„Oamenii au votat, iar voința lor nu poate fi pusă sub semnul întrebării prin decizii arbitrare și presiuni politice. Așteptăm soluția Curții Constituționale. Atenționăm misiunile internaționale de observare și opinia publică asupra acestor derapaje grave de la principiile democratice”, se mai arată în declarația blocului, care a participat la alegerile parlamentare și a obținut, potrivit rezultatelor preliminare, opt mandate de deputat.

„A fraudat Costiuc? Sigur! Toată cariera lui este o fraudă și minciună continuă. Trebuie anulate madatele partidului său? Consider că nu. Pentru că nu există suficiente dovezi legale și nu ar fi democratic. Putem aduce numeroase dovezi că nu a dus o campanie electorală corectă, dacă se vor face investigații penale serioase, sunt sigur că se vor găsit dovezi că a beneficiat de finanțare indirectă din bugetul AUR România. Însă nu poți să demonstrezi că el știa. Respectiv, nu pot exista dovezi suficiente pentru anularea unui mandat parlamentar. Ce e scos din urna de vot devine sfânt! Este voința poporului, nu poți distinge ce a fost rezultat a manipulărilor și ce este vot conștient. Așa funcționează democrația!”, a scris președintele Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.

Victoria Furtună, lidera Partidului Politic „Moldova Mare” – partid cu activitate temporar limitată – a venit cu un apel la „mobilizare urgentă”.

„Stimați cetățeni, dacă Comisia Electorală Centrală califică activitatea simpatizanților partidelor ca o ilegalitate, atunci haideți să ne adunăm cu toții și să căutăm masiv pe platformele de Facebook, pe TikTok, toate distribuirile simpatizanților PAS”, a comunicat Furtună.

Deputata neafiliată Olesea Stamate, exclusă recent din PAS și care a obținut 0,33% la alegerile parlamentare, a declarat că CEC și Curtea Constituțională (CC) „ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali”.

„Deci, CEC va transmite CC constatările sale în privința partidului Democrația Acasă, în partea ce ține de bloc electoral camuflat și promovarea în TikTok (conturi anonime, cheltuieli neraportate, etc). OK. Notăm. În acest caz CEC și CC ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali, inclusiv partidul de guvernare. Democrația e democrație. Deși în Moldova rămâne tot mai puțină urmă de democrație. Urmărim”, a scris Olesea Stamate.

„Eu vreau ca votul dat să fie respectat. Eu vrea ca poporul să nu fie înșelat”, a declarat fosta judecătoare Victoria Sanduța, care a obținut 0,18% la scrutinul parlamentar.

Arina Spătaru, lidera ALDE – partid care a obținut 0,23% la alegerile parlamentare, s-a adresat Comisiei Electorale Centrale.

„În perioada preelectorală, liderii Platformei DA Dinu Plîngău și Stela Macari și-au anunțat plecarea din partid, fiind ulterior incluși pe lista electorală a PAS. Transferul acestora s-a produs cu foarte puțin timp înainte de desemnarea candidaților, fără respectarea unui interval rezonabil care să asigure delimitarea clară dintre apartenența la Platforma DA și candidatura pe lista PAS. (…) Solicit respectuos: clarificarea publică a CEC privind aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” în cazul menționat; monitorizarea strictă a listelor de candidați și a traseului juridic al liderilor politici (inclusiv termenele de retragere din partide); emiterea unei note explicative oficiale, care să prevină repetarea acestor practici în viitoarele scrutine”, se arată într-o declarație a politicienei, urmare a deciziei CEC cu privire la partidul lui Costiuc.

Menționăm că, anterior, reprezentanții PAS au calificat drept „aberații” declarațiile privind un presupus „bloc electoral camuflat” format de partid și Platforma Demnitate și Adevăr. Ulterior, CEC a constatat lipsa „probelor pertinente” care să demonstreze existența unui bloc electoral camuflat între PAS și PPDA.

Igor Munteanu, liderul Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – partid care a obținut 0,84% la scrutinul parlamentar – a declarat că decizia CEC „arată cât de fragile se arată a fi scenariile postelectorale în Moldova”.

„Radicalizarea accentuată a puterii față de alternativele sale democratice, dar și politizarea CEC au creat condiții de a ne mișca fie 1). spre un blocaj politic și instabilitate, fie 2). spre un nivel mai accentuat de polarizare și reluarea competiției electorale, în max 5 luni, fie 3). spre validarea mandatelor PPDa de către Curtea Constituțională, în fața primului său test politic după reînnoirea componenței sale. (…) Există și alte dubii solide ce țin de existența unor blocuri electorale camuflate, deconspirate chiar de către cei 2 deputați ai Platformei, luați pe listele PAS”, se mai arată în declarația lui Munteanu.

Cine este Vasile Costiuc

Vasile Costiuc, care se declară unionist, este partener politic al AUR și al liderului acesteia de la București, George Simion. În 2025, Costiuc a făcut campanie pentru Simion la prezidențialele din România, implicându-se și în acțiuni mediatice privind presupuse fraude electorale în Republica Moldova.

Sprijinit deschis de George Simion, Costiuc a reușit să aducă în Parlament partidul „Democrația Acasă”, care, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de CEC, a obținut șase mandate. Intrarea formațiunii în legislativ a fost una dintre marile surprize ale scrutinului, în condițiile în care sondajele o creditau cu doar 1–3%. Un detaliu curios este că inclusiv în Federația Rusă, 3,48% dintre alegători l-au votat pe Costiuc. NM a analizat cum se explică acest „succes” – AICI.

Amintim că, un raport publicat pe 22 august de Expert Forum – un think tank din România – a arătat că o rețea coordonată de cel puțin 17 conturi de TikTok a promovat intens mesajele liderului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. În doar o săptămână, conținutul dedicat politicianului a adunat peste 1 milion de vizualizări, înregistrând o creștere de 300% față de perioada precedentă. EFOR preciza că dinamica ridică „suspiciuni legitime privind autenticitatea acestei popularități”, fiind vorba de conturi relativ mici, cu sub 1 000 de urmăritori, care totuși au generat vizualizări mari. Pe 1 octombrie, în baza informațiilor din raport, CEC a sancționat Partidul „Democrația Acasă” cu avertisment, pentru că nu a raportat cheltuielile de promovare pe rețelele sociale, în special pe TikTok.