consiliul superior al procurorilor
Максим Андреев, NewsMaker

Consiliul Superior al Procurorilor se declară „profund contrariat” de atacurile și acuzațiile în adresa Procuraturii

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat, pe 10 august, o declarație prin care se declară „profund contrariat de modul în care, în ultima perioadă, este atacată instituția Procuraturii prin acuzații grave, care, însă nu au nici un suport juridic și sunt de esență manipulatorie”. Comunicatul a fost făcut public la scurt timp după ce președinta țării Maia Sandu a criticat activitatea Procuraturii, iar ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a prezentat un proiect de modificare a Legii cu privire la instituție.

„În condițiile șirului interminabil de învinuiri nefondate și informații distorsionate despre activitatea procurorilor, emise în spațiul public de către reprezentanții forțelor de guvernare, atestăm că se periclitează ordinea de drept a țării, care stabilește clar regulile separației puterilor în stat și colaborarea acestora. Astfel, drept o reacție firească, Consiliul Superior al Procurorilor subliniază importanța respectării de către toate autoritățile publice a standardelor europene referitoare la activitatea Procuraturii și, în acest sens, pentru a asigura informarea justă a societății notăm că se va menține fermă, prin toate mijloacele prevăzute de lege, poziția constituțională de garant al independenței și imparțialității procurorilor”, se mai arată în declarația CSP.

Amintim că Maia Sandu a convocat astăzi în ședință membrii CSS. În cadrul întrunirii au fost discutate măsurile de prevenire a eschivării de la răspundere penală a persoanelor vizate în acte grave de corupție. Președinta țării s-a arătat indignată de faptul că, de la ședință, au lipsit reprezentanții Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și a declarat că aceștia sunt „în vacanță și la propriu, și la figurat”.

Tot astăzi, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a susținut un briefing, în cadrul căruia a prezentat un proiect de lege care prevede un mecanism de evaluare a activității procurorului general. Controlul ar urma să fie realizat de Consiliului Superior al Procurorilor.

Reprezentanții Procuraturii Generale au venit cu o reacție prin intermediul unui comunicat de presă: „Nivelul înțelegerii de către actuala guvernare a principiilor statului de drept este neașteptat de slab și, la moment, nu vedem rostul de a mai comenta ceva. Răspunsul Procuraturii la orice atentat asupra independenței sale instituționale și procesuale va fi proporțional gravității unor astfel de atacuri”, se arată în declarație.

Precizăm că Parlamentul se va convoca vineri, 13 august, în ședință extraordinară. Deputații vor examina inclusiv proiectul de modificare a Legii cu privire la Procuratură.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: