captură video

„Dacă nu opriți corupția, oamenii vor ieși în stradă și vă vor pedepsi”. Maia Sandu a prezidat prima ședință a CSS (VIDEO)

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a convocat pe 26 ianuarie Consiliul Suprem de Securitate (CSS). Ședința a început la ora 12:00, iar prima parte a fost transmisă online. Este prima întrunire a CSS din acest an, dar și prima condusă de noul președinte al țării. După un discurs de aproape 30 de minute, șefa statului a anunțat că următoarea parte a ședinței se va desfășura cu ușile închise.

La ședință au putut fi văzuți președinta parlamentului Zinaida Grecianîi, premierul interimar Aureliu Ciocoi, ministrul interimar Pavel Voicu, ministrul interimar al Apărării, Victor Gaiciuc, procurorul general Alexandr Stoianoglo, deputații Sergiu Litvinenco și Igor Grosu (PAS) și Chiril Moțpan (Platorma DA). De asemenea, au fost prezenți consilierii prezidențiali Olesea Stamate și Ala Nemerenco, precum și secretarul general al președinției, Andrei Spînu. Maia Sandu a menționat că nu va invita unii membri ai CSS.

„Am anumite dubii cu privire la capacitatea lor de a lua decizii cu privire la securitatea statului și îmi rezerv dreptul la anumite discuții să nu îi invit, atunci când voi considera că există riscul conflictelor de interese”.

Președinta țării a precizat că, în situația în care multe dintre instituții sunt controlate de grupări corupte, acest Consiliu va fi platforma unde se vor discuta riscurile în adresa securității statului. Aceasta a calificat fenomenul corupției drept cel mai mare pericol la adresa securității statului.

„Corupția mare este cel mai mare pericol în adresa bunăstării cetățenilor. În ultimii 30 de ani, cetățenii au fost furați în mod sistematic de unii hoți, chiar criminali, conectați cu politicul și cu justiția. Poftele nelimitate ale acestor hoți au sărăcit și au alungat din țară un milion de oameni. Dacă nu opriți corupția, oamenii vor ieși în stradă și vă vor pedepsi cum știu ei”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a criticat activitatea instituțiilor publice în lupta cu corupția și asigurarea unei justiții corecte.

„Nu se vede niciun efort, cât de mic, cât de plăpând, al instituțiilor noastre, care să demonstreze că ele încep să se apuce de lucru. Niciunul. Nu exagerez. Conducătorii instituțiilor de drept ne recomandă să ne căutăm de treabă, să rezolvăm problemele economice și să nu știrbim din independența justiției. Când bugetul țării este furat permanent, se scot miliarde prin scheme din sistemul bancar, la achiziții publice, nu se face nimic pentru a opri contrabanda, nu rămân bani să crești pensiile”, a accentuat Maia Sandu.

Partea publică a ședinței CSS a durat mai puțin de 30 de minute. Președinta țării a anunțat că următoarea parte a ședinței se va desfășura cu ușile închise.

În ajun, președinta țării a publicat decretul privind noua componență a CSS. Din aceasta fac parte și unii deputați PAS și ai Platformei DA, dar și activiști din cadrul unor ONG-uri.

Liderul PSRM Igor Dodon a criticat dur faptul că în cadrul CSS au fost incluși membri ai unor ONG-uri, finanțate inclusiv din afara țării, precum și membri de partid, nu și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah. Iar Fadei Nagacevschi a atras atenția că din CSS lipsește ministrul Justiției și șeful CNA.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Irina Vlah

Irina Vlah, sancționată de Canada, reacționează: „Voi cere explicații oficiale”

Irina Vlah, lidera Partidului „Inima Moldovei” – formațiune care face parte din Blocul Electoral „Patriotic” –, a declarat că este uimită să-și vadă numele pe lista de sancțiuni a Canadei. „Pot doar presupune că autoritățile canadiene au fost induse în eroare cu rea voință de către cei care de ceva timp încearcă să plaseze numele meu în anumit context”, a comunicat Vlah. Fosta bașcană a Găgăuziei a anunțat că va cere explicații oficiale în legătură cu această decizie.

„Constat cu uimire că numele meu a apărut într-o listă de sancțiuni a Canadei. Ceea ce s-a întâmplat nu poate fi explicat din punct de vedere logic. Pot doar presupune că autoritățile canadiene au fost induse în eroare cu rea voință de către cei care de ceva timp încearcă să plaseze numele meu în anumit context, făcând și anumite asocieri. Evident că voi cere explicații oficiale privind decizia ce s-a luat, deși sunt sigură că, mai devreme sau mai târziu, se va adeveri că toate urmele duc… la Chișinău. Cu regret, politica externă a Republicii Moldova ajunge să se rezume doar la tentative disperate de a compromite oponenții politici ai PAS. Jalnic! Mizerabil! Rușinos! Dar asta e până pe 28 septembrie”, a reacționat Vlah.

Autoritățile de la Chișinău nu au comentat sancțiunile anunțate de Canada în privința celor 16 persoane, nici declarațiile politicienei.

***

Pe 28 august, Canada a anunțat sancțiuni împotriva mai multor persoane și structuri din Republica Moldova. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Canadei, sancțiunile prevăd înghețarea bunurilor, interzicerea oricăror tranzacții financiare cu persoanele și organizațiile vizate, precum și declararea acestora drept inadmisibile pe teritoriul canadian.

Pe lista sancțiunilor au fost incluse 16 persoane: Evghenia Guțul, Mihail Vlah, Irina Vlah, Iurii Cuznețov, Ilia Uzun, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru, Alexei Lungu, Veaceslav Valico, Victoria Furtună, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Chiril Guzun. De asemenea, au fost sancționate două entități: Blocul politic „Victoria/Pobeda” și asociația obștească „Asociația Persoanelor cu Epoleți «Scutul Poporului»”.

***

Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, mulți experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

Irina Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Potrivit rezultatelor finale, ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: