Cristina Aramă, Kaufland Moldova: Businessul care face bine este cel mai bun business

O afacere care se gândește doar la profitabilitate, mai devreme sau mai târziu, nu va mai fi performantă, pentru că noile generații de consumatori pun accent pe responsabilitatea vânzătorului. Este convingerea pe care o are grupul internațional Kaufland, care deține o rețea de supermarketuri inclusiv în Republica Moldova. În 2021, Kaufland Moldova a publicat primul său raport de sustenabilitate, care cuprinde măsurile și acțiunile legate de sustenabilitate realizate de către companie, iar un al doilea raport este în curs de realizare. Despre prioritățile de dezvoltare durabilă, proiectele și rezultatele obținute de Kaufland Moldova la capitolul sustenabilitate, ne povestește Cristina Aramă, Manager Afaceri Corporative în cadrul companiei.

-Care este viziunea Kaufland pentru dezvoltarea durabilă în Moldova? Ce priorități specifice a identificat compania pentru activitatea sa de aici?

-Trebuie să menționez din start că noi, cei de la Kaufland, suntem prezenți în opt țări: Germania, Cehia, Slovacia, Croația, Polonia, România și Bulgaria, și facem parte din grupul Schwart, un grup care are peste 550.000 de angajați în 30 de țări. Toate companiile din cadrul grupului Schwart, au adoptat o strategie și o viziune comună legată de sustenabilitate: acționăm global cu responsabilitate.

În 2020, noi ne-am alăturat inițiativei United National Global Compact, prin care ne-am angajat să muncim pentru a atinge cele 17 obiective de dezvoltare durabilă. În Republica Moldova, în toate acțiunile noastre susținem cinci dintre acestea: fără foamete, sănătate și bunăstare, educație de calitate, condiții de muncă decente și creștere economică, consum și producție responsabilă.  Noi, ca și business, suntem siguri că business-ul care face bine este cel mai bun business. Tendința către sustenabilitate este una în creștere și oamenii încep să se uite la branduri responsabile față de mediu, față de generațiile viitoare și față de economia țării în care își desfășoară activitatea. Acest lucru îl demonstrează atât generația Z, cât și generația Alfa, cea din urmă având cea mai mare comunitate de peste 2 miliarde de persoane, care sunt digitalizate, cu preferințe pentru TikTok și Minecraft, care are o preocupare pentru mediu și acest lucru deja se vede. Generația Alfa va fi cea mai mare generație de cumpărători. La fel suntem siguri că o afacere care se gândește doar la profitabilitate nu va mai fi performantă în viitor.


– Odată cu venirea în Republica Moldova a lanțurilor internaționale de retail, îngrijoarea oamenilor a fost că nu vor mai găsi produse locale pe rafturi, ci doar produse importate.  În ce măsură reușiți să mențineți echilibrul și cum susțineți producătorii și furnizorii locali?

-Este adevărat, și noi am încercat să susținem întotdeauna producătorii și furnizorii locali. Cifrele vorbesc cel mai bine despre măsura în care ne-a reușit acest lucru: Acum cinci ani, când am deschis primele magazine în Republica Moldova, am început cu o cifră de 2800 de articole achiziționate de la producătorii și furnizorii locali, iar în prezent avem un număr de peste 7500 și numărul acestora este în continuă creștere. De asemenea, am fost alături de producătorii locali pe perioadele de criză, atât în pandemie, cât și în război. Unul dintre proiectele frumoase pe care le am realizat alături de UN Women este cel în care am susținut târgurile organizate în parcările magazinelor Kaufland. Este vorba despre târguri pentru micile producătoare care încă nu au potențial de a realiza marfa pe rafturilor magazinelor mai mari, dar au un potențial de creștere. Le-am oferit și le oferim această platformă pentru a-și promova produsele. Mai mult, am susținut producători de fructe și legume să obțină certificarea GLOBAL G.A.P. – una dintre cele mai prestigioase certificări internaționale de calitate și siguranță alimentară. Iar în acest sens ne-am asumat o investiție de peste 2 milioane de lei în tot ce ține de instruire, analiză apă, sol, alte analize de laborator aferente, precum și consultanța individuală. Producătorii locali sunt, cu siguranță, extrem de valoroși și trebuie să îi ajutăm să își valorifice munca.

-Impactul asupra ecosistemului este o altă provocare pe care o are businessul. Cum reușește Kaufland Moldova să minimizeze efectele activității sale asupra mediului înconjurător?

-Într-adevăr, minimizarea impactului asupra mediului este o provocare, pe care noi am transformat-o în prioritate. În toate acțiunile noastre operaționale ținem cont de obiectivul ecologic, acela de a reduce amprenta de CO2. Facem acest lucru printr-o tehnologie pe care o avem în cadrul magazinelor noastre: o instalație de refrigerare și climatizare, care răcește pe timp de vară și încălzește pe timp de iarnă. Astfel se economisesc resursele naturale și se protejează mediul înconjurător. La șapte din cele nouă magazine avem instalate panouri fotovoltaice, care reprezintă o investiție de 1 milion de euro, urmând și celelalte două magazine să fie dotate cu aceste panouri. De asemenea încurajăm condusul eco și astfel, în toate parcările magazinelor noastre sunt două tipuri de stații de încărcare a mașinilor electrice: una de tip fast charge și una obișnuită.

Consumul conștient și reducerea produselor care ajung la groapa de gunoi. Sunt alte două probleme pe care le are societatea de astăzi, ce faceți la acest capitol?

-Făcând parte din retailul alimentar, bineînțeles că ne gândim și la aceste aspecte. La capitolul consum conștient, prevenirea risipitei de alimente prin conștientizare și educare reprezintă un alt obiectiv pe care îl avem în cadrul companiei noastre. Avem un parteneriat foarte solid, care durează deja de patru ani, cu Banca de Alimente. Împreună cu Banca de alimente, pe parcursul acestor patru ani, am reușit să „salvăm” produse cu termenul aproape de expirare, cu ambalajele deteriorate sau produse care nu arată perfect, dar sunt bune de consum. În anul 2023, de exemplu, avem recuperate 64 de tone de produse de alimente din cadrul magazinelor noastre, produse evaluate la peste un milion de lei.

De asemenea avem o campanie extraordinară – „Mai puțină risipă, mai mult bine”, în cadrul căreia mergem în școli cu diverse activități pentru copii, pe care îi învățăm cum să prevină risipa de alimente la modul practic. La fiecare ediție, ajungem la peste 1500 de copii la nivel național care devin ulterior ambasadorii acestei campanii. Am elaborat și Ghidul Antirisipă, primul astfel de ghid din Republica Molodva, adaptat atât pentru copii, cât și pentru maturi, care poate fi accesat gratuit pe pagina noastră, cât și pe pagina Băncii de Alimente. Acest ghid reprezintă un material didactic valoros de educație privind reducerea risipei de alimente.

Ce ține de deșeuri, la toate magazinele noastre avem stații de reciclare, unde oamenii pot să recicleze plasticul, dozele și sticla. Știm că această măsură este una importantă, dar nu suficientă, de aceea, ne-am propus, la nivel de strategie în cadrul companiei, să reducem plasticul din sortimentul de marcă proprie cu 30% până în 2025 și până la 35% până în anul 2027.


-Care sunt alte proiecte pe care compania le dezvoltă în comunitățile locale?

-Pe partea de protecția mediului avem colaborări extraordinare alături de Asociația Obștească „Hai Moldova”, în cadrul proiectului „Sădim Oxigen”, unde ne-am propus să identificăm gunoiști ilegale și, conform celor mai bune practici și tehnologii de mediu, terenul este redat în circuitul natural prin împădurire. Avem deja astfel de exemple: o gunoiște din Băcioi, din preajma aeroportului, dar și o gunoiște din Cruzești, care au fost curățate și readuse în circuitul natural prin platarea copacilor. Un alt program pe care l-am dezvoltat împreună cu „Hai Moldova” este Școala ECO: pe parcursul unui an de zile, copii din mai multe școli din țară au avut parte de diverse activități care vin să conștientizeze, să educe și la modul practic să implementeze de acțiuni de educație ecologică.

Un proiect extraordinar îl avem și cu The Moldova Project în Spring Project, prin care oferim familiilor social vulnerabile animale domestice, le construim sere de legume și fructe, sau le oferim cursuri de perfecționare ca frizer sau bucătar. Astfel oferim acestor familii o sursă de existență și cel mai important – o ocupație.  De asemenea, împreună cu cei de la Moldovan National Youth Orchestra, deja de șase ani suntem implicați în cadrul proiectului LaLaPlay. Am mers prin țară în lung și în lat, de la est la vest, de la nord la sud, și am adus muzica în locuri neconvenționale, unde oamenii nu au mai avut posibilitatea să o asculte.

Suntem alături și de CCF Moldova în cadrul Run for Children Marathon. În acest an am avut peste 350 de participanți la maraton, care au alergat pentru o cauză nobilă, iar în rezultat vom cumpăra o casă pentru o familie cu cinci copii. Avem donațiile de sânge din parcare, în care încurajăm oamenii să ofere 10 minute din viața lor pentru ca să salveze o altă viață.


-Cu ce vă îndreptați spre viitor?

-Kaufland crede în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia. De aceea, în 2018, compania a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială.

Facem aceste demersuri pentru că suntem siguri că ne îndreptăm spre un viitor sustenabil. Iar pentru asta încercăm să fim cât se poate de transparenți cu stackeholderii noștri. În prezent lucrăm la următorul raport de sustenabilitate, pentru anii financiari 2023-2024, pentru că credem cu tărie că asumarea responsabilitării și transparența este un aspect important.

De multe ori considerăm că mai avem timp, că nu este momentul acum, că o să încep mâine sau la anul și ne tot amânăm planurile. Astfel, ne convingem din ce în ce mai mult că ratăm prezentul. De aceea, suntem convinși că viitorul începe astăzi și începe de la fiecare din noi: de la autoritățile publice locale și centrale, de la societatea civilă și ONG-uri, de la agenții economici. Nu mai avem timp să amânăm. Avem nevoie de un viitor sustenabil și durabil și acum e timpul să lucrăm pentru asta!

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Executivul nerecunoscut de la Tiraspol a adoptat o hotărâre prin care interzice exportul de combustibil. Potrivit dispoziției, interdicția este aplicată pentru cărbune, turbă, lemn de foc și alte resurse similare.

Deși un decret semnat de liderul de facto al regiunii, Vadim Kransoselski, privind interdicția era deja în vigoare, liderii de la Tiraspol „au decis ca reglementarea să fie formalizată printr-un act normativ al executivului local, până la stabilizarea situației economice”.

„În condițiile provocărilor externe și ale schimbării condițiilor de livrare a gazelor în republică de la începutul anului 2025, o atenție sporită este acordată problemelor securității energetice. În special, se monitorizează îndeaproape circulația resurselor de combustibil peste frontiera de stat. În prezent, prin decret prezidențial este interzis exportul de cărbune, turbă, lemn și produse similare. Totodată, ținând cont de atribuțiile legislative ale guvernului în acest domeniu, este considerat oportun ca, până la stabilizarea situației economice, limitarea exportului să fie reglementată printr-un act normativ al guvernului”, se menționează în comunicatul emis de executivul local.

Amintim că regiunea transnistreană a interzis exportul de lemne și cărbune în decembrie 2024. Decretul „Cu privire la interzicerea exportului de resurse combustibile”, stipulează interzicerea exportului următoarelor categorii de mărfuri din regiune: traverse din lemn, cărbune de piatră; lignit; turbă utilizată drept combustibil; cocs și semicocs din cărbune de piatră; lemn de foc sub formă de bușteni, vreascuri, crengi sau mănunchiuri; cărbune din lemn; lemn neprelucrat; lemn pentru dogărie, bușteni despicați, pari, stâlpi din lemn; rumeguș; făină de lemn.

***

Săptămâna trecută, mai multe canale din regiunea transnistreană au răspândit un mesaj semnat de rețeaua de benzinării „Metan-Auto”, conform căruia aceasta va înceta să vândă gaz în stațiile sale PECO. Potrivit mesajului, vânzarea a fost deja oprită, cu excepția „transportului de urgență, militarizat și specializat”, în contextul „limitării livrării gazului natural pentru rețeaua de stații de încărcare auto cu gaz comprimat a Metan-Auto”. Totodată, pe internet au fost publicate imagini cu cozi la stațiile de alimentare din regiunea transnistreană, care s-au înregistrat în ajun.

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a explicat sistarea vânzărilor de gaz în stațiile sale PECO, invocând necesitatea economisirii resurselor în contextul unei situații energetice „instabile”. Potrivit acestuia, măsura are drept scop prevenirea unui noi crize în regiune.

Un video fals, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, care o prezintă pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, promovând un presupus program financiar legat de banca Maib, a început să circule pe rețelele sociale. În înregistrare, șefa statului ar anunța că autoritățile ar fi introdus noi obligații pentru Maib, în vederea „susținerii și plătirii cetățenilor R. Moldova”. În video-ul fals, oamenii sunt îndemnați să se înregistreze pentru a obține câștiguri.

Contactat de NewsMaker, consilierul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, Igor Zaharov, a calificat înregistrarea drept un „fals ordinar”.

„Este un fals ordinar generat cu ajutorul inteligenței artificiale, menit să inducă în eroare opinia publică. Vă îndemnăm să rămâneți vigilenți și să raportați astfel de conținuturi pentru a limita răspândirea lor”, a declarat Zaharov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Potrivit avizului consultativ emis de instituție la solicitarea Cancelariei de Stat, această decizie este „incompatibilă cu standardele naționale și internaționale privind nediscriminarea”.

De asemenea, Consiliul a subliniat că măsura contravine valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și este „inacceptabilă” în contextul lansării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.

Aviz Constatare Decizia CMC Votat by Doina Buruiană

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Șefa statului, Maia Sandu, s-a întâlnit astăzi, 9 iunie, cu Chinei, Yan Wenbin, cu prilejul încheierii mandatului său în R. Moldova. Președinta și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul oferit de guvernul de la Beijing, evidențiind construcția celui mai mare parc fotovoltaic din țară, situat la Criuleni — o investiție chineză în valoare de 4 milioane de euro.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Președinție, Maia Sandu a subliniat interesul R. Moldova pentru extinderea cooperării economice cu China, în special prin creșterea exporturilor de vinuri și a altor produse agroalimentare. Șefa statului a salutat, totodată, eforturile recente care au facilitat accesul pe piața chineză a produselor moldovenești, precum făina din semințe de struguri și floarea-soarelui. 

În cadrul întrevederii, Maia Sandu a reafirmat angajamentul Republicii Moldova de a contribui la securitatea europeană și ordinea internațională întemeiată pe reguli și pe principiile consacrate în Carta ONU. De asemenea, șefa statului a condamnat repetat agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, subliniind imperativul respectării necondiționate a suveranității și integrității teritoriale a statelor.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: