Cristina Aramă, Kaufland Moldova: Businessul care face bine este cel mai bun business

O afacere care se gândește doar la profitabilitate, mai devreme sau mai târziu, nu va mai fi performantă, pentru că noile generații de consumatori pun accent pe responsabilitatea vânzătorului. Este convingerea pe care o are grupul internațional Kaufland, care deține o rețea de supermarketuri inclusiv în Republica Moldova. În 2021, Kaufland Moldova a publicat primul său raport de sustenabilitate, care cuprinde măsurile și acțiunile legate de sustenabilitate realizate de către companie, iar un al doilea raport este în curs de realizare. Despre prioritățile de dezvoltare durabilă, proiectele și rezultatele obținute de Kaufland Moldova la capitolul sustenabilitate, ne povestește Cristina Aramă, Manager Afaceri Corporative în cadrul companiei.

-Care este viziunea Kaufland pentru dezvoltarea durabilă în Moldova? Ce priorități specifice a identificat compania pentru activitatea sa de aici?

-Trebuie să menționez din start că noi, cei de la Kaufland, suntem prezenți în opt țări: Germania, Cehia, Slovacia, Croația, Polonia, România și Bulgaria, și facem parte din grupul Schwart, un grup care are peste 550.000 de angajați în 30 de țări. Toate companiile din cadrul grupului Schwart, au adoptat o strategie și o viziune comună legată de sustenabilitate: acționăm global cu responsabilitate.

În 2020, noi ne-am alăturat inițiativei United National Global Compact, prin care ne-am angajat să muncim pentru a atinge cele 17 obiective de dezvoltare durabilă. În Republica Moldova, în toate acțiunile noastre susținem cinci dintre acestea: fără foamete, sănătate și bunăstare, educație de calitate, condiții de muncă decente și creștere economică, consum și producție responsabilă.  Noi, ca și business, suntem siguri că business-ul care face bine este cel mai bun business. Tendința către sustenabilitate este una în creștere și oamenii încep să se uite la branduri responsabile față de mediu, față de generațiile viitoare și față de economia țării în care își desfășoară activitatea. Acest lucru îl demonstrează atât generația Z, cât și generația Alfa, cea din urmă având cea mai mare comunitate de peste 2 miliarde de persoane, care sunt digitalizate, cu preferințe pentru TikTok și Minecraft, care are o preocupare pentru mediu și acest lucru deja se vede. Generația Alfa va fi cea mai mare generație de cumpărători. La fel suntem siguri că o afacere care se gândește doar la profitabilitate nu va mai fi performantă în viitor.


– Odată cu venirea în Republica Moldova a lanțurilor internaționale de retail, îngrijoarea oamenilor a fost că nu vor mai găsi produse locale pe rafturi, ci doar produse importate.  În ce măsură reușiți să mențineți echilibrul și cum susțineți producătorii și furnizorii locali?

-Este adevărat, și noi am încercat să susținem întotdeauna producătorii și furnizorii locali. Cifrele vorbesc cel mai bine despre măsura în care ne-a reușit acest lucru: Acum cinci ani, când am deschis primele magazine în Republica Moldova, am început cu o cifră de 2800 de articole achiziționate de la producătorii și furnizorii locali, iar în prezent avem un număr de peste 7500 și numărul acestora este în continuă creștere. De asemenea, am fost alături de producătorii locali pe perioadele de criză, atât în pandemie, cât și în război. Unul dintre proiectele frumoase pe care le am realizat alături de UN Women este cel în care am susținut târgurile organizate în parcările magazinelor Kaufland. Este vorba despre târguri pentru micile producătoare care încă nu au potențial de a realiza marfa pe rafturilor magazinelor mai mari, dar au un potențial de creștere. Le-am oferit și le oferim această platformă pentru a-și promova produsele. Mai mult, am susținut producători de fructe și legume să obțină certificarea GLOBAL G.A.P. – una dintre cele mai prestigioase certificări internaționale de calitate și siguranță alimentară. Iar în acest sens ne-am asumat o investiție de peste 2 milioane de lei în tot ce ține de instruire, analiză apă, sol, alte analize de laborator aferente, precum și consultanța individuală. Producătorii locali sunt, cu siguranță, extrem de valoroși și trebuie să îi ajutăm să își valorifice munca.

-Impactul asupra ecosistemului este o altă provocare pe care o are businessul. Cum reușește Kaufland Moldova să minimizeze efectele activității sale asupra mediului înconjurător?

-Într-adevăr, minimizarea impactului asupra mediului este o provocare, pe care noi am transformat-o în prioritate. În toate acțiunile noastre operaționale ținem cont de obiectivul ecologic, acela de a reduce amprenta de CO2. Facem acest lucru printr-o tehnologie pe care o avem în cadrul magazinelor noastre: o instalație de refrigerare și climatizare, care răcește pe timp de vară și încălzește pe timp de iarnă. Astfel se economisesc resursele naturale și se protejează mediul înconjurător. La șapte din cele nouă magazine avem instalate panouri fotovoltaice, care reprezintă o investiție de 1 milion de euro, urmând și celelalte două magazine să fie dotate cu aceste panouri. De asemenea încurajăm condusul eco și astfel, în toate parcările magazinelor noastre sunt două tipuri de stații de încărcare a mașinilor electrice: una de tip fast charge și una obișnuită.

Consumul conștient și reducerea produselor care ajung la groapa de gunoi. Sunt alte două probleme pe care le are societatea de astăzi, ce faceți la acest capitol?

-Făcând parte din retailul alimentar, bineînțeles că ne gândim și la aceste aspecte. La capitolul consum conștient, prevenirea risipitei de alimente prin conștientizare și educare reprezintă un alt obiectiv pe care îl avem în cadrul companiei noastre. Avem un parteneriat foarte solid, care durează deja de patru ani, cu Banca de Alimente. Împreună cu Banca de alimente, pe parcursul acestor patru ani, am reușit să „salvăm” produse cu termenul aproape de expirare, cu ambalajele deteriorate sau produse care nu arată perfect, dar sunt bune de consum. În anul 2023, de exemplu, avem recuperate 64 de tone de produse de alimente din cadrul magazinelor noastre, produse evaluate la peste un milion de lei.

De asemenea avem o campanie extraordinară – „Mai puțină risipă, mai mult bine”, în cadrul căreia mergem în școli cu diverse activități pentru copii, pe care îi învățăm cum să prevină risipa de alimente la modul practic. La fiecare ediție, ajungem la peste 1500 de copii la nivel național care devin ulterior ambasadorii acestei campanii. Am elaborat și Ghidul Antirisipă, primul astfel de ghid din Republica Molodva, adaptat atât pentru copii, cât și pentru maturi, care poate fi accesat gratuit pe pagina noastră, cât și pe pagina Băncii de Alimente. Acest ghid reprezintă un material didactic valoros de educație privind reducerea risipei de alimente.

Ce ține de deșeuri, la toate magazinele noastre avem stații de reciclare, unde oamenii pot să recicleze plasticul, dozele și sticla. Știm că această măsură este una importantă, dar nu suficientă, de aceea, ne-am propus, la nivel de strategie în cadrul companiei, să reducem plasticul din sortimentul de marcă proprie cu 30% până în 2025 și până la 35% până în anul 2027.


-Care sunt alte proiecte pe care compania le dezvoltă în comunitățile locale?

-Pe partea de protecția mediului avem colaborări extraordinare alături de Asociația Obștească „Hai Moldova”, în cadrul proiectului „Sădim Oxigen”, unde ne-am propus să identificăm gunoiști ilegale și, conform celor mai bune practici și tehnologii de mediu, terenul este redat în circuitul natural prin împădurire. Avem deja astfel de exemple: o gunoiște din Băcioi, din preajma aeroportului, dar și o gunoiște din Cruzești, care au fost curățate și readuse în circuitul natural prin platarea copacilor. Un alt program pe care l-am dezvoltat împreună cu „Hai Moldova” este Școala ECO: pe parcursul unui an de zile, copii din mai multe școli din țară au avut parte de diverse activități care vin să conștientizeze, să educe și la modul practic să implementeze de acțiuni de educație ecologică.

Un proiect extraordinar îl avem și cu The Moldova Project în Spring Project, prin care oferim familiilor social vulnerabile animale domestice, le construim sere de legume și fructe, sau le oferim cursuri de perfecționare ca frizer sau bucătar. Astfel oferim acestor familii o sursă de existență și cel mai important – o ocupație.  De asemenea, împreună cu cei de la Moldovan National Youth Orchestra, deja de șase ani suntem implicați în cadrul proiectului LaLaPlay. Am mers prin țară în lung și în lat, de la est la vest, de la nord la sud, și am adus muzica în locuri neconvenționale, unde oamenii nu au mai avut posibilitatea să o asculte.

Suntem alături și de CCF Moldova în cadrul Run for Children Marathon. În acest an am avut peste 350 de participanți la maraton, care au alergat pentru o cauză nobilă, iar în rezultat vom cumpăra o casă pentru o familie cu cinci copii. Avem donațiile de sânge din parcare, în care încurajăm oamenii să ofere 10 minute din viața lor pentru ca să salveze o altă viață.


-Cu ce vă îndreptați spre viitor?

-Kaufland crede în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia. De aceea, în 2018, compania a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială.

Facem aceste demersuri pentru că suntem siguri că ne îndreptăm spre un viitor sustenabil. Iar pentru asta încercăm să fim cât se poate de transparenți cu stackeholderii noștri. În prezent lucrăm la următorul raport de sustenabilitate, pentru anii financiari 2023-2024, pentru că credem cu tărie că asumarea responsabilitării și transparența este un aspect important.

De multe ori considerăm că mai avem timp, că nu este momentul acum, că o să încep mâine sau la anul și ne tot amânăm planurile. Astfel, ne convingem din ce în ce mai mult că ratăm prezentul. De aceea, suntem convinși că viitorul începe astăzi și începe de la fiecare din noi: de la autoritățile publice locale și centrale, de la societatea civilă și ONG-uri, de la agenții economici. Nu mai avem timp să amânăm. Avem nevoie de un viitor sustenabil și durabil și acum e timpul să lucrăm pentru asta!

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Cinci moldoveni au rămas fără cetățenie după ce s-au înrolat în armate străine. Maia Sandu a semnat decretul

Cinci bărbați născuți în Republica Moldova, cu vârste între 39 și 51 de ani, au rămas fără cetățenie după ce s-au înrolat benevol în forțe armate străine. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu, pe data de 17 iulie.

Decizia intră în vigoare la data semnării și poate fi contestată în instanță conform legii.

Precizăm că, conform legii, cetățenia Republicii Moldova poate fi retrasă, prin decret prezidențial, persoanei care:

  • a obținut cetățenia în mod fraudulos, prin furnizarea de informații false, prin ascunderea unor date esențiale sau în lipsa temeiurilor prevăzute de prezenta lege ori de legislația anterioară în materie de cetățenie;
  • s-a înrolat benevol în forțele armate ale unui stat străin;
  • a comis fapte deosebit de grave care aduc prejudicii esențiale statului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

PSDE critică intenția PAS de a include membri ai Platformei DA pe lista electorală: „O abordare periculoasă”

Partidul Social Democrat European (PSDE) condamnă intenția partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS) de a include membri ai Platformei „Demnitate și Adevăr” (DA) pe lista sa de candidați la alegerile parlamentare. Potrivit PSDE, această „tentativă nu urmărește consolidarea flancului pro-european, ci monopolizarea lui”.

„PAS vrea să înghită din nou tot flancul pro-european. Moldova are nevoie de o alternativă europeană veritabilă, nu una mimată. PAS nu caută o alianță autentică, ci supunere politică. Invitând pe rând formațiuni mai mici să se alăture, PAS încearcă să controleze din nou întreg spectrul politic pro-european, împiedicând apariția unei alternative europene veritabile. În loc să încurajeze competiția sănătoasă de idei și proiecte pro-europene, PAS recurge la strategii de absorbție și control, încercând să anihileze orice posibilă alternativă politică de centru-dreapta. Este o abordare greșită și periculoasă pentru democrația moldovenească și pentru parcursul european al țării”, se menționează într-un comunicat emis de PDSE.

Reacția PSDE vine după declarațiile președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a spus într-o emisiune TV că PAS poartă negocieri cu Platforma DA, propunând membrilor acestei formațiuni să participe la alegeri pe listele partidului de guvernare.

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, a confirmat pentru NewsMaker că poartă discuții cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) privind o eventuală participare comună la alegerile parlamentare din septembrie. Plîngău susține că negocierile durează de mai bine de o lună și au un singur scop – de a preveni revenirea forțelor pro-ruse în Parlamentul Republicii Moldova.

***

Amintim că recent PSDE a lansat inițiativa de a crea o nouă alianță politică – „Alianța Europeană a Moldovei”. Potrivit reprezentanților partidului, această platformă „va pune Moldova pe primul loc” și va deveni „o adevărată alternativă proeuropeană”, „o alianță a partidelor libere, fără compromisuri, care nu-și vând principiile pentru un loc pe listă”.

Seceta face ravagii în Ștefan Vodă. Culturile de porumb și floarea-soarelui, „grav afectate”: „Avem o situație critică”

Starea culturilor de grupa a doua – în special porumbul și floarea-soarelui – este una „critică”, a constatat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban, în urma unei vizite efectuate pe terenurile agricole din raionul Ștefan Vodă. Potrivit oficialului, lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate din ultimele luni „au afectat grav culturile”, punând în pericol recolta din acest an.

Secretarul de stat a vizitat mai multe terenuri din satele Crocmaz, Cioburciu și Slobozia, unde a discutat cu fermierii despre dificultățile cu care se confruntă.

„Am venit astăzi în Ștefan Vodă pentru a vedea personal care este situația din teren și pentru a discuta cu fermierii despre dificultățile cu care se confruntă. Este clar că avem de-a face cu o situație critică”, a declarat Vasile Șarban.

Potrivit acestuia, deși în seara zilei precedente au fost înregistrate cantități reduse de ploaie, acestea nu au fost suficiente pentru a salva culturile.

„O bună parte a suprafețelor cultivate cu porumb este deja compromisă, iar în cazul florii-soarelui, plantele sunt într-o fază avansată de dezvoltare, cu calatidiile subdezvoltate, ceea ce afectează grav potențialul de producție. Dacă în perioada imediat următoare nu vor fi înregistrate precipitații semnificative, se așteaptă pierderi considerabile la ambele culturi”, susține oficialul.

Un exemplu relevant este gospodăria „Ecoalimentprim”, care administrează 1050 de hectare cultivate cu culturi de câmp. Fermierii de aici spun că au nevoie urgentă de investiții în sisteme moderne de irigație pentru a putea face față secetei.

De asemenea, din cauza secetei, sunt afectate și plantațiile de prun, chiar și pentru recolta deja diminuată în urma înghețurilor târzii din primăvară.

În context, Vasile Șarban a subliniat importanța accelerării proiectelor de reabilitare a infrastructurii de irigații și a aplicării tehnologiilor agricole adaptate noilor realități climatice.

„Fermierii încep să conștientizeze tot mai mult rolul esențial al acestor investiții, iar soluții precum tehnologia de conservare a solului No till, deși nu sunt miraculoase, oferă o anumită protecție culturilor în perioadele de secetă, menținând umiditatea în sol pentru o perioadă mai îndelungată. Dialogul cu fermierii, colectarea datelor privind pierderile și promovarea soluțiilor durabile vor rămâne priorități ale ministerului în gestionarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii naționale”, a subliniat secretarul de stat.

Militarii moldoveni vor participa la un exercițiu NATO în Georgia

Militarii Armatei Naționale vor participa la exercițiul multinațional NATO „Agile Spirit 2025”, care se va desfășura în perioada 23 iulie – 7 august, în centrele de instruire din Georgia.

Potrivit Ministerului Apărării, ofițerii, sergenții și soldații moldoveni vor colabora cu militari din România, Bulgaria, Statele Unite ale Americii, Polonia, Lituania, Georgia și alte state participante.

Conform sursei citate, scopul exercițiului este de a îmbunătăți capacitățile de acțiune ale armatelor participante și de a le ajuta să colaboreze mai eficient între ele în cadrul operațiilor internaționale de menținere a păcii.

Demander à ChatGPT

Militarii moldoveni se antrenează în cadrul „Agile Spirit”, începând cu anul 2023.

PAS cere reparații urgente la podul Ismail: „Îl îndemnăm pe Ceban să coboare pe pământ și să colaboreze”. Reacția Primăriei

După ce o bucată din podul de pe strada Ismail din Chișinău s-a desprins și a căzut pe carosabil, consilierii municipali ai fracțiunii PAS au susținut joi, 17 iulie, o conferință de presă în care au cerut măsuri urgente din partea autorităților locale pentru reabilitarea construcției.

Aceștia solicită publicarea proiectului tehnic de reabilitare a podului, inițierea discuțiilor cu autoritățile centrale pentru a găsi finanțare, precum și includerea subiectului pe ordinea de zi a Consiliului Municipal Chișinău și în bugetul capitalei.

Grinzile și pilonii acestui pod din beton sunt fisurați și afectați de coroziune, iar elementele marginale – bordurile și parapetele – sunt grav deteriorate. Hidroizolația a expirat acum 25 de ani, permițând infiltrarea apei în structura de rezistență”, a declarat Dumitru Ivanov, vicepreședinte al fracțiunii PAS.

Potrivit acestuia, expertizele tehnice din 2019 arătau deja că podul are nevoie de reconstrucție capitală, dar, spune el, „administrația Ceban nu a întreprins nimic concret și nu a prevăzut niciun leu pentru reparații în bugetele din 2024 și 2025”.

Deputatul PAS Lilian Carp a criticat lipsa de reacție din partea primarului general Ion Ceban, pe care îl acuză că „ignoră riscurile reale” pentru locuitorii orașului.

Ivan Ceban Kremlinovici continuă să ignore pericolul real care amenință zilnic viața chișinăuienilor. Stimabile Kremlinovici, așa arată Chișinăul când nu îl privești de pe dronă. Ca și podul Ismail, unde ai închis ochii intenționat la gravitatea problemei, s-a întâmplat și cu toate întreprinderile municipale aduse la prag de faliment. În ultimul ceas îl îndemnăm pe Ivan Ceban să lase foile și tezele primite de la prietenii săi de la Moskova, să coboare pe pământ, sau pe „plitka” pusă de el să meargă la colaborare, să votăm un buget pentru oameni, care să conțină soluții la problemele reale ale Chișinăului. Să se lepede de toți penalii și profesioniștii în scheme”, a spus Carp.

Primăria Chișinău respinge acuzațiile, catalogând declarațiile PAS drept „minciuni și manipulare“.

A fost anunțat că proiectul se află în faza de expertizare, iar după finalizarea tuturor procedurilor legale, va fi posibilă inițierea achiziției publice pentru lucrările de reparație a podului. În prezent, la podul Ismail au fost efectuate lucrări de conservare a structurii, iar în continuare se desfășoară lucrări de mentenanță pentru asigurarea securității, urmând ca podul să fie reabilitat în același mod”, se arată într-un comunicat emis de Primărie.

La rândul său, viceprimarul Ilie Ceban a calificat incidentul drept „izolat” și a sugerat că subiectul este exagerat în scopuri politice.

„A căzut o piatră de pe un pod aflat în conservare. Un incident izolat, dintr-o zonă care oricum este în așteptarea unui proiect de renovare, imediat ce se finalizează lucrările la podul Mihai Viteazul. Dar pentru unii, este suficient pentru a lansa acuzații, a căuta vinovați și a transforma o situație gestionabilă într-o „criză”. Dacă nu sunt știri bombă… nu-i problemă, le inventăm!”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.

Amintim că miercuri, 16 iulie, o bucată de beton s-a desprins din podul de pe strada Ismail din Chișinău și a căzut pe carosabil, fără a provoca victime. Incidentul, surprins de o cameră de bord și devenit viral pe rețelele sociale, a stârnit îngrijorare în rândul șoferilor. Primăria recunoaște starea precară a podului și anunță că proiectul de reabilitare se află în prezent în faza de expertizare. Momentul în care bucata de beton se desprinde și cade o puteți vedea AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: