Cristina Aramă, Kaufland Moldova: Businessul care face bine este cel mai bun business

O afacere care se gândește doar la profitabilitate, mai devreme sau mai târziu, nu va mai fi performantă, pentru că noile generații de consumatori pun accent pe responsabilitatea vânzătorului. Este convingerea pe care o are grupul internațional Kaufland, care deține o rețea de supermarketuri inclusiv în Republica Moldova. În 2021, Kaufland Moldova a publicat primul său raport de sustenabilitate, care cuprinde măsurile și acțiunile legate de sustenabilitate realizate de către companie, iar un al doilea raport este în curs de realizare. Despre prioritățile de dezvoltare durabilă, proiectele și rezultatele obținute de Kaufland Moldova la capitolul sustenabilitate, ne povestește Cristina Aramă, Manager Afaceri Corporative în cadrul companiei.

-Care este viziunea Kaufland pentru dezvoltarea durabilă în Moldova? Ce priorități specifice a identificat compania pentru activitatea sa de aici?

-Trebuie să menționez din start că noi, cei de la Kaufland, suntem prezenți în opt țări: Germania, Cehia, Slovacia, Croația, Polonia, România și Bulgaria, și facem parte din grupul Schwart, un grup care are peste 550.000 de angajați în 30 de țări. Toate companiile din cadrul grupului Schwart, au adoptat o strategie și o viziune comună legată de sustenabilitate: acționăm global cu responsabilitate.

În 2020, noi ne-am alăturat inițiativei United National Global Compact, prin care ne-am angajat să muncim pentru a atinge cele 17 obiective de dezvoltare durabilă. În Republica Moldova, în toate acțiunile noastre susținem cinci dintre acestea: fără foamete, sănătate și bunăstare, educație de calitate, condiții de muncă decente și creștere economică, consum și producție responsabilă.  Noi, ca și business, suntem siguri că business-ul care face bine este cel mai bun business. Tendința către sustenabilitate este una în creștere și oamenii încep să se uite la branduri responsabile față de mediu, față de generațiile viitoare și față de economia țării în care își desfășoară activitatea. Acest lucru îl demonstrează atât generația Z, cât și generația Alfa, cea din urmă având cea mai mare comunitate de peste 2 miliarde de persoane, care sunt digitalizate, cu preferințe pentru TikTok și Minecraft, care are o preocupare pentru mediu și acest lucru deja se vede. Generația Alfa va fi cea mai mare generație de cumpărători. La fel suntem siguri că o afacere care se gândește doar la profitabilitate nu va mai fi performantă în viitor.


– Odată cu venirea în Republica Moldova a lanțurilor internaționale de retail, îngrijoarea oamenilor a fost că nu vor mai găsi produse locale pe rafturi, ci doar produse importate.  În ce măsură reușiți să mențineți echilibrul și cum susțineți producătorii și furnizorii locali?

-Este adevărat, și noi am încercat să susținem întotdeauna producătorii și furnizorii locali. Cifrele vorbesc cel mai bine despre măsura în care ne-a reușit acest lucru: Acum cinci ani, când am deschis primele magazine în Republica Moldova, am început cu o cifră de 2800 de articole achiziționate de la producătorii și furnizorii locali, iar în prezent avem un număr de peste 7500 și numărul acestora este în continuă creștere. De asemenea, am fost alături de producătorii locali pe perioadele de criză, atât în pandemie, cât și în război. Unul dintre proiectele frumoase pe care le am realizat alături de UN Women este cel în care am susținut târgurile organizate în parcările magazinelor Kaufland. Este vorba despre târguri pentru micile producătoare care încă nu au potențial de a realiza marfa pe rafturilor magazinelor mai mari, dar au un potențial de creștere. Le-am oferit și le oferim această platformă pentru a-și promova produsele. Mai mult, am susținut producători de fructe și legume să obțină certificarea GLOBAL G.A.P. – una dintre cele mai prestigioase certificări internaționale de calitate și siguranță alimentară. Iar în acest sens ne-am asumat o investiție de peste 2 milioane de lei în tot ce ține de instruire, analiză apă, sol, alte analize de laborator aferente, precum și consultanța individuală. Producătorii locali sunt, cu siguranță, extrem de valoroși și trebuie să îi ajutăm să își valorifice munca.

-Impactul asupra ecosistemului este o altă provocare pe care o are businessul. Cum reușește Kaufland Moldova să minimizeze efectele activității sale asupra mediului înconjurător?

-Într-adevăr, minimizarea impactului asupra mediului este o provocare, pe care noi am transformat-o în prioritate. În toate acțiunile noastre operaționale ținem cont de obiectivul ecologic, acela de a reduce amprenta de CO2. Facem acest lucru printr-o tehnologie pe care o avem în cadrul magazinelor noastre: o instalație de refrigerare și climatizare, care răcește pe timp de vară și încălzește pe timp de iarnă. Astfel se economisesc resursele naturale și se protejează mediul înconjurător. La șapte din cele nouă magazine avem instalate panouri fotovoltaice, care reprezintă o investiție de 1 milion de euro, urmând și celelalte două magazine să fie dotate cu aceste panouri. De asemenea încurajăm condusul eco și astfel, în toate parcările magazinelor noastre sunt două tipuri de stații de încărcare a mașinilor electrice: una de tip fast charge și una obișnuită.

–Consumul conștient și reducerea produselor care ajung la groapa de gunoi. Sunt alte două probleme pe care le are societatea de astăzi, ce faceți la acest capitol?

-Făcând parte din retailul alimentar, bineînțeles că ne gândim și la aceste aspecte. La capitolul consum conștient, prevenirea risipitei de alimente prin conștientizare și educare reprezintă un alt obiectiv pe care îl avem în cadrul companiei noastre. Avem un parteneriat foarte solid, care durează deja de patru ani, cu Banca de Alimente. Împreună cu Banca de alimente, pe parcursul acestor patru ani, am reușit să „salvăm” produse cu termenul aproape de expirare, cu ambalajele deteriorate sau produse care nu arată perfect, dar sunt bune de consum. În anul 2023, de exemplu, avem recuperate 64 de tone de produse de alimente din cadrul magazinelor noastre, produse evaluate la peste un milion de lei.

De asemenea avem o campanie extraordinară – „Mai puțină risipă, mai mult bine”, în cadrul căreia mergem în școli cu diverse activități pentru copii, pe care îi învățăm cum să prevină risipa de alimente la modul practic. La fiecare ediție, ajungem la peste 1500 de copii la nivel național care devin ulterior ambasadorii acestei campanii. Am elaborat și Ghidul Antirisipă, primul astfel de ghid din Republica Molodva, adaptat atât pentru copii, cât și pentru maturi, care poate fi accesat gratuit pe pagina noastră, cât și pe pagina Băncii de Alimente. Acest ghid reprezintă un material didactic valoros de educație privind reducerea risipei de alimente.

Ce ține de deșeuri, la toate magazinele noastre avem stații de reciclare, unde oamenii pot să recicleze plasticul, dozele și sticla. Știm că această măsură este una importantă, dar nu suficientă, de aceea, ne-am propus, la nivel de strategie în cadrul companiei, să reducem plasticul din sortimentul de marcă proprie cu 30% până în 2025 și până la 35% până în anul 2027.


-Care sunt alte proiecte pe care compania le dezvoltă în comunitățile locale?

-Pe partea de protecția mediului avem colaborări extraordinare alături de Asociația Obștească „Hai Moldova”, în cadrul proiectului „Sădim Oxigen”, unde ne-am propus să identificăm gunoiști ilegale și, conform celor mai bune practici și tehnologii de mediu, terenul este redat în circuitul natural prin împădurire. Avem deja astfel de exemple: o gunoiște din Băcioi, din preajma aeroportului, dar și o gunoiște din Cruzești, care au fost curățate și readuse în circuitul natural prin platarea copacilor. Un alt program pe care l-am dezvoltat împreună cu „Hai Moldova” este Școala ECO: pe parcursul unui an de zile, copii din mai multe școli din țară au avut parte de diverse activități care vin să conștientizeze, să educe și la modul practic să implementeze de acțiuni de educație ecologică.

Un proiect extraordinar îl avem și cu The Moldova Project în Spring Project, prin care oferim familiilor social vulnerabile animale domestice, le construim sere de legume și fructe, sau le oferim cursuri de perfecționare ca frizer sau bucătar. Astfel oferim acestor familii o sursă de existență și cel mai important – o ocupație.  De asemenea, împreună cu cei de la Moldovan National Youth Orchestra, deja de șase ani suntem implicați în cadrul proiectului LaLaPlay. Am mers prin țară în lung și în lat, de la est la vest, de la nord la sud, și am adus muzica în locuri neconvenționale, unde oamenii nu au mai avut posibilitatea să o asculte.

Suntem alături și de CCF Moldova în cadrul Run for Children Marathon. În acest an am avut peste 350 de participanți la maraton, care au alergat pentru o cauză nobilă, iar în rezultat vom cumpăra o casă pentru o familie cu cinci copii. Avem donațiile de sânge din parcare, în care încurajăm oamenii să ofere 10 minute din viața lor pentru ca să salveze o altă viață.


-Cu ce vă îndreptați spre viitor?

-Kaufland crede în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia. De aceea, în 2018, compania a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială.

Facem aceste demersuri pentru că suntem siguri că ne îndreptăm spre un viitor sustenabil. Iar pentru asta încercăm să fim cât se poate de transparenți cu stackeholderii noștri. În prezent lucrăm la următorul raport de sustenabilitate, pentru anii financiari 2023-2024, pentru că credem cu tărie că asumarea responsabilitării și transparența este un aspect important.

De multe ori considerăm că mai avem timp, că nu este momentul acum, că o să încep mâine sau la anul și ne tot amânăm planurile. Astfel, ne convingem din ce în ce mai mult că ratăm prezentul. De aceea, suntem convinși că viitorul începe astăzi și începe de la fiecare din noi: de la autoritățile publice locale și centrale, de la societatea civilă și ONG-uri, de la agenții economici. Nu mai avem timp să amânăm. Avem nevoie de un viitor sustenabil și durabil și acum e timpul să lucrăm pentru asta!

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: Moldova a convenit cu România asupra cooperării militare, salariul Maiei Sandu se va dubla, iar persoanele afectate de atacul cibernetic vor fi „notificate”.

Atacul cibernetic: ce urmează

Procuratura municipiului Chișinău a inițiat un dosar penal în urma atacurilor cibernetice în care persoane rău intenționate au sustras datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Oamenii legii investighează cazul sub aspectul încălcării inviolabilității vieții private și al divulgării datelor urmăririi penale.

S-a constatat că atacul cibernetic de amploare asupra serviciilor publice digitale din Republica Moldova a fost descoperit de un simplu cetățean. Acesta a observat accesări suspecte ale datelor sale personale în istoricul accesărilor din EVO Cabinet și a alertat autoritățile pe 22 octombrie. Analiza ulterioară a arătat că acțiunile neautorizate începuseră cu câteva zile mai devreme.

Între timp, Agenția de Guvernare Electronică, în colaborare cu Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică, analizează datele sustrase pentru a identifica persoanele afectate și a le informa despre incident.

Acord militar cu România

După semnarea acordului privind cooperarea tehnico-militară cu Ucraina, Republica Moldova va semna săptămâna viitoare un acord similar cu România. Acesta prevede accesul la programul european SAFE, în cadrul căruia Republica Moldova și România vor achiziționa împreună camioane militare italiene. „Ce facem, facem în interesul țării”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

Alegerile din Găgăuzia: Dodon, StratCom

Liderul PSRM, Igor Dodon, a acuzat partidul de guvernământ PAS că ar încerca să-l excludă pe candidatul socialiștilor, Fiodor Găgăuz, din cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Motivul invocat îl reprezintă conturile anonime de TikTok care publică materiale electorale în numele lui Găgăuz. Potrivit lui Dodon, acestea ar fi create pentru a obține un pretext în vederea eliminării candidatului din cursa electorală.

Între timp, Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (StratCom) a depistat un sondaj online neautorizat privind preferințele electorale ale locuitorilor Găgăuziei. Organizatorii sondajului au colectat nu doar opiniile respondenților despre cei opt candidați, ci și datele lor personale.

Fermierii, protestele și revendicările

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr a cerut autorităților ca, până la 6 noiembrie, să organizeze o întrevedere cu Guvernul și să achite subvențiile promise. În caz contrar, producătorii amenință că se vor alătura protestelor fermierilor. Aceștia au subliniat că „nu cer o favoare, ci solicită statului să-și respecte obligațiile”.

Criza de pe Nistru

În pofida ploilor, nivelul apei din lacul de acumulare de la Nistru a crescut cu doar 4–5 cm într-o săptămână, a declarat ecologistul Ilia Trombițki. Potrivit acestuia, debitul de apă al Nistrului a crescut până la 72 m³/s, însă acest lucru nu este suficient pentru o refacere semnificativă a rezervelor de apă, iar situația rămâne tensionată.

Frontiera cu România și Ucraina

La frontiera moldo-română, numărul camioanelor a ajuns la 3.000 pe zi, cu 50% peste nivelul obișnuit. În acest context, Serviciul Vamal a suplimentat numărul angajaților din punctele de trecere a frontierei și a deschis benzi suplimentare de circulație.

Totodată, la frontiera moldo-ucraineană, Republica Moldova a acceptat să instituie controlul comun cu Ucraina pe teritoriul său. Este vorba despre două puncte de trecere a frontierei: Criva–Mămalîga și Mirnoe–Tabaki. Deocamdată, cele două părți nu au stabilit data la care va fi lansat controlul comun.

Salariul Maiei Sandu

Începând cu 1 ianuarie 2027, Guvernul va majora salariul Maiei Sandu de la 22.000 la 55.000 de lei. Majorarea a fost justificată prin „responsabilitatea, implicarea și poziția președintelui în ierarhia funcțiilor publice”. De asemenea, vor fi majorate salariile prim-ministrului, președintelui Parlamentului și deputaților.

100 de zile de guvernare Tofan: ce spun locuitorii satelor despre premier

Pe 29 octombrie s-au împlinit 100 de zile de la învestirea Guvernului condus de Vasile Tofan. Echipa NM a mers în satul Puhoi, raionul Ialoveni, pentru a afla cum evaluează localnicii primele luni de activitate ale Executivului, ce schimbări au observat în țară și ce așteptări au de la noua guvernare.

Detalii, în reportajul video „100 de zile de când Tofan este la guvernare”.

Podcastul științific NM

Într-o nouă ediție a podcastului „Как тебе такоe?”, NM a abordat mai multe subiecte: modul în care chatboturile bazate pe inteligență artificială dezvoltă lenea intelectuală în rândul elevilor, felul în care alimentația sportivă protejează celulele creierului de moarte și modul în care oamenii de știință studiază experiențele din apropierea morții.

Ultimul Espresso. Deocamdată.

Astăzi vă expediem ultima ediție a newsletterului Espresso.

De-a lungul timpului, ne-am întâlnit aici în fiecare dimineață pentru a trece împreună prin cele mai importante știri, pentru a înțelege ce se întâmplă în Moldova și în lume și, sperăm noi, pentru a începe ziua puțin mai informați.

Din păcate, din motive financiare, suntem nevoiți să suspendăm publicarea newsletterului. Nu a fost o decizie ușoară, mai ales că știm că pentru mulți dintre voi Espresso a devenit parte din rutina de dimineață.

Vă mulțumim că ne-ați citit, că ne-ați scris, că ne-ați recomandat și că ne-ați acordat câteva minute din timpul vostru în fiecare zi.

Nu știm deocamdată când vom putea reveni, dar sperăm că nu este un rămas-bun definitiv.

Până atunci, rămânem alături de voi pe platformele NewsMaker.md, unde continuăm să facem jurnalism independent.

Vă mulțumim pentru fiecare dimineață petrecută împreună.

Al vostru, NewsMaker.

PSRM

PSRM acuză PAS că ar pregăti excluderea lui Găgăuz din alegeri. Reacția partidului de guvernare

Partidul Socialiștilor (PSRM) acuză PAS că ar pregăti excluderea lui Fiodor Găgăuz din cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Socialiștii susțin că mai multe conturi anonime de TikTok ar fi folosite pentru a crea impresia că echipa candidatului desfășoară agitație electorală ilegală. Solicitată de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat acuzațiile drept „aberații”.

Potrivit liderului PSRM, Igor Dodon, rețeaua de conturi ar crea artificial aparența unor încălcări comise de echipa electorală a lui Găgăuz. În paralel, susțin socialiștii, ar fi răspândite informații false pentru a-l discredita pe candidat.

Formațiunea califică situația drept o provocare premeditată și afirmă că PAS s-ar teme de echipa socialiștilor din Găgăuzia.

PSRM anunță că a sesizat Comisia Electorală Centrală și neagă orice legătură cu respectivele conturi, inclusiv finanțarea activității lor. Totodată, potrivit partidului, Fiodor Găgăuz a depus o plângere la poliție.

Socialiștii le cer observatorilor internaționali, inclusiv reprezentanților OSCE, să urmărească situația și să prevină eventuale presiuni asupra candidatului.

Acuzațiile vin după ce comunitatea de experți WatchDog a semnalat că peste 20 de conturi de TikTok care distribuie același conținut cu Fiodor Găgăuz. Potrivit experților, unele conturi au fost create chiar pe 16 octombrie, în ziua lansării acestuia în campania electorală.

Găgăuz a respins anterior orice legătură cu aceste pagini și cu persoanele care le administrează. Candidatul a numit situația „o provocare bine pusă la punct”, menită să îl discrediteze, și a cerut organelor de drept să investigheze cine se află în spatele conturilor. Ulterior, el a anunțat că a depus și o plângere oficială la Poliție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Agrobiznes.md

„Nu cerem o favoare”: Producătorii de sfeclă de zahăr cer o întâlnire urgentă cu premierul sau se alătură protestelor fermierilor

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova cere o întâlnire urgentă cu autoritățile pentru a discuta despre viitorul sectorului și achitarea subvențiilor promise. Fermierii au avertizat, pe 29 octombrie, că, dacă întrevederea nu va avea loc până pe 6 noiembrie, vor merge să ceară răspunsuri la sediile instituțiilor și se vor alătura protestelor agricultorilor.

Scrisoarea este adresată premierului Vasile Tofan, ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, și președinților comisiilor parlamentare pentru agricultură și economie. Documentul a fost transmis și Asociației „Forța Fermierilor” și Asociației Naționale a Producătorilor de Culturi Oleaginoase.

Producătorii susțin că solicitările lor anterioare au rămas fără răspuns. Pe 29 septembrie, aceștia au cerut lansarea apelului pentru acordarea sprijinului financiar destinat cultivatorilor de sfeclă de zahăr. Nici acest demers, nici apelul comun al asociațiilor agricole din 21 octombrie nu ar fi primit un răspuns din partea autorităților.

„Nu cerem o favoare, ci respectarea unui act normativ în vigoare. Fermierii au semănat sfeclă în 2025-2026 bazându-se pe acest angajament al statului”, se arată în scrisoare.

Potrivit asociației, pentru plățile solicitate ar fi necesare 30–40 de milioane de lei, sumă care ar reprezenta mai puțin de o zecime din veniturile aduse anual de sector la bugetul public. Producătorii spun că ramura asigură circa 3.500 de locuri de muncă, mai ales în satele din nordul țării, și valorifică investiții de aproximativ 130 de milioane de euro.

„Avertizăm în mod clar: dacă plățile promise nu vor fi acordate, în anul 2027 Republica Moldova riscă să rămână fără zahăr produs autohton”, avertizează asociația.

La întâlnirea solicitată, producătorii vor un calendar pentru lansarea apelului și achitarea sprijinului aferent anului 2026, până la 31 decembrie. De asemenea, cer măsuri pentru echilibrarea pieței interne a zahărului, inclusiv reglementarea importurilor.

Asociația susține că își dorește dialog și că a încercat să evite protestele de stradă. Dacă întâlnirea nu va fi convocată, fermierii anunță că se vor prezenta organizat, însoțiți de presă, la Guvern, Ministerul Agriculturii și Parlament.

„Totodată, membrii APSZM vor fi nevoiți să se alăture protestelor producătorilor agricoli. Este o decizie pe care nu ne-o dorim și la care am fi împinși de lipsa de reacție a autorităților”, se menționează în demers.

NM a solicitat o reacție de la Guvern, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

Amintim, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat, pe 2 octombrie, că fondurile rămase neutilizate în cadrul unor forme de subvenționare vor fi redistribuite pentru achitarea cererilor de plăți complementare depuse în 2025. Potrivit instituției, decizia viza peste 3.700 de fermieri.

Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a criticat atunci decizia. Potrivit lui, redistribuirea lasă fără finanțare măsuri prevăzute pentru 2026 în Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030. Tot atunci, cultivatorii de sfeclă de zahăr au cerut să le fie acordate subvențiile pentru acest an. În caz contrar, avertizau ei, s-ar putea alătura protestelor agricultorilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
trm.md

Candidații la alegerile din Găgăuzia, criticați la postul public de televiziune, fără ca prezentatorul să intervină? CA a împărțit avertizări

Postul public de televiziune „Moldova 1” și „Pro TV Chișinău” au primit câte o avertizare publică. Anunțul a fost făcut de Consiliul Audiovizualului (CA) pe 30 octombrie, după monitorizarea modului în care șase posturi TV au reflectat alegerile din UTA Găgăuzia.

Potrivit Consiliului Audiovizualului, modul în care șase posturi TV – „Moldova 1”, „TV-Găgăuzia”, „TV8”, „unu1TV”, „Cinema 1” și „PRO TV Chișinău” – au mediatizat alegerile este reflectat într-un raport analizat de membrii instituției într-o ședință publică pe 30 octombrie. Este vorba despre un prim raport la acest subiect, iar perioada de control a fost 16-22 octombrie 2026. Controlorii Consiliului Audiovizualului au verificat trei categorii de programe audiovizuale: programele de știri și actualități, emisiunile de informare electorală și dezbaterile electorale. Potrivit Consiliului, în urma deliberărilor, postului public național de televiziune „Moldova 1” i-a fost aplicată o avertizare publică. De asemenea, „PRO TV Chișinău” a primit o avertizare publică.

În ceea ce privește „Moldova 1”, Consiliul a menționat că, în perioada de control, postul a difuzat un singur program în care o parte a conținutului a avut relevanță electorală și în care s-a vorbit atât despre concurenții electorali înregistrați pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, cât și despre concurenții electorali pentru funcția de deputat în Adunarea Populară.

„Conform Declarației privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor, „Moldova 1” s-a angajat să reflecte campania electorală la alegerile pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, însă rezultatele controlului au atestat, atât în cadrul programelor de știri și actualități, cât și în cadrul programului audiovizual indicat, partea cu relevanță electorală, și reflectarea concurenților electorali înscriși pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia. (…) Totodată, în cadrul rubricii de informare electorală au fost aduse critici și acuzații în adresa anumitor concurenți electorali fără vreo intervenție din partea moderatorului de a încerca să echilibreze discuția prin solicitarea unor clarificări, prezentarea unor puncte de vedere alternative sau punerea în discuție a afirmațiilor invocate. În aceste condiții, CA a constatat că lipsa intervențiilor moderatorului nu a contribuit la asigurarea unei abordări echitabile și imparțiale a subiectelor referitoare la alegeri și la concurenții electorali”, a menționat Consiliul.

În ceea ce privește „PRO TV Chișinău”, Consiliul a declarat că „raportul de gen a evidențiat predominarea bărbaților atât în programele de știri, unde au fost prezente 22 de persoane de sex masculin și 6 de sex feminin, cât și în emisiunea „În profunzime”, ai cărei invitați au fost exclusiv bărbați”. „În cadrul buletinelor de știri, nu au fost respectate cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de auz”, a declarat Consiliul.

În continuare, Consiliul a prezentat concluziile generale privind modul de reflectare a alegerilor de către cele șase posturi TV. Potrivit instituției, „TV-Găgăuzia” a înregistrat cel mai mare număr de subiecte și cea mai mare pondere a conținutului electoral în programele de știri, urmat de „Cinema 1”, „Moldova 1” și „PRO TV Chișinău”. „TV8” a avut o reflectare foarte redusă, iar „unu1 TV” nu a difuzat știri electorale. „Moldova 1”, „PRO TV Chișinău” și „Cinema 1” au asigurat vizibilitate pentru toți cei opt candidați la funcția de bașcan, în timp ce „TV8” a menționat un singur candidat, iar „TV-Găgăuzia” și „unu1 TV” nu au reflectat candidații în programele de știri monitorizate.

În ceea ce privește emisiunile de informare electorală, Consiliul a menționat că, în cazul „TV8” și „unu1 TV”, o parte importantă a programelor încadrate în această categorie nu a avut relevanță electorală directă, iar „Cinema 1” nu a difuzat emisiunile prevăzute în declarația editorială. „Moldova 1” a difuzat emisiunea „În context”, în cadrul căreia au fost constatate deficiențe privind imparțialitatea și utilizarea incorectă a denumirii rubricii din cadrul programului informativ.

Totodată, potrivit Consiliului, în materialele „PRO TV Chișinău”, „TV8” și „Cinema 1” și „Moldova 1” a predominat reprezentarea masculină, iar invitații emisiunii „În profunzime” au fost exclusiv bărbați. „TV-Găgăuzia” a înregistrat o predominare a femeilor în materialele monitorizate. În ceea ce privește accesibilitatea și echilibrul editorial, potrivit Consiliului, „Cinema 1” „Moldova 1” și „TV8” au asigurat măsuri de accesibilitate, în timp ce „PRO TV Chișinău” nu a respectat cerința de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de auz. La „TV-Găgăuzia” a fost identificat un subiect conflictual dezechilibrat, în contrast cu materialele conflictuale de la „Cinema 1”, considerate echilibrate.

***

Amintim că alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie.

12 soluții „made in Moldova” ajung în finala MITP Awards 2026

Moldova Innovation Technology Park (MITP) a anunțat cei 12 finaliști ai celei de-a treia ediții MITP Awards, competiția dedicată produselor, serviciilor, startup-urilor și inițiativelor inovatoare dezvoltate în Republica Moldova. În total, 49 de dosare eligibile au fost evaluate de juriu, iar câte trei finaliști au fost selectați în fiecare dintre cele patru categorii competiționale: Best Product Innovation, Best Service Innovation, Best Startup și Impactful Initiative of the Year. A cincea distincție, Special Jury Prize, va fi acordată de juriu unuia dintre cei 12 finaliști.

Câștigătorii vor fi desemnați pe 16 decembrie 2026, în cadrul Galei MITP Awards, care va avea loc la maib park, în Chișinău.

Finaliștii din acest an reflectă diversitatea tot mai mare a industriei tech din Republica Moldova, acoperind domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, educația digitală, sănătatea, gamingul și infrastructura tehnologică. Printre soluțiile ajunse în finală se numără platforme pentru educație și sănătate, tehnologii utilizate deja pe piețe internaționale, servicii de securitate cibernetică și soluții de logistică urbană bazate pe vehicule electrice.

În urma evaluării realizate de juriu și a calibrării punctajelor, au fost selectați câte trei finaliști în fiecare dintre cele patru categorii. Pe 16 decembrie, aceștia își vor prezenta soluțiile în cadrul Pitch Demo Day, ultima etapă de evaluare înainte de desemnarea câștigătorilor.

Cine sunt cei 12 finaliști ai MITP Awards 2026

Categoria „Best Product Innovation” aduce în prim-plan produse tehnologice dezvoltate pentru a răspunde unor nevoi concrete, cu aplicabilitate reală și potențial de creștere atât pe piața locală, cât și la nivel internațional.

  • MR DONALD – un joc video de acțiune și aventură, creat la Chișinău. Acesta satirizează industria jocurilor video. Capitolul introductiv gratuit a depășit 400.000 de descărcări, iar jocul a acumulat peste 190.000 de adăugări pe lista de dorințe de pe Steam. 
  • Notiqo – o platformă educațională bazată pe inteligență artificială, care îi ajută pe elevi să se pregătească pentru examene și bacalaureat prin simulări, evaluări automate și recomandări personalizate. Platforma a fost utilizată până în prezent de peste 4.200 de persoane.
  • TAFI – o platformă de telematică și management al flotelor, care integrează într-un singur sistem monitorizarea vehiculelor, planificarea curselor, întreținerea predictivă, gestionarea documentelor și procesele financiare, contribuind la o administrare mai eficientă a flotelor.a

Categoria „Best Service Innovation” este dedicată serviciilor care folosesc tehnologia pentru a transforma modul în care funcționează companiile, de la optimizarea infrastructurii și automatizarea proceselor până la securitatea cibernetică și interacțiunea cu clienții. 

  • Beaverbrooks Replatforming – o soluție care a modernizat infrastructura digitală a unui retailer britanic de bijuterii și ceasuri. Proiectul a redus cu 92% timpul necesar pentru actualizări. De asemenea, a scăzut cu aproximativ 42% costurile de găzduire în cloud.
  • CyberSecurity Services – un serviciu dedicat securității cibernetice a companiilor, care contribuie la identificarea și reducerea riscurilor digitale. Acesta include identificarea vulnerabilităților, monitorizarea riscurilor online și instruirea angajaților.
  • Fineguide.ai – un serviciu care folosește agenți conversaționali și vocali cu inteligență artificială pentru a automatiza interacțiunile cu clienții și procesele interne. Platforma funcționează în peste 30 de limbi și se conectează cu sistemele digitale ale companiilor.

Categoria „Best Startup” este dedicată startup-urilor care folosesc tehnologia pentru a transforma idei în produse și afaceri cu potențial de creștere – de la validarea unei soluții pe piață până la atragerea utilizatorilor și extinderea internațională.

  • AdServersHub – o soluție care oferă infrastructură cloud pentru companii din domeniile AdTech, FinTech și Big Data. Platforma folosește centre de date proprii în SUA și Europa, ajutând clienții să reducă dependența de furnizorii globali și să optimizeze costurile.
  • LyricFluent – o platformă care îi ajută pe utilizatori să învețe limbi străine cu ajutorul muzicii. Folosește versuri licențiate și exerciții interactive. Produsul are 250.000 de utilizatori înregistrați. Peste 22.500 de oameni o folosesc activ în fiecare lună.
  • Young Smart Academy – o platformă digitală care ajută la administrarea instituțiilor educaționale. Aceasta se ocupă de gestionarea cursurilor, a orarului, a evidenței elevilor și profesorilor, precum și de facturare. Platforma a fost deja testată la academia companiei.

Categoria „Impactful Initiative of the Year” este dedicată inițiativelor care folosesc tehnologia pentru a genera schimbări concrete în societate – de la soluționarea unor probleme din comunitate până la modernizarea serviciilor și domeniilor de interes public.

  • CoRLab Health – o inițiativă care contribuie la digitalizarea sistemului medical din Republica Moldova, inclusiv prin sistemul eRețeta Compensată. Aceasta conectează peste 1.400 de instituții medicale și 1.600 de farmacii. În fiecare zi procesează aproape 23.000 de rețete electronice.
  • IRIS Platform – o platformă care folosește inteligența artificială pentru identificarea vulnerabilităților informatice, simularea atacurilor cibernetice și prevenirea riscurilor. Proiectul este dezvoltat în colaborare cu Universitatea Tehnică a Moldovei și Institutul Național Cybercor.
  • Renter – o inițiativă de logistică urbană bazată pe biciclete și mopede electrice, activă în Republica Moldova și România. Flota de peste 300 de vehicule a parcurs mai mult de 5 milioane de kilometri, contribuind la evitarea a peste 300 de tone de emisii de CO₂.

Pe lângă premiile acordate în cele patru categorii competiționale, juriul va desemna și câștigătorul Special Jury Prize, ales dintre cei 12 finaliști.

„Când ne uităm la cei 12 finaliști, vedem cât de mult s-a maturizat ecosistemul tech din Moldova. Nu mai vorbim doar despre idei bune sau despre potențial, ci despre produse și soluții dezvoltate aici, folosite de mii sau sute de mii de oameni, implementate în companii și instituții și prezente deja pe piețe internaționale. Pentru noi, acesta este poate cel mai important semnal al acestei ediții: ceea ce este construit în Moldova poate fi relevant și competitiv oriunde în lume. MITP Awards este despre a face aceste companii și soluții mai vizibile și despre a arăta ce poate produce astăzi industria tech din Moldova”, a declarat Marina Bzovîi, administratoarea Moldova Innovation Technology Park.

Juriu internațional cu experiență în tehnologie și antreprenoriat

Cei 12 finaliști ai MITP Awards 2026 au fost selectați de un juriu format din cinci experți în tehnologie, antreprenoriat, guvernanță digitală și dezvoltarea produselor. Din juriu fac parte:

  • Anastasiia Kravchenko-Uhrekhelidze, Deputy Head of Projects la Ukrainian Startup Fund; 
  • Piret Hirv, Head of the AI and Data Management Competence Centre la e-Governance Academy; 
  • Andrada Ionescu, General Manager al Glovo Moldova; 
  • Vitalie Eșanu, CEO al Evisoft;
  • Ivan Spinatiev, Head of Engineering la maib.

În evaluarea proiectelor, juriul a luat în considerare gradul de inovație, aplicabilitatea tehnologiilor, potențialul comercial, posibilitățile de scalare și impactul asupra comunității.

Finala MITP Awards: Pitch Demo Day și premii de 3.000 de euro

Competiția se va încheia pe 16 decembrie 2026. În prima parte a zilei, cei 12 finaliști își vor prezenta proiectele în cadrul Pitch Demo Day, în fața juriului și a publicului. Seara, în cadrul Galei MITP Awards 2026, vor fi anunțați cei cinci câștigători ai ediției din acest an.

Fiecare câștigător va primi un premiu de 3.000 de euro, precum și beneficii oferite de partenerii competiției, inclusiv oportunități de participare la conferințe internaționale și alte resurse pentru dezvoltarea afacerilor.

Lansată în 2023, MITP Awards își propune să recunoască și să promoveze performanța și inovația în sectorul tehnologic din Republica Moldova. Competiția oferă vizibilitate produselor, serviciilor, startup-urilor și inițiativelor dezvoltate în Moldova, cu potențial de creștere și competitivitate pe piețele internaționale.

Mai multe informații despre MITP Awards 2026 sunt disponibile pe awards.mitp.md

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: