Cristina Aramă, Kaufland Moldova: Businessul care face bine este cel mai bun business

O afacere care se gândește doar la profitabilitate, mai devreme sau mai târziu, nu va mai fi performantă, pentru că noile generații de consumatori pun accent pe responsabilitatea vânzătorului. Este convingerea pe care o are grupul internațional Kaufland, care deține o rețea de supermarketuri inclusiv în Republica Moldova. În 2021, Kaufland Moldova a publicat primul său raport de sustenabilitate, care cuprinde măsurile și acțiunile legate de sustenabilitate realizate de către companie, iar un al doilea raport este în curs de realizare. Despre prioritățile de dezvoltare durabilă, proiectele și rezultatele obținute de Kaufland Moldova la capitolul sustenabilitate, ne povestește Cristina Aramă, Manager Afaceri Corporative în cadrul companiei.

-Care este viziunea Kaufland pentru dezvoltarea durabilă în Moldova? Ce priorități specifice a identificat compania pentru activitatea sa de aici?

-Trebuie să menționez din start că noi, cei de la Kaufland, suntem prezenți în opt țări: Germania, Cehia, Slovacia, Croația, Polonia, România și Bulgaria, și facem parte din grupul Schwart, un grup care are peste 550.000 de angajați în 30 de țări. Toate companiile din cadrul grupului Schwart, au adoptat o strategie și o viziune comună legată de sustenabilitate: acționăm global cu responsabilitate.

În 2020, noi ne-am alăturat inițiativei United National Global Compact, prin care ne-am angajat să muncim pentru a atinge cele 17 obiective de dezvoltare durabilă. În Republica Moldova, în toate acțiunile noastre susținem cinci dintre acestea: fără foamete, sănătate și bunăstare, educație de calitate, condiții de muncă decente și creștere economică, consum și producție responsabilă.  Noi, ca și business, suntem siguri că business-ul care face bine este cel mai bun business. Tendința către sustenabilitate este una în creștere și oamenii încep să se uite la branduri responsabile față de mediu, față de generațiile viitoare și față de economia țării în care își desfășoară activitatea. Acest lucru îl demonstrează atât generația Z, cât și generația Alfa, cea din urmă având cea mai mare comunitate de peste 2 miliarde de persoane, care sunt digitalizate, cu preferințe pentru TikTok și Minecraft, care are o preocupare pentru mediu și acest lucru deja se vede. Generația Alfa va fi cea mai mare generație de cumpărători. La fel suntem siguri că o afacere care se gândește doar la profitabilitate nu va mai fi performantă în viitor.


– Odată cu venirea în Republica Moldova a lanțurilor internaționale de retail, îngrijoarea oamenilor a fost că nu vor mai găsi produse locale pe rafturi, ci doar produse importate.  În ce măsură reușiți să mențineți echilibrul și cum susțineți producătorii și furnizorii locali?

-Este adevărat, și noi am încercat să susținem întotdeauna producătorii și furnizorii locali. Cifrele vorbesc cel mai bine despre măsura în care ne-a reușit acest lucru: Acum cinci ani, când am deschis primele magazine în Republica Moldova, am început cu o cifră de 2800 de articole achiziționate de la producătorii și furnizorii locali, iar în prezent avem un număr de peste 7500 și numărul acestora este în continuă creștere. De asemenea, am fost alături de producătorii locali pe perioadele de criză, atât în pandemie, cât și în război. Unul dintre proiectele frumoase pe care le am realizat alături de UN Women este cel în care am susținut târgurile organizate în parcările magazinelor Kaufland. Este vorba despre târguri pentru micile producătoare care încă nu au potențial de a realiza marfa pe rafturilor magazinelor mai mari, dar au un potențial de creștere. Le-am oferit și le oferim această platformă pentru a-și promova produsele. Mai mult, am susținut producători de fructe și legume să obțină certificarea GLOBAL G.A.P. – una dintre cele mai prestigioase certificări internaționale de calitate și siguranță alimentară. Iar în acest sens ne-am asumat o investiție de peste 2 milioane de lei în tot ce ține de instruire, analiză apă, sol, alte analize de laborator aferente, precum și consultanța individuală. Producătorii locali sunt, cu siguranță, extrem de valoroși și trebuie să îi ajutăm să își valorifice munca.

-Impactul asupra ecosistemului este o altă provocare pe care o are businessul. Cum reușește Kaufland Moldova să minimizeze efectele activității sale asupra mediului înconjurător?

-Într-adevăr, minimizarea impactului asupra mediului este o provocare, pe care noi am transformat-o în prioritate. În toate acțiunile noastre operaționale ținem cont de obiectivul ecologic, acela de a reduce amprenta de CO2. Facem acest lucru printr-o tehnologie pe care o avem în cadrul magazinelor noastre: o instalație de refrigerare și climatizare, care răcește pe timp de vară și încălzește pe timp de iarnă. Astfel se economisesc resursele naturale și se protejează mediul înconjurător. La șapte din cele nouă magazine avem instalate panouri fotovoltaice, care reprezintă o investiție de 1 milion de euro, urmând și celelalte două magazine să fie dotate cu aceste panouri. De asemenea încurajăm condusul eco și astfel, în toate parcările magazinelor noastre sunt două tipuri de stații de încărcare a mașinilor electrice: una de tip fast charge și una obișnuită.

Consumul conștient și reducerea produselor care ajung la groapa de gunoi. Sunt alte două probleme pe care le are societatea de astăzi, ce faceți la acest capitol?

-Făcând parte din retailul alimentar, bineînțeles că ne gândim și la aceste aspecte. La capitolul consum conștient, prevenirea risipitei de alimente prin conștientizare și educare reprezintă un alt obiectiv pe care îl avem în cadrul companiei noastre. Avem un parteneriat foarte solid, care durează deja de patru ani, cu Banca de Alimente. Împreună cu Banca de alimente, pe parcursul acestor patru ani, am reușit să „salvăm” produse cu termenul aproape de expirare, cu ambalajele deteriorate sau produse care nu arată perfect, dar sunt bune de consum. În anul 2023, de exemplu, avem recuperate 64 de tone de produse de alimente din cadrul magazinelor noastre, produse evaluate la peste un milion de lei.

De asemenea avem o campanie extraordinară – „Mai puțină risipă, mai mult bine”, în cadrul căreia mergem în școli cu diverse activități pentru copii, pe care îi învățăm cum să prevină risipa de alimente la modul practic. La fiecare ediție, ajungem la peste 1500 de copii la nivel național care devin ulterior ambasadorii acestei campanii. Am elaborat și Ghidul Antirisipă, primul astfel de ghid din Republica Molodva, adaptat atât pentru copii, cât și pentru maturi, care poate fi accesat gratuit pe pagina noastră, cât și pe pagina Băncii de Alimente. Acest ghid reprezintă un material didactic valoros de educație privind reducerea risipei de alimente.

Ce ține de deșeuri, la toate magazinele noastre avem stații de reciclare, unde oamenii pot să recicleze plasticul, dozele și sticla. Știm că această măsură este una importantă, dar nu suficientă, de aceea, ne-am propus, la nivel de strategie în cadrul companiei, să reducem plasticul din sortimentul de marcă proprie cu 30% până în 2025 și până la 35% până în anul 2027.


-Care sunt alte proiecte pe care compania le dezvoltă în comunitățile locale?

-Pe partea de protecția mediului avem colaborări extraordinare alături de Asociația Obștească „Hai Moldova”, în cadrul proiectului „Sădim Oxigen”, unde ne-am propus să identificăm gunoiști ilegale și, conform celor mai bune practici și tehnologii de mediu, terenul este redat în circuitul natural prin împădurire. Avem deja astfel de exemple: o gunoiște din Băcioi, din preajma aeroportului, dar și o gunoiște din Cruzești, care au fost curățate și readuse în circuitul natural prin platarea copacilor. Un alt program pe care l-am dezvoltat împreună cu „Hai Moldova” este Școala ECO: pe parcursul unui an de zile, copii din mai multe școli din țară au avut parte de diverse activități care vin să conștientizeze, să educe și la modul practic să implementeze de acțiuni de educație ecologică.

Un proiect extraordinar îl avem și cu The Moldova Project în Spring Project, prin care oferim familiilor social vulnerabile animale domestice, le construim sere de legume și fructe, sau le oferim cursuri de perfecționare ca frizer sau bucătar. Astfel oferim acestor familii o sursă de existență și cel mai important – o ocupație.  De asemenea, împreună cu cei de la Moldovan National Youth Orchestra, deja de șase ani suntem implicați în cadrul proiectului LaLaPlay. Am mers prin țară în lung și în lat, de la est la vest, de la nord la sud, și am adus muzica în locuri neconvenționale, unde oamenii nu au mai avut posibilitatea să o asculte.

Suntem alături și de CCF Moldova în cadrul Run for Children Marathon. În acest an am avut peste 350 de participanți la maraton, care au alergat pentru o cauză nobilă, iar în rezultat vom cumpăra o casă pentru o familie cu cinci copii. Avem donațiile de sânge din parcare, în care încurajăm oamenii să ofere 10 minute din viața lor pentru ca să salveze o altă viață.


-Cu ce vă îndreptați spre viitor?

-Kaufland crede în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia. De aceea, în 2018, compania a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială.

Facem aceste demersuri pentru că suntem siguri că ne îndreptăm spre un viitor sustenabil. Iar pentru asta încercăm să fim cât se poate de transparenți cu stackeholderii noștri. În prezent lucrăm la următorul raport de sustenabilitate, pentru anii financiari 2023-2024, pentru că credem cu tărie că asumarea responsabilitării și transparența este un aspect important.

De multe ori considerăm că mai avem timp, că nu este momentul acum, că o să încep mâine sau la anul și ne tot amânăm planurile. Astfel, ne convingem din ce în ce mai mult că ratăm prezentul. De aceea, suntem convinși că viitorul începe astăzi și începe de la fiecare din noi: de la autoritățile publice locale și centrale, de la societatea civilă și ONG-uri, de la agenții economici. Nu mai avem timp să amânăm. Avem nevoie de un viitor sustenabil și durabil și acum e timpul să lucrăm pentru asta!

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Chișinăul a emis alertă de călătorie în Bulgaria: podul peste Dunăre dintre Giurgiu și Ruse va fi temporar închis

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a emis o alertă de călătorie pentru Republica Bulgaria, în legătură cu suspendarea temporară a circulației rutiere pe Podul Dunării Giurgiu (România) – Ruse (Bulgaria), numit și Podul Prieteniei. Circulația va fi oprită timp de opt ore, în noaptea de 12 spre 13 iunie, în contextul unor lucrări de reparație. În acest sens, Chișinăul a recomandat cetățenilor moldoveni să evite perioada menționată sau să utilizeze puncte alternative de trecere a frontierei între România și Bulgaria.

„Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii Republicii Moldova care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Bulgaria că, în perioada 12 iunie 2025, ora 20:00 – 13 iunie 2025, ora 04:00, autoritățile bulgare vor suspenda temporar circulația rutieră pe Podul Dunării Ruse-Giurgiu pentru toate categoriile de autovehicule”, au comunicat reprezentanții Ministerului de Externe.

Instituția a recomandat cetățenilor moldoveni care intenționează să tranziteze acest punct de frontieră să evite perioada menționată sau să utilizeze puncte alternative de trecere a frontierei între România și Bulgaria.

În continuare, ministerul a prezentat o listă de puncte alternative de trecere: Vidin – Calafat; Kardam – Negru Vodă; Silistra – Ostrov (Călărași); Dobromir – Krushari; Kainardzha – Lipnița. Totodată pot fi utilizate și punctele de trecere cu feribotul: Nikopol – Turnu Măgurele; Svishtov – Zimnicea; Oryahovo – Bechet; Aydemir (Silistra) – Chiciu (Călărași).

Pentru a beneficia de asistență consulară, cetățenii moldoveni pot contacta Ambasada Republicii Moldova la Sofia, la telefonul de urgență: +359 877819314.

Recent, G4media.ro a scris că circulaţia va fi complet oprită pe Podul „Prieteniei” Giurgiu-Ruse, timp de opt ore, în noaptea de 12 spre 13 iunie, pentru executarea în regim de urgenţă a unor lucrări de reparaţii pe partea bulgară.

„Mai e de lucru”: Ce trebuie să facă Moldova pentru a putea absorbi eficient fondurile europene

Republica Moldova nu este pe deplin pregătită să gestioneze eficient fondurile europene din Planul de creștere al Uniunii Europene, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Declarația a fost făcută de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, într-un interviu pentru NewsMaker.

Oficiala europeană a precizat că este nevoie de investiții urgente în resursa umană și în capacitatea administrativă a instituțiilor publice din Republica Moldova. Potrivit ei, lipsa specialiștilor bine pregătiți la nivel local, inclusiv în primării, reprezintă un obstacol major în atragerea și gestionarea fondurilor europene.

„Mai e de lucru. (…) Avem nevoie de asistenți sociali bine pregătiți, prezenți pe teren, de dascăli, de consilieri, de psihologi, de pedagogi. Avem nevoie de funcționari în primării capabili să scrie proiecte. Avem nevoie de consultanți pregătiți, profesioniști, integri. Este de lucru și înțeleg că aici este o mare provocare. (…) Numai dacă și când Moldova va ajunge parte a Uniunii Europene va putea beneficia de programe de consilidare a capacităților administrative, dar în această etapă e nevoie să-și mobilizeze resursele pentru a putea să-și gestioneze aceste 2 miliarde de euro din Planul de creștere”, a declarat Roxana Mînzatu.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene avertizează că perioada de implementare este scurtă, iar autoritățile trebuie să mențină un ritm alert pentru a nu rata oportunitățile oferite de Planul de Creștere: „Sunt doar trei ani la dispoziție și e important să continuăm într-un ritm bun”.

Din totalul de 1,9 miliarde de euro prevăzut în Planul de creștere, aproximativ 240 de milioane sunt alocate pentru educație, dezvoltarea competențelor, formare profesională și politici sociale, susține oficiala europeană. Potrivit ei, Guvernul Republicii Moldova are flexibilitate de a-și stabili prioritățile, în funcție de nevoile țării.

„Pentru mine important este să văd că Republica Moldova investește în școli, în grădinițe, că-și atinge această țintă de creare a 5000 de locuri noi în creșe, pentru că servicii de îngrijire pentru copii înseamnă mămici care se pot întoarce la muncă și planul de creștere vizează un astfel de obiectiv. Astfel de priorități care sunt în planul de creștere să le văd concretizate ar însemna pentru mine mare lucru și cred că și pentru oamenii de rând. (…) Astea sunt exemple de investiții din Planul de creștere pe care aș vrea să le văd concretizate cât mai curând, dar țin până la urmă și de voința și de prioritățile Republicii Moldova”, a concluzionat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în interviul acordat pentru NewsMaker.

***

Planul de creștere economică de 1,9 miliarde de euro reprezintă cel mai mare sprijin financiar acordat vreodată de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Asistența financiară este constituită din 520 de milioane de euro granturi și împrumuturi cu dobândă redusă de circa 1,4 miliarde de euro. Mijloacele financiare vor fi folosite în proiecte în agricultură, energetică, construcția de drumuri și poduri, lupta cu corupția și reforma justiției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va apăra disciplina „Istoria Românilor” în instanță: reacție la avizul Consiliului pentru egalitate

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova a anunțat, pe 11 iunie, că va contesta în instanță avizul emis de Consiliul pentru Egalitate, care a calificat denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor” drept o formă de discriminare față de celelalte grupuri etnice din țară și a solicitat revizuirea acesteia.

„Ministerul Educației și Cercetării anunță că a luat act de avizul emis de Consiliul pentru Egalitate privind denumirea disciplinei „Istoria Românilor” și îl va contesta în instanță, considerând necesară clarificarea situației prin intermediul unei proceduri judiciare. MEC reiterează angajamentul său față de promovarea unei educații de calitate, bazată pe valori democratice, respect pentru diversitate și adevăr istoric, în conformitate cu standardele curriculare în vigoare și cu realitățile statului Republica Moldova”, au comunicat reprezentanții ministerului pe 11 iunie.

***

În luna iunie curent, Consiliul pentru Egalitate a declarat că denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor” reprezintă o formă de discriminare directă față de celelalte grupuri etnice din Republica Moldova. Deși curriculumul actual include referințe la istoria și contribuțiile minorităților, Consiliul a atras atenția, într-un aviz, că denumirea disciplinei se concentrează exclusiv asupra unui singur grup etnic. În susținerea poziției sale, instituția a făcut trimitere la datele preliminare ale recensământului din 2024, potrivit cărora 77,2% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, iar 7,9% – români, urmați de ucraineni, găgăuzi, ruși, bulgari, romi și alte grupuri etnice. În concluzie, Consiliul a recomandat Ministerului Educației să revizuiască denumirea disciplinei și să adopte o formulă „neutră” din punct de vedere etnic.

Ulterior, Partidul Național Moldovenesc (PNM), condus de Dragoș Galbur, a declarat că afirmațiile Consiliului pentru Egalitate reprezintă „o rușine instituțională” și „o reluare a politicilor staliniste de deznaționalizare”. Formațiunea a solicitat anularea „imediată” a poziției Consiliului pentru Egalitate. 

În prezent, disciplina „Istoria românilor și universală” este predată în clasele gimnaziale și liceale din învățământul general. În clasa a XII-a, elevii pot alege disciplina ca probă de bacalaureat.

Trei funcționari – suspendați, 16 – cercetați disciplinar: rezultatele anchetei inițiate după ce mai mulți condamnați pe viață au fost eliberați

Ministra Justiției anunță sancțiuni în lanț, după ce ancheta inițiată de minister a scos la iveală aplicarea defectuoasă a modificărilor la Legea amnistiei – care au dus la eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață. Trei funcționari au fost suspendați, iar alți 16 angajați din sistemul penitenciar urmează să fie cercetați disciplinar și riscă inclusiv demiterea. Cei care au aplicat legea „neglijent sau cu interese” vor fi evaluați de comisiile disciplinare și sancționați.

„Vreau să anunț că 3 funcționari au fost suspendați, 10 angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor și 6 din Penitenciarul 17 vor fi cercetați disciplinar. Alte 5 persoane care între timp nu mai sunt membri ai sistemului penitenciar ar putea fi cercetate în baza sesizărilor transmise organelor de urmărire penală”, a anunțat Veronica Mihailov-Moraru.

Ancheta internă, desfășurată timp de aproape două luni, a arătat că eliberarea deținuților condamnați pe viață a fost posibilă din cauza unor prevederi legale care au permis „prea facil” comutarea pedepsei, dar și pe fondul „lipsei de coordonare interinstituțională în vederea anticipării riscurilor”, a declarat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

În acest context, oficiala a anunțat că vor fi propuse modificări legislative care să asigure evaluări bazate pe criterii mai clare și obiective, iar procesul de avizare a proiectelor de lege să fie unul riguros și bine coordonat. De asemenea, în sistemul penitenciar vor fi introduse filtre suplimentare, cu scopul de a reduce numărul evadărilor.

„Noi știm ce trebuie să facem în continuare Să reparăm erorile, să reformăm sistemul și să redăm cetățenilor acea încredere în siguranța publică și sistemul de drept”, a concluzionat ministra Justiției.

***

Amintim că nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate în aprilie. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe deputata Olesea Stamate, pe care o acuză că ar fi introdus trei amendamente la lege, care au permis eliberarea condamnaților. Parlamentara a respins acuzațiile și a rămas deputată neafiliată în Parlament.

În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.

Ancheta pe caz a fost inițiată pe 8 aprilie și s-a încheiat pe 5 iunie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker/Tudor Mardei

Redobândirea cetățeniei române, mai simplă? Nicușor Dan promite să se implice „personal”

Președintele României, Nicușor Dan, a dat asigurări că va încerca să se implice personal pentru a identifica blocajul în procesul de redobândire a cetățeniei române. El a adăugat că orice informație venită din partea Republicii Moldova este binevenită pentru a simplifica procesul.

„Nu vreau să fac promisiuni în momentul acesta. În primul rând, după cum știți, noi avem un guvern interimar. Deci, prima preocupare pe care o am acum e să avem un guvern care să fie stabil și în momentul în care, asta înseamnă probabil două săptămâni din momentul acesta… și în momentul în care o să avem un responsabil acolo, la Autoritatea pentru Cetățenie, o să încerc să mă implic personal pentru ca să văd unde este blocajul pe procedură. Bineînțeles că este o experiență din partea dumneavoastră, orice fel de raport, informație din partea Republicii Moldova e binevenită despre cum putem să simplificăm procesul”, a comunicat Nicușor Dan la emisiunea În PROfunzime de la ProTV Chișinău.

Președintele României a mai spus că procesul este posibil de simplificat „mai ales acum, când pentru chestiuni care sunt foarte repetitive, inteligența artificială dă rezultate foarte bune”.

Menționăm că, pe 10 iunie, Nicușor Dan a întreprins o vizită în Republica Moldova. Aceasta a început cu o întrevedere cu Maia Sandu la Președinție. Președinții au discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale, integrarea europeană a Republicii Moldova și dezvoltarea mijloacelor comune de răspuns la războiul hibrid al Rusiei. Ulterior, liderii au susținut o conferință de presă și au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare.

***

Potrivit datelor oferite de autoritățile române în iunie 2022, peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova sunt deja cetățeni și ai României și alte peste 100.000 de persoane au depus cerere în România pentru a redobândi cetățenia acestui stat.

În martie 2025, în contextul procesului de redobândire a cetățeniei române, europarlamentarul Eugen Tomac a afirmat că „s-au luat o serie de decizii discriminatorii la adresa cetățenilor din Republica Moldova”. „Din păcate, această lege a fost mutilată de foarte multe ori din rațiuni de neglijență instituțională”, a comunicat europarlamentarul român, adăugând că din punctul său de vedere „cetățenia română trebuie acordată imediat”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: