Cristina Aramă, Kaufland Moldova: Businessul care face bine este cel mai bun business

O afacere care se gândește doar la profitabilitate, mai devreme sau mai târziu, nu va mai fi performantă, pentru că noile generații de consumatori pun accent pe responsabilitatea vânzătorului. Este convingerea pe care o are grupul internațional Kaufland, care deține o rețea de supermarketuri inclusiv în Republica Moldova. În 2021, Kaufland Moldova a publicat primul său raport de sustenabilitate, care cuprinde măsurile și acțiunile legate de sustenabilitate realizate de către companie, iar un al doilea raport este în curs de realizare. Despre prioritățile de dezvoltare durabilă, proiectele și rezultatele obținute de Kaufland Moldova la capitolul sustenabilitate, ne povestește Cristina Aramă, Manager Afaceri Corporative în cadrul companiei.

-Care este viziunea Kaufland pentru dezvoltarea durabilă în Moldova? Ce priorități specifice a identificat compania pentru activitatea sa de aici?

-Trebuie să menționez din start că noi, cei de la Kaufland, suntem prezenți în opt țări: Germania, Cehia, Slovacia, Croația, Polonia, România și Bulgaria, și facem parte din grupul Schwart, un grup care are peste 550.000 de angajați în 30 de țări. Toate companiile din cadrul grupului Schwart, au adoptat o strategie și o viziune comună legată de sustenabilitate: acționăm global cu responsabilitate.

În 2020, noi ne-am alăturat inițiativei United National Global Compact, prin care ne-am angajat să muncim pentru a atinge cele 17 obiective de dezvoltare durabilă. În Republica Moldova, în toate acțiunile noastre susținem cinci dintre acestea: fără foamete, sănătate și bunăstare, educație de calitate, condiții de muncă decente și creștere economică, consum și producție responsabilă.  Noi, ca și business, suntem siguri că business-ul care face bine este cel mai bun business. Tendința către sustenabilitate este una în creștere și oamenii încep să se uite la branduri responsabile față de mediu, față de generațiile viitoare și față de economia țării în care își desfășoară activitatea. Acest lucru îl demonstrează atât generația Z, cât și generația Alfa, cea din urmă având cea mai mare comunitate de peste 2 miliarde de persoane, care sunt digitalizate, cu preferințe pentru TikTok și Minecraft, care are o preocupare pentru mediu și acest lucru deja se vede. Generația Alfa va fi cea mai mare generație de cumpărători. La fel suntem siguri că o afacere care se gândește doar la profitabilitate nu va mai fi performantă în viitor.


– Odată cu venirea în Republica Moldova a lanțurilor internaționale de retail, îngrijoarea oamenilor a fost că nu vor mai găsi produse locale pe rafturi, ci doar produse importate.  În ce măsură reușiți să mențineți echilibrul și cum susțineți producătorii și furnizorii locali?

-Este adevărat, și noi am încercat să susținem întotdeauna producătorii și furnizorii locali. Cifrele vorbesc cel mai bine despre măsura în care ne-a reușit acest lucru: Acum cinci ani, când am deschis primele magazine în Republica Moldova, am început cu o cifră de 2800 de articole achiziționate de la producătorii și furnizorii locali, iar în prezent avem un număr de peste 7500 și numărul acestora este în continuă creștere. De asemenea, am fost alături de producătorii locali pe perioadele de criză, atât în pandemie, cât și în război. Unul dintre proiectele frumoase pe care le am realizat alături de UN Women este cel în care am susținut târgurile organizate în parcările magazinelor Kaufland. Este vorba despre târguri pentru micile producătoare care încă nu au potențial de a realiza marfa pe rafturilor magazinelor mai mari, dar au un potențial de creștere. Le-am oferit și le oferim această platformă pentru a-și promova produsele. Mai mult, am susținut producători de fructe și legume să obțină certificarea GLOBAL G.A.P. – una dintre cele mai prestigioase certificări internaționale de calitate și siguranță alimentară. Iar în acest sens ne-am asumat o investiție de peste 2 milioane de lei în tot ce ține de instruire, analiză apă, sol, alte analize de laborator aferente, precum și consultanța individuală. Producătorii locali sunt, cu siguranță, extrem de valoroși și trebuie să îi ajutăm să își valorifice munca.

-Impactul asupra ecosistemului este o altă provocare pe care o are businessul. Cum reușește Kaufland Moldova să minimizeze efectele activității sale asupra mediului înconjurător?

-Într-adevăr, minimizarea impactului asupra mediului este o provocare, pe care noi am transformat-o în prioritate. În toate acțiunile noastre operaționale ținem cont de obiectivul ecologic, acela de a reduce amprenta de CO2. Facem acest lucru printr-o tehnologie pe care o avem în cadrul magazinelor noastre: o instalație de refrigerare și climatizare, care răcește pe timp de vară și încălzește pe timp de iarnă. Astfel se economisesc resursele naturale și se protejează mediul înconjurător. La șapte din cele nouă magazine avem instalate panouri fotovoltaice, care reprezintă o investiție de 1 milion de euro, urmând și celelalte două magazine să fie dotate cu aceste panouri. De asemenea încurajăm condusul eco și astfel, în toate parcările magazinelor noastre sunt două tipuri de stații de încărcare a mașinilor electrice: una de tip fast charge și una obișnuită.

Consumul conștient și reducerea produselor care ajung la groapa de gunoi. Sunt alte două probleme pe care le are societatea de astăzi, ce faceți la acest capitol?

-Făcând parte din retailul alimentar, bineînțeles că ne gândim și la aceste aspecte. La capitolul consum conștient, prevenirea risipitei de alimente prin conștientizare și educare reprezintă un alt obiectiv pe care îl avem în cadrul companiei noastre. Avem un parteneriat foarte solid, care durează deja de patru ani, cu Banca de Alimente. Împreună cu Banca de alimente, pe parcursul acestor patru ani, am reușit să „salvăm” produse cu termenul aproape de expirare, cu ambalajele deteriorate sau produse care nu arată perfect, dar sunt bune de consum. În anul 2023, de exemplu, avem recuperate 64 de tone de produse de alimente din cadrul magazinelor noastre, produse evaluate la peste un milion de lei.

De asemenea avem o campanie extraordinară – „Mai puțină risipă, mai mult bine”, în cadrul căreia mergem în școli cu diverse activități pentru copii, pe care îi învățăm cum să prevină risipa de alimente la modul practic. La fiecare ediție, ajungem la peste 1500 de copii la nivel național care devin ulterior ambasadorii acestei campanii. Am elaborat și Ghidul Antirisipă, primul astfel de ghid din Republica Molodva, adaptat atât pentru copii, cât și pentru maturi, care poate fi accesat gratuit pe pagina noastră, cât și pe pagina Băncii de Alimente. Acest ghid reprezintă un material didactic valoros de educație privind reducerea risipei de alimente.

Ce ține de deșeuri, la toate magazinele noastre avem stații de reciclare, unde oamenii pot să recicleze plasticul, dozele și sticla. Știm că această măsură este una importantă, dar nu suficientă, de aceea, ne-am propus, la nivel de strategie în cadrul companiei, să reducem plasticul din sortimentul de marcă proprie cu 30% până în 2025 și până la 35% până în anul 2027.


-Care sunt alte proiecte pe care compania le dezvoltă în comunitățile locale?

-Pe partea de protecția mediului avem colaborări extraordinare alături de Asociația Obștească „Hai Moldova”, în cadrul proiectului „Sădim Oxigen”, unde ne-am propus să identificăm gunoiști ilegale și, conform celor mai bune practici și tehnologii de mediu, terenul este redat în circuitul natural prin împădurire. Avem deja astfel de exemple: o gunoiște din Băcioi, din preajma aeroportului, dar și o gunoiște din Cruzești, care au fost curățate și readuse în circuitul natural prin platarea copacilor. Un alt program pe care l-am dezvoltat împreună cu „Hai Moldova” este Școala ECO: pe parcursul unui an de zile, copii din mai multe școli din țară au avut parte de diverse activități care vin să conștientizeze, să educe și la modul practic să implementeze de acțiuni de educație ecologică.

Un proiect extraordinar îl avem și cu The Moldova Project în Spring Project, prin care oferim familiilor social vulnerabile animale domestice, le construim sere de legume și fructe, sau le oferim cursuri de perfecționare ca frizer sau bucătar. Astfel oferim acestor familii o sursă de existență și cel mai important – o ocupație.  De asemenea, împreună cu cei de la Moldovan National Youth Orchestra, deja de șase ani suntem implicați în cadrul proiectului LaLaPlay. Am mers prin țară în lung și în lat, de la est la vest, de la nord la sud, și am adus muzica în locuri neconvenționale, unde oamenii nu au mai avut posibilitatea să o asculte.

Suntem alături și de CCF Moldova în cadrul Run for Children Marathon. În acest an am avut peste 350 de participanți la maraton, care au alergat pentru o cauză nobilă, iar în rezultat vom cumpăra o casă pentru o familie cu cinci copii. Avem donațiile de sânge din parcare, în care încurajăm oamenii să ofere 10 minute din viața lor pentru ca să salveze o altă viață.


-Cu ce vă îndreptați spre viitor?

-Kaufland crede în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia. De aceea, în 2018, compania a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială.

Facem aceste demersuri pentru că suntem siguri că ne îndreptăm spre un viitor sustenabil. Iar pentru asta încercăm să fim cât se poate de transparenți cu stackeholderii noștri. În prezent lucrăm la următorul raport de sustenabilitate, pentru anii financiari 2023-2024, pentru că credem cu tărie că asumarea responsabilitării și transparența este un aspect important.

De multe ori considerăm că mai avem timp, că nu este momentul acum, că o să încep mâine sau la anul și ne tot amânăm planurile. Astfel, ne convingem din ce în ce mai mult că ratăm prezentul. De aceea, suntem convinși că viitorul începe astăzi și începe de la fiecare din noi: de la autoritățile publice locale și centrale, de la societatea civilă și ONG-uri, de la agenții economici. Nu mai avem timp să amânăm. Avem nevoie de un viitor sustenabil și durabil și acum e timpul să lucrăm pentru asta!

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Danemarca alocă încă 25 de milioane de euro pentru Ucraina și Moldova, la patru ani de război: cum vor fi cheltuiți banii

Danemarca va acorda un nou pachet de asistență umanitară în valoare de 25 de milioane de euro pentru Ucraina și pentru refugiații ucraineni din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de Ambasada Danemarcei în Moldova, la patru ani de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.

„Într-un moment în care finanțarea umanitară la nivel global este supusă unei presiuni tot mai mari, iar conflictele devin mai îndelungate și mai complexe, leadershipul și solidaritatea contează mai mult ca niciodată. Danemarca este alături de Republica Moldova în eforturile de a răspunde nevoilor ucrainenilor forțați să fugă din calea războiului. Prin acest sprijin suplimentar, Danemarca nu doar răspunde nevoilor umanitare urgente, ci consolidează și securitatea Republicii Moldova și parcursul său de integrare europeană”, a declarat ambasador Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen.

Din totalul de 25 de milioane de euro, 3,3 milioane vor fi direcționate către Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), dintre care aproximativ 700.000 de euro sunt destinați operațiunilor UNHCR din Republica Moldova.

Misiunea diplomatică precizează că fondurile vor ajuta autoritățile să gestioneze fluxul crescut de refugiați, să alinieze sistemul de azil la cerințele acquis-ului UE și să asigure servicii esențiale și bunuri de strictă necesitate pentru refugiații ucraineni aflați în tranzit sau care solicită protecție pe termen mai lung în Republica Moldova.

De la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, Danemarca a oferit peste 10,5 miliarde de euro în sprijin pentru Kiev. Totodată, Republica Moldova a beneficiat de peste 60 de milioane de euro. Banii au fost acordați pentru consolidarea securității și susținerea parcursului de aderare la Uniunea Europeană.

NewsMaker a analizat situația actuală a refugiaților ucraineni din Republica Moldova, la patru ani de la războiul declanșat de Rusia împotriva țării vecine. Aflați câți se află în prezent în țara noastră, câți intenționează să rămână și după încheierea războiului și cu ce probleme se confruntă aceștia – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Martorul secret a depus mărturie împotriva lui Plahotniuc. Ce am aflat despre offshore-uri, rolul lui Andronachi, „banii murdari” și legăturile cu Șor?

Declarațiile agentului sub acoperire din cercul apropiat al fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc, au fost prezentate în cadrul ședinței de judecată din 26 februarie din dosarul „Frauda bancară”, în care este inculpat ex-politicianul. Mărturiile au fost citite de procurorul de caz, Alexandru Cernei. NM relatează ce am aflat din aceste depoziții și ce se cunoaște despre martorul secret.

Numele din pachetul sigilat și martorul secret

La începutul ședinței, procurorul a prezentat instanței un pachet sigilat care conținea informații despre identitatea reală a agentului sub acoperire și istoricul trecerii frontierei. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a clasificat identitatea martorei și i-a creat o identitate falsă — Maria Ursu.

Sub acest nume apare aceasta în procesul-verbal de audiere.

Judecătorii s-au retras pentru a deschide pachetul, după care au confirmat că persoana reală care se află în spatele numelui Maria Ursu a părăsit Republica Moldova în urmă cu mai bine de cinci ani și nu s-a mai întors de atunci.

Martora, care este și cetățeancă a României, a depus mărturie de trei ori — în clădirea Ambasadei Republicii Moldova la București. Ea a declarat că deține informații despre activitatea lui Plahotniuc în perioada 2010–2020 și a menționat, de asemenea, că a avut o relație apropiată cu inculpatul.

„Cheile” lui Andronachi, schema românească și cetățenia falsă

Potrivit declarațiilor sale, structura afacerilor lui Plahotniuc era alcătuită dintr-un grup de companii oficiale, printre care Finpar Invest, precum și dintr-o rețea extinsă de companii offshore în diverse jurisdicții. Persoana responsabilă pentru activitatea structurilor offshore era Vladimir Andronachi. „El (Andronachi – n. r.) avea responsabilitatea operațională pentru aceste conturi, deținea cheile de acces și asigura funcționarea resurselor bancare ale acestor companii. În ele se acumulau diferite sume de ordinul milioanelor, a căror proveniență nu îmi este cunoscută”, a menționat ea.

Martora a relatat că fostul președinte al Parlamentului și finul lui Plahotniuc, Andrian Candu, l-a prezentat pe inculpat, în 2013, omului de afaceri român Bogdan Gheorghiu. Acesta i-a propus lui Plahotniuc să folosească o structură de companii interconectate pentru gestionarea fluxurilor financiare.

Schema lor de lucru consta în atragerea fondurilor de la clienți (inclusiv Plahotniuc) și oferirea de servicii de structurare a afacerilor, prin desemnarea unor persoane apropiate holdingului drept directori și beneficiari nominali. Astfel, exista un grup mare de persoane fizice și companii pe ale căror conturi erau transferați banii clienților, pentru a li se pierde urma. Ulterior, echivalentul acestor sume era investit în interesul clientului inițial, dar de pe conturile altor companii. Cu alte cuvinte, dacă persoana „X” are 10 milioane de dolari pentru investiții, banii sunt transferați către companiile indicate de Bogdan Gheorghiu, după care acesta investește suma în afaceri legale în interesul persoanei „X”, dar prin conturile unei alte companii aflate sub controlul său”, a explicat Ursu.

Potrivit acesteia, scopul era ascunderea originii inițiale a fondurilor, mascarea beneficiarului real al investițiilor și evitarea oricărei legături directe între banii lui Plahotniuc și afacerile sale legale ulterioare. Datorită acestei scheme, clientul rămânea mereu beneficiarul neoficial al afacerii, care era controlată oficial de Bogdan Gheorghiu prin intermediul unor acționari nominali.

Martora a mai declarat că, după ce Gheorghiu a fost condamnat în România pentru fraudă în 2016, Plahotniuc, prin intermediul relațiilor sale, l-a ajutat să obțină cetățenia moldovenească în mod fraudulos.

Victoriabank, relațiile cu Platon și „furtul banilor murdari”

Maria Ursu a oferit și unele detalii despre achiziționarea de către Plahotniuc a aproximativ 39% din acțiunile Victoriabank de la Veaceslav Platon pentru 13 milioane de dolari. În perfectarea acestei tranzacții a participat Gheorghiu. În 2017, Plahotniuc a decis să vândă acest pachet de acțiuni, pe care îl deținea prin intermediul companiei Insidown. Cumpărătorii au fost Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Transilvania. Valoarea tranzacției a fost de 38 de milioane de euro. Banii au fost transferați din contul companiei Insidown, iar ulterior, la indicația lui Plahotniuc, au fost virați în conturile unei alte companii din străinătate.

Potrivit acesteia, după 2019, când Plahotniuc a fugit din Republica Moldova, toate aceste fonduri au rămas în administrarea lui Gheorghiu. Plahotniuc a încercat să le ceară înapoi, însă acesta a refuzat să le împartă sau să le returneze, motivând că sunt „bani murdari”, obținuți în urma furtului miliardului din Moldova.

Legătura cu Șor, hotel în Spania și iaht de la un afacerist rus

Martora a mai relatat că Plahotniuc se debarasa treptat de activele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, în 2018, Ilan Șor l-a prezentat pe fostul lider PDM unui antreprenor rus, Andrei Gonciarenko. Plahotniuc dorea să îi cumpere un iaht în valoare de aproximativ 2 milioane de euro. În final, el i-a vândut lui Gonciarenko o parte din activele sale, inclusiv clădirea GBC. Fondurile obținute le-a investit în achiziționarea altor active — de exemplu, un hotel în Spania.

În plus, Ursu a declarat că Plahotniuc a achiziționat un avion prin intermediul companiei offshore Seppota Services, acționară fiind o structură din Hong Kong. Finanțarea achiziției s-a realizat prin conturile unor companii controlate de Ilan Șor: fondurile țintă erau transferate către conturile firmelor Zenith Logistic și Hermes, ceea ce, potrivit martorei, confirmă cooperarea lor strânsă în acea perioadă.

Ultimele dovezi și o lună pentru pregătire

După ce procurorul a citit declarațiile martorei, avocatul lui Plahotniuc, Ion Vîzdoga, a depus o cerere pentru citarea și audierea a încă cinci martori dintre persoanele menționate de Ursu. Procurorul s-a opus, menționând că declarațiile acesteia sunt confirmate de documentele anexate la dosar. Instanța a respins cererea apărării.

În această etapă, instanța a încheiat prezentarea probelor și a acordat părților o lună pentru pregătirea pledoariilor, programate între 23 și 25 martie. Ulterior, lui Plahotniuc i se va acorda ultimul cuvânt, iar instanța va trece la pronunțarea sentinței.

***

Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

(VIDEO) Vinul din Moldova, blocat de Kiev?/Româna absentă în Transnistria/Tainele lui Plahotniuc, divulgate

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Dezvăluirile martorului cu identitate protejată în dosarul lui Plahotniuc
— PAS propune eliminarea facilităților fiscale pentru firmele din Transnistria
— Dispută în Parlament pe tema banilor europeni. PSRM a cerut audieri
— Numirea experților Internaționali în comisia de vetting a eșuat
— Comportamentul deputaților, sub lupa unei noi comisii. Reacția parlamentarilor
— Vinurile moldovenești ar putea ajunge sub restricții în Ucraina
— Moldovenii dau note mici Guvernului condus de Alexandru Munteanu
— 6 ani de închisoare pentru doi foști polițiști din Ialoveni
— Grosu, despre costurile reintegrării: nu e corect să le suporte toate malul drept
— Igor Grosu: relațiile cu Federația Rusă sunt foarte rele
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

screenshot

Chișinăul vrea ca toate școlile moldovenești din Transnistria să treacă la predare în română. Rezultatele întrevederii în formatul „1+1”

Reuniunea în formatul de negocieri „1+1” privind reglementarea transnistreană, desfășurată astăzi, 26 februarie, la Tiraspol, s-a încheiat. Vicepremierul pentru Reintegrare a anunțat că părțile au discutat mai multe subiecte de ordin socio-economic, inclusiv trecerea tuturor școlilor moldovenești din regiunea transnistreană la predare în limba română. Oficialul a precizat că reprezentanții Tiraspolului nu au oferit un răspuns cu privire la propunere, dar discuțiile pe marginea acestei inițiative vor continua.

Valeriu Chiveri a declarat că, în cadrul discuțiilor, le-a prezentat reprezentanților Tiraspolului inițiativa Chișinăului privind crearea Fondului de convergență, din resursele financiare ale căruia se plănuiesc a fi realizate proiecte în regiunea transnistreană.

Va cumula fonduri naționale, inclusiv plăți, taxe, impozite din partea agenților economici din stânga Nistrului. Dorim foarte mult ca acest fond să fie suplinit și din partea partenerilor europeni. Utilizând fondurile din acest fond, dorim să implementăm proiecte sociale și de infrastructură”, a menționat oficialul.

Vicepremierul pentru Reintegrare a mai spus că a propus extinderea Serviciului 112 inclusiv pe malul stâng al Nistrului, care să înceapă cu un proiect-pilot în Bender.

De asemenea, delegația Chișinăului a propus ca toate școlile moldovenești din regiunea transnistreană să fie trecute la predare în limba română, începând cu 1 septembrie 2026. „A fost luată notă de acest subiect. Vom discuta în continuare”, a precizat Chiveri.

Valeriu Chiveri a subliniat că părțile au convenit ca următoarea reuniune în formatul „1+1” să aibă loc la Rîbnița, la sfârșitul lui martie sau începutul lunii aprilie.

Iar până atunci, vor fi organizate ședințe ale mai multor grupuri de experți – în domeniile economiei, educației și transporturilor. „Vom discuta mai concret și mai detaliat acele chestiuni care s-au aflat astăzi pe ordinea de zi. Din punctul meu de vedere, a fost o întâlnire bună, deși nu se poate spune că ne-am înțeles pe deplin”, a adăugat el.

freepik.com

Ucraina pregătește un răspuns „în oglindă”? Vinurile din Moldova ar putea ajunge sub restricții

Guvernul Ucrainei ar putea introduce restricții la importul vinului, strugurilor proaspeți, alcoolului etilic și distilatelor din Republica Moldova, ca reacție la decizia Chișinăului de a suspenda, la sfârșitul lunii ianuarie 2026, importurile de carne de pasăre din țara vecină. Potrivit RBK-Ucraina, care citează un proiect de hotărâre al Cabinetului de miniștri de la Kiev, produsele vitivinicole moldovenești ar putea fi supuse unui regim de licențiere pe piața ucraineană „în viitorul apropiat”.

Redacția RBK, care precizează că a intrat în posesia notei explicative a documentului, scrie că măsura ar reprezenta un răspuns „în oglindă” la ordinul ANSA din 26 ianuarie, prin care Republica Moldova a suspendat temporar importul de carne de pasăre și produse derivate din Ucraina. Amintim că decizia autorităților de la Chișinău a fost luată după după ce în loturi de furaje pentru păsări provenite din Ucraina ar fi fost depistat metronidazol – substanță interzisă.

Ucraina califică acțiunile Republicii Moldova drept „discriminatorii și/sau neprietenoase”, notează RBK.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, însă până la publicarea știrii nu am primit un răspuns.

Totuși, pe 25 februarie, ministra Ludmila Catlabuga a anunțat că Republica Moldova va începe treptat reluarea importului de carne de pui din Ucraina. În prima etapă, spune oficială, ar urma să fie permis doar importul de carne congelată, fiecare lot urmând să fie însoțit de analize de laborator. „Importatorii vor trebui să comunice cu furnizorii din Ucraina, cu abatoarele și unitățile de producție, pentru a prezenta analizele necesare”, a explicat Catlabuga după ședința Guvernului.

Potrivit datelor platformei Comtrade, Republica Moldova a exportat în Ucraina vinuri în valoare de 4,2 milioane de dolari, dintr-un total al exporturilor de 143,5 milioane de dolari. Ucraina ocupă, astfel, locul nouă în clasamentul piețelor de desfacere pentru vinurile moldovenești, în termeni valorici.

Cele mai mari volume de export sunt direcționate către România — 37 de milioane de dolari, Belarus — 24,9 milioane de dolari și Cehia — 8,8 milioane de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: