NPR

„Cu regret, și copiii pot deceda”. 36 de minori sunt internați în capitală cu COVID-19, iar unul este la respirație dirijată

În Republica Moldova, numărul copiilor infectați cu COVID-19 a crescut considerabil în ultimul timp. La începutul săptămânii, 18 copii erau internați la Institutul Mamei și Copilului din capitală din cauza infecției COVID-19. Pe 13 ianuarie, numărul acestora a ajuns la 36. Datele au fost prezentate de către Ninel Revenco, coordonatoarea Programului național de imunizări, pe 14 ianuarie. Oficialul a accentuat că numărul minorilor infectați va crește vertiginos, fiind înregistrate și cazuri de deces. Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire a cazurilor letale.

La ziua de ieri, la Institutul Mamei și Copilului (IMC) erau 36 de copii infectați cu COVID-19. Cei mai mulți sunt cei cu vârsta mai mare de 11 ani – 54%.

„Acest număr se va dubla la fiecare 2-3 zile. Sistemul de sănătate poate ajunge în colaps, dacă nu vom înțelege că trebuie să respectăm măsurile impuse de situația epidemiologică: masca de protecție, vaccinarea. Din copiii spitalizați la IMC avem copii de până la 1 an, copii sugari și un copil la respirație dirijată, cu vârsta mai mare de 10 ani”, a menționat Revenco.

Copiii, testați mai rar pentru COVID-19: „Cifra îmbolnăvirilor este subestimată”

Coordonatoarea Programului național de imunizări a declarat că minorii ajung să fie testați mai rar, întrucât deseori sunt asimptomatici. Totuși, în cazul tulpinei Omicron, se infectează și mulți copii mai mici de 11 ani, inclusiv sugari.

„Cifra îmbolnăvirilor este subestimată, fiind cu mult mai mare și ar putea fi aceeași ca în rândul adulților. Copiii cu afecțiuni precum obezitate, diabetul zaharat, probleme cronice pulmonare au un risc mai mare de a face o formă gravă de COVID-19. La fel și copiii cu malformații congenitale, maladii genetice, afecțiuni care afectează sistemul nervos sau metabolic”, a explicat experta în sănătate.

Simptome de infectare la copii

Simptomele COVID-19 la copii, în condițiile răspândirii tulpinii Omicron:

– tulburări gastro-intestinale: vomă, diaree

– oboseală

– dureri musculare

– dureri de cap

– (mai rar) tuse, erupții, febră

„Copiii pot face complicații, care se manifestă fie imediat, fie la distanță. Unul dintre cele mai severe este sindromul inflamator multi-sistemic la copii, care a fost raportat încă în 2020, la începutul pandemiei. În R. Moldova am raportat cazuri. La fel, poate fi tromboza venoasă profundă. (…) Complicații la inimă se pot instala în timp și practic condiționează foarte mult subiectul sănătății copilului”, a relatat Revenco.

Consecințe pe termen lung pentru copiii infectați cu COVID-19

La fel ca în cazul adulților, tulpina Omicron a coronavirusului se răspândește mai repede în rândul copiilor, însă formele de boală sunt mai ușoare față de alte variante. Cu toate acestea, se înregistrează și cazuri letale.

„Cu regret, și copiii pot deceda de Covid-19. Este bine că nu în proporții atât de mari, dar nu se știe care este efectul de lungă durată al COVID-19 asupra stării de sănătate a copilului”, a mai spus Revenco.

Totodată, 1 din 8 copii infectați cu coronavirus pot dezvolta așa-numitul „long Covid”, care poate avea o durată mai mare de 4 săptămâni. Maladia se manifestă prin insomnii, dificultăți de concentrare, oboseală și probleme de respirație.

„Este posibil ca acești copii să aibă probleme și ulterior, după ani de zile, ca în cazul infecției cu rujeolă, hepatita, parotidita. Nu se cunoaște efectul maladiei asupra dezvoltării și socializării copiilor”, a menționat Ninel Revenco.

Mamele vaccinate le transmit bebelușilor anticorpi

Experta a precizat că vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire a infecției COVID-19 în rândul copiilor. La fel, ar trebui să fie imunizate și femeile însărcinate sau cele care alăptează.

„Femeile gravide merg la vaccinare. În acest mod, formează anticorpi, pe care îi transmit nou-născuților. La fel și femeile care alăptează. S-a demonstrat că probele de lapte matern și de scaun la sugari, colectate la 3 săptămâni după vaccinarea mămicilor lor, anticorpii apar la copii indiferent de vârstă”.

Vaccinarea copiilor de la 5 ani încă nu e permisă în Moldova

În prezent, în Republica Moldova este permisă vaccinarea anti-Covid a copiilor cu vârsta de cel puțin 12 ani. Datele statistice arată că doar 2% dintre aceștia au fost imunizați. În cazul în care s-au infectat cu COVID-19, au suportat o formă ușoară și nu suferă de comorbidități, minorii se pot vaccina după cel puțin două săptămâni de la vindecare. În cazul unei forme grave, la o distanță de cel puțin 3 luni.

„La ziua de azi, nu am discutat în cadrul Comitetului Național de Experți în Imunizare accesibilitatea și admiterea copiilor cu vârsta de la 5 ani pentru imunizare, pentru că nu am atins rata așteptată de vaccinare a persoanelor din grupurile de risc – adulții și adolescenții. Acești copii sunt într-o cifră modestă și încurajăm părinții și îngrijitorii să accepte și să protejeze sănătatea copiilor”, a conchis Ninel Revenco.

***

Amintim că în Republica Moldova a fost prelungită starea de urgență în sănătate publică până pe 15 martie 2022 și au fost adoptate un șir de măsuri restrictive. Hotărârea CNESP survine pe fondul unei creșteri cu 77% a numărului de cazuri de îmbolnăviri în prima săptămână a anului 2022 față de săptămâna anterioară, ceea ce a condus inclusiv la trecerea municipiului Chișinău în pragul de alertă portocaliu.

Potrivit CNESP, acoperirea vaccinală cu schema completă în populaţia generală, raportată la numărul de populaţie conform recensământului din anul 2014, este de cca 29%, iar conform datelor BNS pentru populaţia cu reşedinţă obişnuită este de 31,8%, ceea ce constituie totuşi un nivel sub ţinta de 70% necesară pentru atingerea imunităţii colective. În data de 10 ianuarie 2022, în Republica Moldova, prin metoda de secvenţiere, s-a confirmat prezenţa tulpinii Omicron în proporţie de 10% din toate probele preselectate, celelalte fiind tulpina Delta.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: