Moldova 1/imagine simbol

Cum au fost alcătuite întrebările de la recensământ? Unele nu s-au schimbat din secolul al XIX-lea

Întrebările pentru recensământul din Republica Moldova au fost formulate în baza experienței altor țări, precum și după consultări cu autoritățile și societatea civilă. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de șeful direcției Recensăminte de la Biroul Național de Statistică, Dorin Lozovanu. 

Lozovanu a menționat că la alcătuirea chestionarului a fost utilizată o metodologie elaborată de specialiști din cadrul Biroului Național de Statistică, cu participarea experților naționali și internaționali.

„Nu putem spune că noi singuri am gândit aceste întrebări. Am analizat recensămintele anterioare, unele întrebări nu s-au schimbat din secolul al XIX-lea. Multe întrebări sunt asemănătoare cu întrebările din chestionarele recensămintelor anterioare”, a comunicat Lozovanu. 

El a mai spus că la elaborarea întrebărilor s-a luat în considerare și participarea Republicii Moldova la acordurile internaționale, inclusiv standardele și cerințele pentru metodologia de recensământ UE și ONU.

„Am folosit parțial experiența țărilor europene și post-sovietice și am adaptat-o ​​la specificul Republicii Moldova. Într-un final s-a realizat chestionarul, care unora li se pare ciudat dar în format electronic logica chestionarului este mai evidentă. De exemplu, întrebarea despre locul în care ați fost pe 8 aprilie – următoarele întrebări depind de răspunsul persoanei, dar acest lucru nu este vizibil pe hârtie, nu toate întrebările vor fi adresate tuturor deoarece există cazuri diferite”, a adăugat Lozovanu. 

El a mai declarat că este sigur în valoarea științifică a sondajului.

„Ne-am consultat cu structuri științifice, organizații guvernamentale și neguvernamentale, comunități etnice și sindicate. Nu este nimic deosebit în aceste chestionare. Iar rezultatele acestui recensământ vor fi la mare căutare în comunitatea științifică. În primul rând, vrem să aflăm cine locuiește permanent în Moldova și cine nu”, a conchis Lozovanu. 

***

Pe 8 aprilie a fost dat startul Recensământului populației și locuințelor din Republica Moldova. Până pe 7 iulie, circa 4 mii de recenzori urmează să ajungă din casă în casă pentru a colecta date despre populație și caracteristicile ei, precum vârstă, sex, etnie, nivelul educației, ocupația etc., dar și locuințe și condițiile de trai, precum dotarea cu sistem de canalizare și aprovizionare cu apă, modul de încălzire ș.a. Pentru prima data în istoria recensământului din Republica Moldova, recenzorii sunt dotați cu tablete și vor fi utilizate tehnologii informaționale moderne pentru a colecta datele.

În timpul recensământului, cetățenilor li se cere numărul lor de identificare (IDNP) și numărul de telefon. De ce este nevoie de acest lucru și cum ne sunt protejate datele. Detalii AICI.

Cetățenii care vor refuza să participe la recensământ riscă amenzi de până la 2500 de lei. Amenzile vor fi aplicate doar „în cazuri excepționale”. Detalii AICI.

Premierul Dorin Recean a declarat pe 10 aprilie că asupra întrebărilor de la recensământ „s-a lucrat foarte mult” și a chemat cetățenii să aibă o atitudine responsabilă. Precizările au fost făcute, a menționat Recean, în contextul declarațiilor unor politicieni „care s-au făcut experți în recensământ” și care „se dau cu părerea în ceea ce privește întrebările” chestionarului. Detalii AICI.

Recensământul este finanțat din bugetul de stat, dar și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană și UNFPA care oferă BNS suport tehnic și financiar. Valoarea totală a proiectului este de 2 milioane 75 de mii de EUR, dintre care 2 milioane sunt oferite de UE, iar 75 mii euro din partea UNFPA. Acesta este cel de-al 3-lea recensământ de la declararea independenței Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cristian Jardan

Jardan, despre oferta de a deveni ministru: Am fost sunat de o persoană apropiată de dl. Munteanu

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că propunerea de a fi parte a Guvernului Munteanu a fost una „neașteptată”. El a relatat că a fost contactat de „o persoană apropiată” de Alexandru Munteanu, care l-a invitat la o discuție cu viitorul premier. Jardan a menționat că, ulterior, s-a întâlnit cu Munteanu, care i-a înaintat propunerea de a fi ministru al Culturii, și, după ce s-a consultat cu familia, a acceptat oferta. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu pentru redacția Cu Sens, publicat pe 22 noiembrie.

Neașteptat, recunosc. Am fost sunat să ne vedem… De către o persoană apropiată de domnul Munteanu, care m-a chemat la o discuție cu domnul Munteanu. Am venit, am discutat. Am rămas surprins. (…) Deodată i-am spus, hai să spun așa, scheletele din dulapul meu, ca să știe cu cine vorbește și despre ce vorbește. Nu ne cunoșteam înainte de asta. Atunci am făcut cunoștință. Imediat i-am spus ce și cum, i-am zis că e o propunere care nu-ți vine în fiecare zi, dar bineînțeles că am nevoie să mă consult. Am cerut două zile de consultare. Nu m-am consultat atât de mult, decât cu familia. Dar am avut nevoie de aceste zile ca să înțeleg mai bine despre ce este vorba. Și într-un final am acceptat”, a declarat Cristian Jardan.

Amintim că Cristian Jardan a preluat mandatul de ministrul al Culturii pe 1 noiembrie, odată cu învestirea în funcție a Cabinetului condus de premierul Alexandru Munteanu.

Cristian Jardan s-a născut pe 18 mai 1983 în orașul Cornești, raionul Ungheni.

A absolvit Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, fiind licențiat în Sociologie. Ulterior, a urmat cursurile Școlii de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău. A activat la ProTV Chișinău, unde a deținut mai multe funcții, precum și la General Media Grup. În 2015 a devenit director al portalului de știri „Unimedia.info”. În perioada 2020-2021 a fost angajat la „Ziarul de Gardă”. Între anii 2021 și 2023 a fost redactor-șef al portalului „Replica Media”.

În martie 2023, Cristian Jardan a fost numit consilier politic în Cabinetul prim-ministrului de la acea vreme, Dorin Recean.

Soția sa, Aurica Jardan, este consilier al președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: