Moldova 1/imagine simbol

Cum au fost alcătuite întrebările de la recensământ? Unele nu s-au schimbat din secolul al XIX-lea

Întrebările pentru recensământul din Republica Moldova au fost formulate în baza experienței altor țări, precum și după consultări cu autoritățile și societatea civilă. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de șeful direcției Recensăminte de la Biroul Național de Statistică, Dorin Lozovanu. 

Lozovanu a menționat că la alcătuirea chestionarului a fost utilizată o metodologie elaborată de specialiști din cadrul Biroului Național de Statistică, cu participarea experților naționali și internaționali.

„Nu putem spune că noi singuri am gândit aceste întrebări. Am analizat recensămintele anterioare, unele întrebări nu s-au schimbat din secolul al XIX-lea. Multe întrebări sunt asemănătoare cu întrebările din chestionarele recensămintelor anterioare”, a comunicat Lozovanu. 

El a mai spus că la elaborarea întrebărilor s-a luat în considerare și participarea Republicii Moldova la acordurile internaționale, inclusiv standardele și cerințele pentru metodologia de recensământ UE și ONU.

„Am folosit parțial experiența țărilor europene și post-sovietice și am adaptat-o ​​la specificul Republicii Moldova. Într-un final s-a realizat chestionarul, care unora li se pare ciudat dar în format electronic logica chestionarului este mai evidentă. De exemplu, întrebarea despre locul în care ați fost pe 8 aprilie – următoarele întrebări depind de răspunsul persoanei, dar acest lucru nu este vizibil pe hârtie, nu toate întrebările vor fi adresate tuturor deoarece există cazuri diferite”, a adăugat Lozovanu. 

El a mai declarat că este sigur în valoarea științifică a sondajului.

„Ne-am consultat cu structuri științifice, organizații guvernamentale și neguvernamentale, comunități etnice și sindicate. Nu este nimic deosebit în aceste chestionare. Iar rezultatele acestui recensământ vor fi la mare căutare în comunitatea științifică. În primul rând, vrem să aflăm cine locuiește permanent în Moldova și cine nu”, a conchis Lozovanu. 

***

Pe 8 aprilie a fost dat startul Recensământului populației și locuințelor din Republica Moldova. Până pe 7 iulie, circa 4 mii de recenzori urmează să ajungă din casă în casă pentru a colecta date despre populație și caracteristicile ei, precum vârstă, sex, etnie, nivelul educației, ocupația etc., dar și locuințe și condițiile de trai, precum dotarea cu sistem de canalizare și aprovizionare cu apă, modul de încălzire ș.a. Pentru prima data în istoria recensământului din Republica Moldova, recenzorii sunt dotați cu tablete și vor fi utilizate tehnologii informaționale moderne pentru a colecta datele.

În timpul recensământului, cetățenilor li se cere numărul lor de identificare (IDNP) și numărul de telefon. De ce este nevoie de acest lucru și cum ne sunt protejate datele. Detalii AICI.

Cetățenii care vor refuza să participe la recensământ riscă amenzi de până la 2500 de lei. Amenzile vor fi aplicate doar „în cazuri excepționale”. Detalii AICI.

Premierul Dorin Recean a declarat pe 10 aprilie că asupra întrebărilor de la recensământ „s-a lucrat foarte mult” și a chemat cetățenii să aibă o atitudine responsabilă. Precizările au fost făcute, a menționat Recean, în contextul declarațiilor unor politicieni „care s-au făcut experți în recensământ” și care „se dau cu părerea în ceea ce privește întrebările” chestionarului. Detalii AICI.

Recensământul este finanțat din bugetul de stat, dar și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană și UNFPA care oferă BNS suport tehnic și financiar. Valoarea totală a proiectului este de 2 milioane 75 de mii de EUR, dintre care 2 milioane sunt oferite de UE, iar 75 mii euro din partea UNFPA. Acesta este cel de-al 3-lea recensământ de la declararea independenței Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Acțiune și Solidaritate

De la 160.000 la circa 100.000 de lei? Salariile șefilor ANRE, CNPF și ANRCETI vor fi plafonate: proiect de lege

Un grup de deputați ai Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a înregistrat un proiect de lege care prevede plafonarea salariilor funcțiilor de conducere din cadrul unor instituții publice autonome de reglementare, precum Autoritatea Națională de Reglementare în Energetică (ANRE), Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) și Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Potrivit deputatei PAS Larisa Novac, salariile funcțiilor de conducere în aceste autorități sunt, în prezent, stabilite prin regulamente interne și au crescut în ultimii doi ani cu 30%, 100% sau chiar 140%.

Pe 15 decembrie, deputata Larisa Novac a anunțat că, împreună cu un grup de parlamentari din fracțiunea PAS, a înregistrat un proiect de lege care „propune plafonarea salariilor conducătorilor din unele instituții publice autonome de reglementare, precum ANRE, CNPF și ANRCETI”.

„În prezent, politicile de salarizare din aceste autorități nu sunt reglementate unitar prin lege. Salariile funcțiilor de conducere sunt stabilite prin regulamente interne, fără plafoane legale clare. Datele publice arată că, în ultimii doi ani, salariile de conducere au crescut cu 30, 100 sau chiar 140%, până la 100-160 de mii de lei pe lună. Adică până la 1,8 milioane de lei anual pentru o singură funcție”, a spus deputata.

Conform parlamentarei, proiectul de lege prevede „plafonarea salariilor funcțiilor de conducere în raport cu salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul bugetar respectiv”. „Până la 5 salarii medii pentru CNPF și ANRCETI și până la 6 salarii medii pentru ANRE”, a comunicat Larisa Novac. Proiectul mai prevede: „eliminarea sporurilor, primelor sau plăților ascunse care ar putea depăși plafonul legal”, ca salariile și grilele de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor și ca regulamentele interne și contractele să fie ajustate în termen de 30 de zile.

„Chiar dacă aceste autorități nu sunt finanțate de la bugetul de stat, ele gestionează resurse colectate obligatoriu din economie, din tarife și comisioane, iar modul în care sunt utilizate aceste resurse trebuie să respecte principiul de echitate și transparență”, a spus deputata PAS, adăugând că „legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar aplicarea efectivă – la 1 februarie 2026”.

Menționăm că, pentru anul următor, salariul mediu este estimat să ajungă la 17.400 de lei. Astfel, la ANRE, salariile funcțiilor de conducere ar putea fi plafonate la aproximativ 104.000 de lei pe lună, iar la CNPF și ANRCETI – la aproximativ 87.000 de lei.

***

În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.

Pe 9 decembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat că autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea ANRE, CNPF și ANRCETI. Parlamentarul mai declara că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: