Curtea Constituțională a declarat neconstituțională decizia prin care un judecător cu dizabilități locomotorii a fost suspendat din funcție

Curtea Constituțională a declarat pe 9 februarie neconstituțională decizia prin care magistratul de la Judecătoria din orașul Bălți, Mihail Cojocaru, care are o dizabilitate accentuată, preponderent locomotorie, a fost suspendat din funcție.

La originea cauzei se află o excepție de neconstituționalitate ridicată de judecătorul Mihail Cojocaru, reclamant în dosarul nr. 3-330/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Autorul excepției a menționat că suspendarea sa de drept din funcția de judecător afectează principiile independenței și inamovibilității judecătorului și principiul proporționalității. Autorul excepției a afirmat că suspendarea de drept care operează concomitent cu propunerea de eliberare din funcție și fără posibilitatea de a contesta această măsură în mod separat încalcă dreptul de acces la justiție.

Potrivit prevederilor contestate, judecătorul este suspendat de drept din funcție dacă Colegiul disciplinar a propus eliberarea sa din funcție. Ulterior, hotărârea trebuie adoptată de către Consiliul Superior al Magistraturii, după expirarea termenului de contestare. Așadar, de la etapa adoptării hotărârii colegiului disciplinar și până la pronunțare de către autoritatea competentă a hotărârii de anulare a hotărârii colegiului disciplinar, judecătorului sancționat nu i se poate ridica suspendarea, de vreme ce articolul 24 alin. (1¹) lit. b) din Legea cu privire la statutul judecătorului stabilește suspendarea de drept, fără nicio excepție.

Curtea a notat că articolul 20 din Constituție trebuie interpretat prin prisma articolului 6 din Convenția Europeană și a principiilor din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în această materie. Curtea Europeană a reținut că garanțiile articolului 6 § 1 din Convenție sunt aplicabile și procedurii de suspendare temporară din funcție a unui judecător. În cauza Camelia Bogdan v. România, Curtea Europeană a observat că Înalta Curte de Casație și Justiție din România se limita doar la un control al legalității deciziei de suspendare din funcție a judecătorilor, dar nu verifica necesitatea și proporționalitatea suspendării (§ 68). Curtea Europeană a reținut că acest fapt a afectat chiar esența dreptului reclamantei de acces la un tribunal, contrar articolului 6 § 1 din Convenție (§§ 78 și 79).

Curtea a observat că, în baza prevederilor contestate, suspendarea începe din momentul emiterii hotărârii colegiului disciplinar și poate dura o perioadă îndelungată de timp, așa cum este cazul autorului sesizării, care a fost suspendat din funcția de judecător în data de 22 aprilie 2022. Suspendarea de drept a judecătorului încetează în cazul în care autoritatea competentă anulează hotărârea colegiului disciplinar prin care s-a propus eliberarea din funcție a judecătorului. Astfel, judecătorii aflați în asemenea situații nu beneficiază, în interiorul perioadei cuprinse între emiterea hotărârii colegiului disciplinar și pronunțare de către autoritatea competentă a hotărârii de anulare a hotărârii colegiului disciplinar, de vreo formă de protecție judiciară împotriva măsurii suspendării din funcție.

Măsura suspendării este determinantă pentru dreptul cu caracter civil al judecătorilor de a-și exercita funcția (a se vedea, referitor la chestiunea măsurilor provizorii luate în cadrul procedurilor disciplinare, Paluda v. Slovacia, §§ 33-34, și Camelia Bogdan v. România, § 70). Deși judecătorii suspendați din funcție continuă să-și primească salariile, potrivit articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la statutul judecătorului, acest aspect are importanță prin raportare la redresarea efectelor suspendării lor. Primirea salariilor nu are vreo legătură directă cu faptul că judecătorii suspendați nu au acces la justiție pentru a contesta măsura suspendării lor (a se vedea Paluda v. Slovacia, § 51). Judecătorilor suspendați din funcție continuă să li se aplice regimul incompatibilităților și al interdicțiilor stabilit de articolul 8 din Legea cu privire la statutul judecătorului, ei fiind obligați, la modul practic, să stagneze din punct de vedere profesional, uneori cu consecințe grave pentru reputația lor și pentru viața lor privată, în general.

În concluzie, Curtea a observat că suspendarea de drept a judecătorului în privința căruia colegiul disciplinar a propus eliberarea din funcție, fără a prevedea posibilitatea de a contesta în mod separat această măsură, afectează însăși esența dreptului de acces la justiție și încalcă articolele 20 și 116 din Constituție.

Măsura suspendării de drept din funcție a judecătorului este disproporționată și, așadar, neconstituțională, pentru că nu oferă posibilitatea beneficierii de garanțiile inerente acestor articole.

Deși a declarat neconstituțională măsura suspendării de drept impusă de articolul 24 alin. (1¹) lit. b) din Legea cu privire la statutul judecătorului, Curtea nu a exclus posibilitatea dispunerii suspendării din funcție a judecătorului de către colegiul disciplinar în situația în care colegiul disciplinar a propus eliberarea sa din funcție, dacă această măsură este proporțională cu situația care a stat la baza ei.

Până la modificarea legislației relevante în sensul considerentelor hotărârii Curții, judecătorii în privința cărora s-a dispus măsura suspendării din funcție o vor putea contesta în mod separat, potrivit procedurii instituite de articolul 24 alin. (6) din Legea cu privire la statutul judecătorului.

Curtea a transmis Parlamentului o adresă pentru a modifica legislația relevantă în conformitate cu considerentele enunțate în hotărâre. 

Pornind de la argumentele invocate, Curtea:

1. A admis sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 24 alin. (1¹) lit. b) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de dl judecător Mihail Cojocaru, reclamant în dosarul nr. 3-330/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
2. Adeclarat neconstituțional articolul 24 alin. (1¹) lit. b) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.
3. Până la modificarea legislației relevante în sensul considerentelor hotărârii, suspendarea din funcție a judecătorului în situația în care colegiul disciplinar a propus eliberarea sa din funcție poate fi dispusă dacă această măsură este proporțională cu situația care a stat la baza ei. Judecătorii în privința cărora s-a dispus măsura suspendării din funcție o vor putea contesta în mod separat, potrivit procedurii instituite de articolul 24 alin. (6) din Legea cu privire la statutul judecătorului.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Amintim că echipa CUSENS a făcut un reportaj despre Mihail Cojocaru, care a fost numit în funcție în iunie 2015 prin decretul fostului președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti. De cum și-a început cariera de magistrat, a intrat în conflict cu conducerea judecătoriei, fiind nemulțumit, inclusiv, de condițiile de muncă.

Citiți integral AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.