Andrei Mardari | NewsMaker

Curtea Constituțională a respins sesizarea comuniștilor privind decretul Maiei Sandu, prin care a fost demis Alexandr Stoianoglo

Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii decretului semnat de președinta țării Maia Sandu, privind demiterea lui Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general al țării. Decizia a fost publicată pe 6 noiembrie, ca urmare a sesizări depuse de deputații comuniști Diana Caraman, Vladimir Voronin, Oleg Reidman, Nicolai Rusol și Constantin Starîș.

Cei cinci deputați socialiști au solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea decretului semnat de Maia Sandu la sfârșitul lunii septembrie, prin care Stoianoglo a fost demis din funcția de procuror general.

Curtea Constituțională a examinat sesizarea și a ajuns la concluzia că autorii nu au prezentat „niciun argument privind riscurile afectării unui domeniu”. Prin urmare, cererea deputaților comuniști a fost respinsă. Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

 

Amintim că, pe 26 septembrie, la aproape doi ani de la suspendarea lui Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general, șefa statului a semnat decretul privind demiterea acestuia. Pe 24 octombrie, Stoianoglo a anunțat că a depus o cerere la Președinție prin care a cerut suspendarea decretului semnat de Maia Sandu, privind eliberarea lui din funcția de procuror general, și restabilirea în funcție. El a adăugat că a primit refuz de la administrația prezidențială. Stoianoglo a declarat că urmează să se adreseze în instanța de judecată pentru anularea și suspendarea decretului prezidențial. El a numit acțiunile președintei „abuzive” și a spus că „lucrurile acestea vor fi investigate în mod obligatoriu, în mod penal”.

Tot pe, 24 octombrie 2023, CtEDO a publicat o decizie în care se arată că Stoianoglo a fost lipsit de dreptul la justiție, după suspendare, întrucât nu a avut posibilități legale să conteste decizia Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a fost suspendat din funcție. Moldova trebuie să plătească lui Stoianoglo 3 600 euro drept despăgubire prejudiciului moral cauzat (Stoianoglo a cerut despăgubiri de 20 de mii de euro).

Pe 26 octombrie, președinta Maia Sandu a declarat că Moldova „ar fi pierdut mai mult” dacă procurorul general în demisie, Alexandr Stoianoglo, ar fi rămas în această funcție.

Între timp, CSP a anunțat un concurs public pentru funcția de procuror general. Candidații pot depune dosarele până pe 22 noiembrie.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

După Moscova, la Minsk: Igor Dodon s-a întâlnit cu Lukașenko. Liderul PSRM vrea „relansarea legăturilor” cu Belarus

După vizita în Rusia, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat, pe 12 iulie, că s-a întâlnit la Minsk, capitala Belarusului, cu președintele Aleksandr Lukașenko. Potrivit lui Dodon, cei doi au discutat „cooperarea comercial-economică dintre țările noastre“. Fostul președinte l-a descris pe liderul de la Minsk drept „un prieten al Moldovei” și „un adevărat gospodar care acționează în interesul poporului său”.

Într-o postare pe rețelele sociale, Igor Dodon a declarat că există „potențial considerabil pentru relansarea legăturilor dintre R. Moldova și Belarus, în special în domeniile agriculturii, industriei farmaceutice și celei ușoare”.

Astăzi, la Minsk, am avut o întrevedere de lucru cu Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Grigorievici Lukașenko – un prieten al Moldovei, un adevărat gospodar, care întotdeauna gândește și acționează în interesul poporului său. După alegerile parlamentare din Moldova, ne vom concentra asupra următoarelor obiective: eliminarea barierelor din calea comerțului reciproc și stabilirea unei logistici durabile; intensificarea activității comisiei interguvernamentale moldo-belaruse; relansarea și dezvoltarea cooperării în cadrul CSI și UEEA; organizarea de forumuri de afaceri și extinderea dialogului între camerele de comerț și industrie; realizarea de proiecte comune, inclusiv crearea unui agrohub modern în Moldova cu participarea companiilor belaruse; studierea și aplicarea experienței belaruse în industrie – pentru noi, acest lucru este deosebit de important pe fondul procesului de dezindustrializare prin care trece Moldova în ultimii ani”, a scris Dodon în postarea sa.

La scurt timp, detalii suplimentare despre întâlnire au fost oferite de serviciul de presă al președintelui Belarusului. În comunicatul oficial se menționează că Lukașenko l-a salutat pe Dodon cu expresia: „Ești viu!”, la care acesta a răspuns: „Nu vor avea parte de asta.”

„Sunteți rupți de noi din cauza războiului, din păcate. Logistica s-a complicat. Dar lumea e mică. Nu există situații fără ieșire. Așadar, dacă conducerea Moldovei, dacă poporul Moldovei va dori să revină la colaborarea noastră și să o dezvolte, să știți că pentru noi nu sunteți un străin acolo. Suntem gata, prin dumneavoastră – dacă veți fi de acord –, să oferim sprijin și să refacem tot ce s-a pierdut în acești ani”, a declarat Lukașenko.

Amintim că în ultima perioadă a fost de mai multe ori în Rusia. Pe 10 iulie, acesta a anunțat că a avut o întrevedere cu vicepremierul Guvernului Federației Ruse, Alexandr Novak, la Moscova. Liderul PSRM a menționat că a discutat cu oficialul rus despre reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către țara noastră, după alegerile parlamentare din 28 septembrie și ulterioara „schimbare a puterii”. Potrivit imaginilor publicate de socialist, la discuții au mai participat președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev.

La sfârșitul lunii iunie, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, alături de comunista Diana Caraman și socialista Zinaida Greceanîi, s-au aflat la un forum economic internațional în Sankt-Petersburg, Rusia. În marja evenimentului, politicienii s-au întâlnit cu ministrul adjunct al Energiei, Pavel Sorokin. Potrivit lui Dodon, în cadrul întrevederii s-a discutat despre „cooperarea bilaterală în domeniul energetic” și „revenirea la achizițiile directe de energie”.

Gazul este unul din principalele subiecte cu care opoziția pro-rusă a atacat formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS, mai ales după începerea crizei energetice provocate de invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei. Asta deși, în 2022, concernul rus Gazprom a majorat semnificativ prețurile pentru gazul destinat Republicii Moldova, iar ulterior a restrâns cantitățile livrate. Astfel, autoritățile țării au început să diversifice sursele de aprovizionare cu gaz, apelând la piețele europene.

Actualmente, Partidul „Inima Moldovei” și Partidul „Viitorul Moldovei” sunt formațiuni extraparlamentare, iar PSRM se află în opoziție și nu sunt factori de decizie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: