De la Cablaje la Senzori și Software: Transformarea Sectorului Automotive din Moldova

Sectorul automotive din Republica Moldova a cunoscut o ascensiune și fortificare vădită în ultimii zece ani, poziționându-se drept un domeniu de top ca valoare în exporturile moldovenești.

Exporturile din Republica Moldova de mașini, aparate, echipament electric și vehicule a crescut de peste 2.5 ori în ultimii 10 ani, de la 279 mil USD export în 2014, la 705 mil USD în 2023. Tot în 2023, acestea au constituit 17,42% din valoarea totală a exporturilor de mărfuri, fiind depășită doar de sectorul agroalimentar.

Sursă: BNS, NCM XVII.85, XVIII
În urmă cu câțiva ani, industria automotive din Moldova era concentrată pe producția de cablaje și tapițerie pentru scaune, care au pus bazele dezvoltării acestui sector.

Astăzi, grație eforturilor continue ale tuturor producătorilor, Moldova a reușit să-și diversifice semnificativ portofoliul. Producătorii locali creează acum și componente cu valoare adăugată ridicată, precum senzori, magneți, sisteme electronice și software, contribuind astfel la creșterea competitivității și recunoașterii internaționale a sectorului.

Companiile producătoare din Republica Moldova produc componente auto pentru producători de renume, precum Mercedes, BMW, Audi, Volkswagen, Tesla, Porsche, Skoda, Renault, Nissan, Fiat, Jaguar, Land Rover, ș.a. Producția acestora este asigurată de un număr relativ restrâns de companii, majoritatea dintre care sunt investiții străine directe în Republica Moldova din Germania, Japonia, Cehia, Italia, Franța, Olanda, care își desfășoară activitatea, în mare parte, pe teritoriul zonelor economice libere, în regiunile Ungheni, Bălți, Orhei, Strășeni, Comrat, asigurând locuri de muncă pentru mii de angajați.

Deși majoritatea companiilor producătoare nu pot divulga public detalii specifice despre tipul de componente livrate, cantitățile acestora sau modelele de mașini pentru care sunt destinate, un studiu realizat de Agenția de Investiții, bazat pe date colectate direct de la 4 companii din top 10 producătoare din Republica Moldova, arată că țara noastră produce și exportă componente auto pentru peste 1,5 milioane de mașini unice (conform datelor prezentate și analizate de la 4 companii, cu caracter confidențial, pentru anul 2023).

Având în vedere că, în 2023, la nivel global au fost produse 93.546.599 (Sursă: The International Organization of Motor Vehicle Manufacturers (OICA)) de vehicule, companiile producătoare din Republica Moldova au contribuit la producerea de componente pentru cel puțin 1,6% din mașinile produse la nivel global în 2023.

Dacă acum câțiva ani, avantajul competitiv principal al Republicii Moldova era forța de muncă ieftină, acum este cu mult mai mult decât atât. Costurile continuă să joace un rol important, dar primordial se pune accent pe calitatea produselor livrate, dar și livrarea on-time către OEM (Original Equipment Manufacturer, altfel numit, asamblatorul final), adică respectarea termenelor de producere și livrare, la minut.

Igor Cheptine, administratorul companiei Magnetec, una dintre companiile localizate în Moldova, care produce și exportă componente auto cu valoare adăugată, afirmă că «dintre cele 4 țări în care compania este prezentă, Republica Moldova este benchmark la capitolul livrarea calitativă a produselor, cu minimum absolut de greșeli».

Calitatea produselor finale, dar și livrarea la timp sunt indicatori extrem de importanți în acest segment de business, unde întârzierea per minut poate duce la penalități semnificative. În unele cazuri acestea se ridică la peste 100.000 EUR per oră.
«Soluțiile tehnice rapide și calitatea excelentă a produselor sunt avantajele noastre competitive cele mai importante. Serviciile și produsele noastre le-ar putea livra și alții, dar pentru noi calitatea și livrarea de soluții individuale rămân prioritățile absolute.», afirmă Alexandru Magnet, Director, Whetec.

Pentru a susține dezvoltarea și mai rapidă a sectorului, este crucial să continue investițiile în tehnologie, capital uman și infrastructură, asigurându-se astfel că Moldova va deveni și mai competitivă, dar și un jucător important în lanțul valoric din industria globală de automotive.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gaidarji părăsește PACE. Partidul lui Cavcaliuc nu poate participa nici la alegerile pentru bașcanul Găgăuziei

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a anunțat pe 4 septembrie că părăsește Partidul „PACE”, condus de fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. Decizia vine în aceeași zi în care Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat lista formațiunilor politice care au dreptul să participe la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie. PACE nu se regăsește pe listă.

„Astăzi, am depus cererea de retragere din Partidul Politic PACE și am renunțat la funcția de vicepreședinte al acestui partid. Este o decizie foarte dureroasă. Sunt unul dintre cofondatorii acestui partid, creat de patrioți și profesioniști, în care am crezut și continui să cred că poate aduce beneficii Moldovei și cetățenilor săi”, a declarat Gaidarji.

Președintele APG susține că plecarea sa din partid nu are legătură cu schimbarea convingerilor politice, ci cu decizia CEC.

„Fac acest pas din cauza circumstanțelor create în mod artificial de instituțiile statului. CEC a exclus partidul PACE din lista formațiunilor care au dreptul să participe la alegerile din Găgăuzia. Am motive serioase să consider că această excludere a fost făcută intenționat, cu scopul de a-mi bloca participarea la alegeri sau de a mă atrage într-o capcană – astfel încât, dacă aș fi candidat pe listele partidului, ulterior să fiu exclus cu ajutorul unor mecanisme camuflate”, a mai declarat Gaidarji.

Președintele APG a declarat din nou că vicepreședintele CEC, Pavel Postica, l-ar fi sunat pe 1 septembrie și i-ar fi cerut să părăsească PACE pentru a putea candida în calitate de independent la alegerile din Găgăuzia.

Precizăm în acest context că, pe 1 septembrie, după ședința în care CEC a stabilit data alegerilor pentru funcția de bașcan, în condițiile în care cea de-a doua tentativă a APG de a stabili scrutinul a eșuat, Pavel Postica a confirmat public că a avut în acea zi o discuție telefonică cu Gaidarji.

Vicepreședintele CEC a declarat atunci că a încercat să clarifice „aspectul privind data alegerilor pentru funcția de guvernator al Găgăuziei”.

Contactat de NewsMaker pentru o reacție după ce Gaidarji și-a repetat acuzațiile pe 4 septembrie, Pavel Postica a declarat că nu are nimic de adăugat la declarația făcută pe 1 septembrie.

Tot pe 4 septembrie, CEC a aprobat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile pentru funcția de guvernator (bașcan) al Găgăuziei din 15 noiembrie 2026.

În total, pe listă se regăsesc 37 de formațiuni, între care Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor, Partidul Nostru, Partidul Acțiune și Solidaritate, Democrația Acasă, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Mișcarea Alternativa Națională și alte formațiuni. Partidul PACE nu figurează pe lista aprobată de CEC.

De altfel, PACE nu se regăsește nici în lista partidelor politice care pot participa la alegerile pentru APG, care vor fi organizate în aceeași zi cu scrutinul pentru bașcan – pe 15 noiembrie. Cavcaliuc a anunțat deja că va contesta decizia în instanță. „Este dreptul lor”, a declarat, în reacție, Postica pentru NewsMaker.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Cât vor costa alegerile din Găgăuzia? CEC a aprobat devizul estimativ de cheltuieli

Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor costa 13 milioane 608 mii 490 de lei. Pe 4 septembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat devizul estimativ de cheltuieli pentru scrutinele din 15 noiembrie 2026.

Potrivit CEC, finanțarea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se realizează din bugetul de stat, din mijloacele prevăzute pentru alegeri. Totodată, acele cheltuieli care sunt legate de organizarea și desfășurarea alegerilor regionale se suportă de la bugetul de stat în limita alocațiilor aprobate prin legea bugetar-anuală pentru CEC.

„Noi, în legea anuală, nu am avut deviz de cheltuieli pentru alegeri regionale, dar, odată ce eram în proceduri de consultare împreună cu Ministerul Finanțelor a modificărilor la legea bugetului de stat, am avut o corespondență cu entitatea respectivă”, s-a anunțat la ședința CEC.

Potrivit instituției electorale, Ministerul Finanțelor a informat că prin legea bugetului de stat sunt alocate Comisiei Electorale Centrale 6.355.000 de lei pentru cheltuieli de personal și indemnizații pentru cei care activează în organele electorale.

Având în vedere identificarea sumei de 7 253,49 mii lei, CEC a aprobat redistribuirea acestor alocații bugetare de la activitatea „Realizarea politicilor electorale” către activitatea „Alegeri regionale”, pentru asigurarea resurselor financiare necesare alegerilor din Găgăuzia.

Astfel, CEC a aprobat devizul estimativ de cheltuieli pentru aceste alegeri în sumă totală de 13 608,49 mii lei.

***

În Găgăuzia, pe 15 noiembrie, vor avea loc două scrutine: pentru alegerea deputaților Adunării Populare și a bașcanului. La Comrat, data alegerilor nu a putut fi stabilită timp de aproape un an, iar Chișinăul a „ajutat” ca ambele scrutine să fie organizate în aceeași zi. Astfel, conducerea autonomiei s-ar putea schimba în totalitate. Despre modul în care a fost soluționată criza electorală din Găgăuzia, rolul pe care îl va avea Chișinăul în organizarea alegerilor și semnificația acestora pentru Comrat – NewsMaker a scris AICI.

Ion Creangă, fostul funcționar din Parlament acuzat de trădare de patrie, cere recuzarea judecătorului care-i examinează dosarul

Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie, a cerut recuzarea judecătorului Veaceslav Cernalev, care examinează cauza penală. Creangă a acuzat magistratul de atitudine subiectivă și a susținut că nu i-ar permite să-și prezinte cererile și să-și exercite pe deplin dreptul la apărare, transmite IPN.

În cadrul ședinței de joi, instanța a prezentat mai multe cereri formulate de Creangă, inclusiv cu privire la claritatea învinuirii și la unele aspecte din rechizitoriu. Instanța a dispus anexarea acestora la materialele cauzei, urmând să fie analizate ulterior. Nemulțumit de modul în care s-a desfășurat examinarea, inculpatul a solicitat recuzarea judecătorului, invocând încălcarea dreptului la apărare.

Cauza este examinată în procedură generală, iar în cadrul ședinței a continuat cercetarea probelor acuzării. Procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță, a prezentat materiale care vizează presupusele întâlniri și discuții dintre Ion Creangă și Dmitri Chelov, precum și informațiile și documentele pe care Creangă i le-ar fi transmis acestuia. Procurorul susține că fostul funcționar ar fi transmis și informații privind UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană, precum și mai multe documente ce țineau de domeniul apărării.

Printre materialele despre care acuzarea susține că ar fi fost transmise se numără proiecte de legi și acte din domeniul apărării și securității statului, documente bugetar-fiscale și materiale legate de procesul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, procurorii susțin că, în cadrul unor întâlniri conspirative, ar fi fost transmis inclusiv proiectul de hotărâre a executivului cu privire la strategia națională de apărare pentru perioada 2024-2034.

Acuzarea a solicitat apoi amânarea ședinței pentru a asigura prezența martorilor care urmează să fie audiați, iar instanța a admis cererea. Procurorul nu a făcut publice numele persoanelor care urmează să fie audiate, dar a precizat că printre martorii acuzării se numără angajați ai Parlamentului și alte persoane, inclusiv persoane publice.

***

Amintim că Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024, într-un dosar pentru trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Potrivit acuzării, în perioada 2023-2024, Creangă ar fi furnizat asistentului atașatului militar al ambasadei Federației Ruse la Chișinău de la acea vreme informații pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, contra cost. Acesta a fost reținut în flagrant, atunci când primea de la diplomatul rus 500 de dolari. PCCOCS a transmis cauza penală în instanță în noiembrie 2024.

În dosar mai sunt vizați un polițist de frontieră și soția acestuia. Polițistul de frontieră, care a fost suspendat din funcție, ar fi avut întâlniri conspirative repetate cu același angajat al misiunii diplomatice ruse, iar soția lui ar fi facilitat întrevederile celor doi.

Pe 2 august 2024, Ion Creangă a fost plasat în arest preventiv, iar în februarie 2025 a fost transferat în arest la domiciliu. Începând cu 12 august 2025, fostul funcționar a fost eliberat din arest la domiciliu și se află sub control judiciar, fără drept de a părăsi municipiul Chișinău.

Ex-funcționarul parlamentar pledează nevinovat.

Facebook/Vasile Tofan

Nivelul apei în Nistru și Prut continuă să scadă. Hajder: „Situația rămâne complicată”

Situația hidrologică de pe Nistru și Prut rămâne complicată. Nivelul apei din lacurile de acumulare Novodnestrovsk și Stânca-Costești a continuat să scadă în ultima săptămână, din cauza debitelor reduse și a lipsei precipitațiilor. Precizările au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, vineri, 4 septembrie, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, în perioada 28 august – 3 septembrie, în lacul de acumulare Novodnestrovsk, din Ucraina, au intrat, în medie, doar 33 de metri cubi de apă pe secundă. În același timp, deversările au fost menținute la 60 de metri cubi pe secundă, conform deciziei Comisiei Nistrene.

Astfel, nivelul apei din lac a scăzut cu încă 25 de centimetri, ajungând la cota de 111,72 metri, considerată critică. Principala cauză este lipsa precipitațiilor în partea superioară a bazinului hidrografic al Nistrului.

O situație similară se înregistrează și pe râul Prut. În lacul de acumulare Stânca-Costești, aportul mediu de apă a fost de 14 metri cubi pe secundă, în timp ce deversările au ajuns la 26 de metri cubi pe secundă.

În consecință, nivelul apei din lac a scăzut cu 28 de centimetri, până la cota de 83,38 metri.

Având în vedere că situația rămâne complicată, reiterăm apelul nostru de a utiliza apa rațional și responsabil, până la depășirea riscurilor hidrologice pe termen scurt și mediu”, a transmis Gheorghe Hajder.

Totodată, ministrul a menționat că, în paralel, autoritățile identifică și înlătură barajele și construcțiile ilegale care blochează cursurile de apă. De asemenea, continuă lucrările de curățare și decolmatare a albiilor râurilor, consolidarea infrastructurii hidrotehnice a lacurilor de importanță națională și actualizarea datelor privind sursele alternative de apă de suprafață și subterană.

screenshot

Premierul a povestit cum a încercat să vândă țigări în Olanda: „Au înțeles că nu sunt contrabandist, dar student amărât”

Premierul Vasile Tofan a povestit cum, în perioada studenției în Olanda, a încercat să vândă țigări pentru a câștiga bani din diferența de preț dintre R. Moldova și Rotterdam. El a povestit acest lucru la ceremonia aniversară dedicată celor 35 de ani de la fondarea Serviciului Vamal al R. Moldova, menționând că a fost o experiență din care a avut de învățat. În același discurs, oficialul s-a referit la o experiență legată de Serviciul Vamal din R. Moldova. Totodată, în contextul apelurilor sale de la începutul mandatului de a reduce cheltuielile bugetare, a mulțumit instituției pentru că a ales să facă ceremonia modest.

La începutul discursului său, premierul a mulțumit Serviciului Vamal „pentru faptul că a răspuns apelului din partea Guvernului de a ține aceste manifestări într-o manieră respectuoasă, care pune accent pe celebrare, dar, în același timp, cu modestie”. „Poate inițial era o idee să facem o manifestare mai pompoasă, într-un palat mai mare, și domnul Vrabie și-a dorit să o facă mai corespunzătoare la cei 35 de ani, dar îi sunt foarte recunoscător că dumnealui a arătat deschidere și a făcut-o mai modest. Pentru că mi se pare, acest cadru, lângă biroul Serviciului, sub acești copaci, cu copiii care strigă alături, nu neapărat este mai prost, pentru că focusul trebuie să fie nu pe măreția palatului, știți, și bogăția fourchette-ului”, a adăugat Tofan.

Ulterior, Tofan a povestit cum a încercat să vândă țigări în Olanda.

„Eram student sărac în Olanda, dar foarte sărac. Și ca fiecare student sărac, încerci să găsești să faci niște bani. (…) M-am uitat care e prețul țigărilor la Rotterdam, prețul țigărilor în Moldova. Am cumpărat două cartușe, le-am pus pe un site de anunțuri în Olanda. Două zile mai târziu, am fost contactat de biroul vamal. Au venit la mine acasă, m-au întrebat ce-i cu anunțul meu, m-au întrebat dacă am un depozit undeva, m-au rugat să vadă subsolul casei. Era o cameră de cămin, nici nu avea subsol. Au stat de vorbă cu mine 10 minute. Au înțeles că nu sunt eu contrabandist, dar sunt student amărât care a încercat și el să câștige 10 euro și m-au lăsat să plec”, a relatat premierul.

Tofan a spus că această experiență a fost una din care a avut de învățat.

„Experiența asta a rămas cu mine, pentru că mi-am spus: uite, totuși, cât de exigent, dar și respectuos poate să fie un serviciu public. Nu au insistat să-mi dea o amendă. Au înțeles că, mă rog, e un student care a călcat puțin pe alături. (…) Pentru mine e un învățământ important, pentru că eu cred că asta-i scopul unui serviciu public, mai ales al unui serviciu de control: acolo unde este risc mare, unde este abuz – să intervii. Acolo unde sunt mici greșeli – să fii mai tolerant. Și cred că e provocarea asta inclusiv pentru noi, să ne focusăm nu atât de mult, maniacal focusat, pe procedură, dar să ne focusăm în primul rând pe riscuri. Resursele mici pe care le avem noi să le canalizăm acolo unde riscurile sunt mai mari și unde abuzurile sunt mai mari”, a comunicat premierul.

Ulterior, Tofan a povestit despre un alt caz legat de vamă, care a avut loc în 2022.

„Țineți minte perioada asta când erau tiruri interminabile la frontieră? (…) Erau bătăi între șoferi, erau oameni aduși la disperare după 5-6 zile stat acolo, nedormit, nespălat, nemâncat. (…) Lucram pentru un vinificator atunci și aveam câteva tiruri blocate și ne ardeau contractele acolo, cu marele retail românesc. Am avut tentația să sun pe cineva și chiar am obținut telefonul domnului Talmazan de atunci. Nu-l cunoșteam. Știți, și m-am gândit să sun, să nu sun. Am principiul acesta, totuși, să nu intervin, să nu sun. N-am sunat. Din fericire, situația s-a rezolvat. (…) Rugămintea mea e să ajungem la un sistem care să nu necesite sunete”, a comunicat Tofan.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: