NewsMaker

Plângău: „Dodon va putea numi un președinte al CSM”. Parlamentul a schimbat modalitatea de alegere a președintelui instituției

Parlamentul a aprobat, în ședința plenară de astăzi, proiectul de lege pentru modificarea articolului 5 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în prima lectură. Modificarea se referă la posibilitatea alegerii președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) inclusiv din rândul membrilor care nu sunt judecători. Inițiativa a fost criticată de către unii deputați din opoziție.

„Inițiativa legislativă aparține președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, iar condițiile ce au impus elaborarea proiectului sunt încununate de Opinia comună urgentă a Comisiei de la Veneția și a Directoratului Drepturile Omului al Directoratului general pentru drepturile omului și statul de drept al Consiliului Europei”, se arată într-un comunicat de presă.

Pe de altă parte, deputatul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Dinu Plângău, susține că inițiativa îi va permite președintelui Igor Dodon să numească un președinte al CSM. Într-un discurs de la tribuna parlamentului, parlamentarul a criticat decizia.

„Nu trebuie să ne ascundem după cuvinte frumoase, Comisia de la Veneția și altele. Cei care vor ridica astăzi mâna pentru acest proiect de lege vor ridica mâna pentru ca Igor Dodon să poată numi un președinte al CSM”, subliniat deputatul.

„Când prima dată a venit consilierul lui Igor Dodon cu acest proiect în Comisia juridică, am râs cu toții, am râs și eu”, a mai spus Plîngău.

Totodată, acesta susține că trimiterea la prevederile instituțiilor europene și argumentul că inițiativa are drept scop „ajustarea conceptului de alegere a președintelui CSM în conformitate cu standardele internaționale”, ar fi, de fapt, un paravan.

Amintim că deputații s-au întrunit marți, 10 martie, într-o ședință plenară.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Kos, despre procesul de aderare al Moldovei: „Sunteți atât de avansați, încât am folosit pentru prima dată AI pentru a vă ajuta”

Republica Moldova continuă procesul de aderare la Uniunea Europeană, demonstrând progrese rapide în implementarea reformelor și alinierea legislației la standardele europene. Declarația a fost făcută de Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, într-un interviu pentru Moldova 1. Potrivit oficialei europene, țara noastră a parcurs cel mai rapid proces de screening din istoria UE, pentru care Uniunea a folosit, pentru prima dată, un program de inteligență artificială.

„Noi am parcurs procesul de screening cel mai rapid din întreaga istorie a Uniunii Europene. Înainte de a începe negocierile, trebuie să analizăm unde se află legislația dumneavoastră în comparație cu cea europeană, unde există lacune și cum trebuie completate acestea. Dumneavoastră sunteți atât de avansați încât, pentru prima dată, am folosit programul de inteligență artificială pentru a vă ajuta să desfășurați acest screening. Screening-ul este deja în derulare”, a declarat Marta Kos.

Comisara a explicat că evaluarea tehnică și legislativă a vizat verificarea conformității legislației moldovenești cu cea europeană și identificarea eventualelor lacune.

„V-ați făcut temele și cred că, la nivel de lucru, vom continua acum în noiembrie. Toate statele membre au oferit undă verde pentru acordarea statutului de țară candidată, atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina. Acesta este primul și cel mai important pas”, a adăugat oficiala europeană.

Kos a subliniat că aderarea la UE nu marchează finalul reformelor, ci începutul unei responsabilități mai mari.

„În momentul în care țara dumneavoastră va deveni membră, va trebui să continuați să luptați împotriva corupției și să respectați valorile europene”, a precizat comisara.

Referitor la posibilitatea unor perioade de tranziție pentru aplicarea normelor UE, Kos a respins ideea unei Europe cu „state de ranguri diferite” și a subliniat egalitatea tuturor membrilor:

„Nu există state membre de clasa I sau II. În procesul de preaderare, va trebui să vedem ce se întâmplă cu țările care nu respectă statul de drept. Pentru anumite domenii, dacă va fi nevoie de mai mult timp, sau dacă Uniunea Europeană va considera necesar, putem oferi, pe baza tratatului de aderare, o perioadă de tranziție”, a explicat Marta Kos.

Precizăm că aceasta este a patra vizită a Martei Kos în Republica Moldova în anul curent, realizată în contextul publicării Raportului UE pentru extindere 2025, care evidențiază progresul semnificativ al țării în procesul de integrare europeană.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: